CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Patriarhia rusă avertizează că ruşii vor înceta să mai fie majoritari către anul 2050

 

 

 

 

Dmitri Smirnov, preşedintele Comisiei Patriarhiei ruse pe probleme de familie, protecţia mamelor şi a copiilor, a apreciat luni într-o intervenţie la postul de radio ”Govorit Moskva”, că etnicii ruşii vor înceta să mai fie majoritari în Federaţia Rusă către orizontul anului 2050, potrivit agenţiei de presă RIA Novosti.

Declaraţia responsabilului Patriarhiei de la Moscova survine după ce şeful Consiliului muftiilor din Rusia, Ravil Gainutdin, a afirmat că peste 15 ani mai mult de o treime din populaţia Federaţiei Ruse va fi constituită din musulmani.”Aproximativ atâţia vor fi.

Musulmanii dau naştere mai multor copii. Nu tătarii, ci anume cei din Caucazul rus.

În general, familiile cecene şi inguşe au câte opt copii.

Ruşii vor înceta să mai fie majoritari către 2050.

Cu totul alte naţiuni vor trăi aici: ceceni, inguşi, arabi, a avertizat reprezentantul Patriarhiei ruse, care este sceptic că situaţia demografică s-ar putea schimba în mod favorabil pentru ruşi, majoritari în prezent.În februarie, fundaţia ”Opinia publică” a dat publicităţii rezultatele unei anchete potrivit căreia procentul musulmanilor în Rusia era de 7%, respectiv 10 milioane de persoane.

Potrivit Agenţiei pentru statistică din Rusia (Rosstat), în 2017 s-a înregistrat cea mai scăzută rată a natalităţii din ultimii zece ani în această ţară.

Astfel, rata natalităţii a scăzut cu 10,7% în 2017, când în Rusia s-au născut 1,69 milioane de copii, cu 203.000 mai puţini decât în 2016, situându-se la nivelul din 2007.În recentul său discurs către Adunarea Federală – cele două camere ale parlamentului rus (Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei) – preşedintele Vladimir Putin a propus o nouă măsură pentru sprijinirea familiilor cu mulţi copii – asistenţă din partea statului în rambursarea creditului ipotecar.

Surse:

https://www.romaniatv.net/etnicii-rusi-nu-vor-mai-fi-majoritari-in-federatia-rusa 

http://www.napocanews.ro/2019/03/biserica-rusa-poporul-rus-va-deveni-minoritar-in-federatia-rusa 

05/03/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 5 MARTIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 5 martie în istoria noastră

 

 

 

 

1431: Sînt menţionaţi pentru prima dată într-un document, husiţii din Moldova.

Ioan de Ryza, episcop catolic de Baia, a semnalat episcopului de Cracovia prezenţa la Bacău a unui nucleu de schismatici husiți (majoritatea refugiaţi din Ungaria şi Polonia), faţă de care domnul Alexandru cel Bun s-a arătat tolerant.

La acea dată,  Moldova era singurul loc din Europa unde husiţii au fost recunoscuţi ca o comunitate legală.

 

 

 

1608:  În Transilvania, principele maghiar Sigismund (Zsigmond) Rákóczi s-a retras de la domnie, fiind succedat de Gabriel (Gabor) Báthory.

A fost principe al Transilvaniei între anii 1607-1608.

 

 

 

 

 

 

 

Sigismund Rákóczi s-a născut în 1554/1555 și a murit la 5 decembrie 1608.  

 

 

 

 

 

 

 

 

1658: Noul domn al Munteniei, Mihai Radu (Mihnea al III-lea), intră în capitala Tîrgovişte.

 

 

 

 

 

Radu Mihnea, domn al Munteniei și domn al Moldovei, începutul sec.XVII

Radu Mihnea, domn al Munteniei și domn al  Moldovei

 

 

 

Radu Mihnea este un domnitor relativ necunoscut în istoria românească. Este fiul lui Mihnea turcitul și a ajuns domnitor în Muntenia, la cererea boierimii, în 1611, într-un timp în care țara era supusă atacurilor din afară și domnea  anarhia.

Báthory Gabriel (Gábor), domnitorul Transilvaniei reușise să intre în Muntenia, alungându-l pe Șerban-vodă. Cu ajutor turcesc, Radu Mihnea a reușit să-l alunge din Muntenia și se instalează la domnie.

S-a dovedit  a fi un bun domnitor. A reorganizat şi a sprijinit răscumpărarea satelor din rumănie.


 

 

 

 

1889: Are loc inaugurarea palatului Ateneului Român din Bucureşti.Orchestra Filarmonicii din Bucureşti, dirijată de George Enescu, a interpretat „Poema română”, creaţie a marelui compozitor.

 

 

Imagini pentru ateneul roman photos

Ateneul Român, Bucureşti, perioada interbelică

 

 

 

 

 

 

Odată cu inaugurarea palatului Ateneului Român, concertele Societății de Filarmonică Române au început să se desfăşoare în aceasta sală, aşa cum se întîmplă şi în prezent, Ateneul Român devenind o emblema a culturii româneşti şi sediu al Filarmonicii. Sala mare de concert are o capacitate de 1 000 locuri.

Fondată în anul 1868, „Societatea Filarmonică Română „, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice.

Sub bagheta iniţiatorului său, „Societatea Filarmonică ” a organizat primul concert în luna decembrie a aceluiasi an. Lui Wachmann, care a condus prima orchestră simfonică permanentă din România pînă în 1907, i-a succedat Dimitrie Dinicu (1868-1936), iar acestuia, din 1920, George Georgescu (1887-1964), dirijor remarcabil, elev al lui Arthur Nikisch şi Richard Strauss.

 

 

 

1902: S-a adoptat Legea pