Septembrie 1939. În urma invaziei trupelor naziste germane și sovietice, președintele Poloniei, Guvernul și o parte a armatei poloneze trec granița, refugiindu-se în România.

 

Germania și URSS amenință Bucureștiul după ce autoritățile poloneze se retrag în România.

Drama Poloniei din anul 1939, când a fost atacată de cele două puteri totalitare cu care se învecina, nu a trecut fără ecou în România. Ca răspuns la solicitarea guvernului polonez din 13 septembrie 1939, Președinția Consiliului de Miniștri român a dat un comunicat, la 15 septembrie, în care preciza măsurile ce urmau a fi luate pentru primirea refugiaților polonezi.

 

 

Refugiați polonezi la Cernăuți, așteptând deschiderea unei banci pentru a schimba moneda poloneză cu lei românești Sursa: Gettymages

În noaptea de 17/18 septembrie, președintele Poloniei, Ignasy Mościcki, premierul Felicjan Skladkowski și alți membri ai guvernului au trecut granița în România, fiind primiți cu ospitalitate la Cernăuți, urmați de un mare număr de militari și civili, vehicule și materiale de război.

Conform statisticilor, numărul total al refugiaților polonezi în România a fost de circa 100.000, dintre care aproximativ 60.000 de militari, aflux de refugiați care a ridicat mari probleme din punct de vedere umanitar.

 

 

Reprezentanții Germaniei și ai Uniunii Sovietice au protestat vehement, Fabricius declarând că autoritățile germane vor privi asistența acordată Poloniei drept un act ostil față de cel de-Al Treilea Reich, în timp ce ministrul de Externe sovietic Molotov a cerut explicații ministrului român la Moscova cu privire la prezența „hoardelor înarmate” ale fostei armate poloneze pe teritoriul românesc.

În pofida acestor presiuni și a pericolelor iminente, România a acceptat cererea guvernului polonez și a asigurat în condiții bune tranzitul pe teritoriul său a rezervei de aur a Băncii Poloniei. La 12 septembrie 1939, tezaurul polonez (82.403 kg aur, valorând 45 de milioane de dolari) a fost îmbarcat în portul Constanța pe un vas britanic.

Pe parcursul lunii septembrie au sosit în România numeroase transporturi valoroase, inclusiv opere de artă, transferate inițial în Franța și apoi în Canada. …povestea integral pe Historia. ro.

romaniabreakingnews.ro – DANIEL SIEGFRIEDSOHN

 

 

ADDENDA

În etapa iniţială a celei de-a doua conflagraţii mondiale,   România a adăpostit peste 100.0000 de refugiaţi polonezi. În urma acţiunilor agresive ale lui Hitler împotriva Poloniei, România a îngăduit tranzitul de material de război pe teritoriul său, dar şi evacuarea tezaurului polonez, din care o parte s-a păstrat la Bucureşti şi restituit după terminarea războiului. Dar cel mai important lucru rămâne deschiderea graniţelor pentru refugiaţii polonezi, atât civili, cât şi militari, chiar şi autorităţi guvernamentale.

 

 

 

 

 

“Drepturile băneşti acordate de statul român refugiaţilor polonezi găzduiţi şi de ţara noastră erau diferenţiate pe categorii de vârstă: 100 lei pentru fiecare adult şi 50 lei de copil.

În aceste sume erau incluse hrana şi plata locuinţei, a căror valoare nu trebuia să depăşească cota de 20% din sumele alocate pentru fiecare zi.

De asemenea, familiile ofiţerilor şi funcţionarilor civili care i-au însoţit pe ofiţeri aveau aceleaşi drepturi băneşti ca şi refugiaţii civili.

 

Citeste mai mult: adev.ro/pbfvz4

Publicitate