CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Septembrie 1939. În urma invaziei trupelor naziste germane și sovietice, președintele Poloniei, Guvernul și o parte a armatei poloneze trec granița, refugiindu-se în România.

Septembrie 1939. Guvernul, președintele Poloniei și o parte a armatei poloneze trec granița în România, fiind primiți la Cernăuți

 

Germania și URSS amenință Bucureștiul după ce autoritățile poloneze se retrag în România.

Drama Poloniei din anul 1939, când a fost atacată de cele două puteri totalitare cu care se învecina, nu a trecut fără ecou în România. Ca răspuns la solicitarea guvernului polonez din 13 septembrie 1939, Președinția Consiliului de Miniștri român a dat un comunicat, la 15 septembrie, în care preciza măsurile ce urmau a fi luate pentru primirea refugiaților polonezi.

 

 

polonezi_la_cernauti

Refugiați polonezi la Cernăuți, așteptând deschiderea unei banci pentru a schimba moneda poloneză cu lei românești Sursa: Gettymages

În noaptea de 17/18 septembrie, președintele Poloniei, Ignasy Mościcki, premierul Felicjan Skladkowski și alți membri ai guvernului au trecut granița în România, fiind primiți cu ospitalitate la Cernăuți, urmați de un mare număr de militari și civili, vehicule și materiale de război.

Conform statisticilor, numărul total al refugiaților polonezi în România a fost de circa 100.000, dintre care aproximativ 60.000 de militari, aflux de refugiați care a ridicat mari probleme din punct de vedere umanitar.

 

 

refugiati_polonezi

Reprezentanții Germaniei și ai Uniunii Sovietice au protestat vehement, Fabricius declarând că autoritățile germane vor privi asistența acordată Poloniei drept un act ostil față de cel de-Al Treilea Reich, în timp ce ministrul de Externe sovietic Molotov a cerut explicații ministrului român la Moscova cu privire la prezența „hoardelor înarmate” ale fostei armate poloneze pe teritoriul românesc.

În pofida acestor presiuni și a pericolelor iminente, România a acceptat cererea guvernului polonez și a asigurat în condiții bune tranzitul pe teritoriul său a rezervei de aur a Băncii Poloniei. La 12 septembrie 1939, tezaurul polonez (82.403 kg aur, valorând 45 de milioane de dolari) a fost îmbarcat în portul Constanța pe un vas britanic.

Pe parcursul lunii septembrie au sosit în România numeroase transporturi valoroase, inclusiv opere de artă, transferate inițial în Franța și apoi în Canada. …povestea integral pe Historia. ro.

romaniabreakingnews.ro – DANIEL SIEGFRIEDSOHN

 

 

ADDENDA

În etapa iniţială a celei de-a doua conflagraţii mondiale,   România a adăpostit peste 100.0000 de refugiaţi polonezi. În urma acţiunilor agresive ale lui Hitler împotriva Poloniei, România a îngăduit tranzitul de material de război pe teritoriul său, dar şi evacuarea tezaurului polonez, din care o parte s-a păstrat la Bucureşti şi restituit după terminarea războiului. Dar cel mai important lucru rămâne deschiderea graniţelor pentru refugiaţii polonezi, atât civili, cât şi militari, chiar şi autorităţi guvernamentale.

 

 

 

Ce atitudine a avut România faţă de refugiaţi la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial şi câţi bani primeau migranţii de pe teritoriul ţării noastre

 

 

“Drepturile băneşti acordate de statul român refugiaţilor polonezi găzduiţi şi de ţara noastră erau diferenţiate pe categorii de vârstă: 100 lei pentru fiecare adult şi 50 lei de copil.

În aceste sume erau incluse hrana şi plata locuinţei, a căror valoare nu trebuia să depăşească cota de 20% din sumele alocate pentru fiecare zi.

De asemenea, familiile ofiţerilor şi funcţionarilor civili care i-au însoţit pe ofiţeri aveau aceleaşi drepturi băneşti ca şi refugiaţii civili.

 

Citeste mai mult: adev.ro/pbfvz4

15/03/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 15 MARTIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 15 martie în istoria noastră

 

1412: Polonia şi Ungaria încheie un acord secret la Lublau care reprezenta un mare pericol pentru Moldova.

 

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

Acordul secret de la Lublau dintre Polonia şi Ungaria, a fost  primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă.

La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal  al regelul Poloniei  – Vladislav Iagiello.

Regele Ungariei, Sigismund, dorea readucerea Moldovei sub suzeranitate ungară, dar regele Vladislav Iagiello era un suveran prea puternic pentru a putea fi înlăturat.

Ambii monarhi convin la un acord secret de compromis, Acordul secret de la Lublau, prin care Ungaria recunoştea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, cu condiţia ca Moldova să apere Ungaria împotriva turcilor.

În cazul în care domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun ar refuza acest ajutor armat, Moldova urma să fie împărţită în două: Ungaria luînd ţara de jos cu linia munţilor, Bîrladul şi Chilia, iar Polonia partea de nord cu Iaşii, linia Nistrului şi Cetatea Albă.

Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru cel Bun al Moldovei şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon, apărîndu-i de turci pe poloni, fără să ştie de existenţa acordului de la Lublau.

 

 

 

1812: S-a născut Maria Burada, prima femeie din Moldova  care a tradus piese de teatru; (d. 1886).

Aprimit o educaţie aleasă în familie (cunoştea limbile greacă, franceză, rusă, germană).

În 1830 s-a căsătorit cu vornicul Tudorache Burada. În 1847 a tradus melodrama în patru acte Clopotarul de la Sf. Pavel de Joseph Bouchardy . 

Piesa, care s-a jucat la Iaşi la 15 martie 1848, a stârnit un larg ecou în publicul ieşean.

 

 

1831: S-a născut prozatorul, dramaturgul, criticul literar român și publicistul Pantazi Ghica,  cunoscut sub  pseudonimele Tapazin, G. Pantazi sau Ghaki; (d. 17 iulie 1882).

 

 

 

 

A urmat studii la Paris, pe care nu le-a terminat. Alături de fratele său, Ion Ghica, a participat la Revoluția română de la 1848, ca secretar al lui Nicolae Bălcescu care l-a trimis comisar cu propaganda în județele Prahova și Buzău, fapt pentru care a fost condamnat la exil, dupa infrangerea revolutiei .

Pantazi Ghica a devenit mason  la 15 septembrie 1863 în loja bucureșteană Înțelepții din Heliopolis, în chiar anul renașterii acesteia din cenușa lojei Steaua Dunării. La 5 octombrie 1863, la 32 de ani, Pantazi Ghica a fost ridicat la rangul de Maestru Mason

 

 

 

 1873: Este adoptată Legea organică, prin care se fixează atribuţiile Ministerului Afacerilor Străine şi ale reprezentanţilor diplomatici ai României peste hotare.

 

 

 1876: Apare la Bucureşti, România, ziarul Timpul în calitate de organ oficial al Partidului Conservator, la care au lucrat Mihai Eminescu, Ion Slavici și I.L. Caragiale.

 

 

 

Imagini pentru ziarul timpul photos

Ziarul Timpul a fost editat între anii: 1876-1884, 1889-1900 şi 1900-1922.

 

 

 

 

 

1876: Se încheie la Bucureşti, România, Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-rusă pentru o perioadă de 10 ani.

Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-rusă a fost creată pe principiul aplicării tarifului acordat naţiunii celei mai favorizate şi al egalităţii de tratament între cele două părţi.

1883: Se consemnează debutul scriitorului român Barbu Ştefănescu Delavrancea cu  nuvela Sultănică

Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român

Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român

 

Nuvela, semnată Argus, a fost publicată în  cotidianul România liberă.

Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar de Bucureşti.

 

 

 

 

 

1904: Este înfiinţată Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe Naturale din gubernia tarista Basarabia.

 

 

1915: A avut loc, la București, prima audiție a „Simfoniei a II-a în La major op. 17”, de George Enescu.

 

 

 

 

Imagini pentru enescu photos

 

 Foto: George Enescu (1881-1955)

 

 

 

 

 

1915: S-a născut la Râșcani, Bălți, în Basarabia, gubernie a Imperiului Rus, zoologul și biologul român Nicolae Botnariuc; (d. 1 martie 2011).

 A fost ales ca membru al Academiei Române (corespondent în 1974 și titular în 1990) şi autor a peste 150 de lucrări științifice.

De asemenea a condus colectivul de elaborare a lucrării „Fauna României”,  și prima expediție românească transafricană (1970-1971). 

 

 

 

 

 

 

În cadrul Institutului de Biologie a condus Laboratorul de sistematică și evoluție a animalelor (1949 – 1973) și, ulterior, Laboratorul de ecologie acvatică (1973 – 1983).

A fost şi membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

 

 

 

 1939: Armatele germane cotropesc Cehoslovacia. România declară mobilizarea  armatei.

 

 

 

15 Martie 1939 Adolf Hitler ajunge la Praga du

 

Pe întreg teritoriul țarii noastre  au avut loc manifestații în sprijinul Cehoslovaciei.

 

 

 

1945: În timpul celui de al Doilea Război Mondial, armata română duce lupte grele pentru eliberarea oraşului cehoslovac Branska-Bystrica de sub ocupatia nazistă.

 

1964: Echipa de handbal masculin a României a câștigat campionatul mondial din Cehoslovacia după ce a învins în finală echipa Suediei cu scorul de 25 – 22 și a devenit pentru a două oară campioană mondială.

 

 

 

 

 

 

 1966: S-a constituit, la Bucureşti, Asociaţia Română de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI).

 

 

 

1974: Arpad Kiss, pilot planorist, a efectuat primul zbor cu primul deltaplan românesc, AK-22.

1986: A încetat din viaţă marele actor Alexandru Giugaru, personalitate de seamă a scenei româneşti.

 

 

 

Alexandru Giugaru – memorabilul Trahanache

Marele actor Alexandru Giugaru s-a născut la 23 iunie 1897, în Huși. A absolvit Liceul Cuza Voda din orașul natal si in 1916 era absolvent al Conservatorului de Arta Dramatica din București.

A jucat împreuna cu o trupa de artiști la cinematografele bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revista, dar si pe scena Teatrului Armatei.

La Teatrul Național din Bucuresti a jucat in spectacole ca cele din Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu : O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, alaturi de Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, etc, Revizorul de Gogol, cu care a mers in turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, in turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Tudor Mușatescu Take, Ianke și Cadâr regizata de Ion Fintesteanu, Nevestele vesele din Windsor, etc.

Primul film in care a apărut este Năbădaile Cleopatrei, în 1925.

Alexandru Giugaru a fost căsătorit si a avut doi copii, un fiu şi o fiică.

A murit la 15 martie 1986.

 

 

 

 

 

 

În perioada 15-18 martie 1990, la aniversarea Revoluţiei maghiare de la 1848, în oraşele din Transilvania au avut loc manifestări antiromâneşti, care au culminat cu evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureş, din 19-20 martie.

 

 

 

 

1991: A luat ființă Fundația Europeană Nicolae Titulescu cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula și întreține interesul pentru viața și activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu.

 

 

 

1999: În România, au fost retrase din circulaţie bancnotele cu valoarea nominală de 1.000 şi 5.000 de lei, emisiunile 1991-1993.

 

 

2006: Fostul prim ministru Adrian Năstase își anunță demisia din fruntea Camerei Deputaților și din funcția de președinte executiv al PSD după ce 37 din filialele PSD din teritoriu i-au acordat un vot de blam.

 

2015: A decedat actorul român de teatru și film Eusebiu Ștefănescu; (n. 1944).

 

 

 

 

 

 

S-a născut la Ploieşti, pe 3 mai 1944. Era actor, poet, scriitor, teoretician şi practician al artei vorbirii şi al artei scenice. A jucat pe scena Teatrului din Ploieşti timp de 16 ani, apoi la Teatrul Mic şi la Teatrul Naţional din Bucureşti.

A interpretat roluri în filmele „Colierul de turcoaze”,”Ringul”, „Figuranţii”, „Liceenii Rock’n’Roll” şi şi-a împrumutat vocea în multe filme de animaţie.

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/03/15/o-istorie-a-zilei-de-15-martie-video-3/

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  3. Petre P.Panaitescu, Istoria românilor, Bucureşti, 1990.

  4. http://www.worldwideromania.com;

  5. Wikipedia.ro;

  6. mediafax.ro;

  7. Istoria md.

 

 

15/03/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Pentagonul consideră că Federația Rusă poate folosi arme nucleare

 

 

pentagon

Strategii militari ruși studiază posibilitatea folosirii armelor nucleare în conflicte militare limitate, a declarat șeful Comandamentului SUA în Europa, Curtis Scaparrotti, notează publicaţia Libertatea Cuvântului, cu referire la Vocea Americii.
Potrivit lui, „aceasta face parte din doctrina rusească și metodele lor de război”.

În plus, reprezentanții Pentagonului consideră că Rusia analizează posibilitatea utilizării armelor nucleare pentru victorii rapide asupra vecinilor mai slabi, înainte ca trupele americane să poată interveni.

„Escaladarea cu scopul de a domina. Aceasta este poziția lor. Dacă privim la actuala modernizare a sistemelor de armament (rusești n.r.) putem observa cum pot fi folosite acestea în scopul escaladării. Consider că acestea sunt elaborate anume pentru aceste scopuri”, a menționat Curtis Scaparrotti.

15/03/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: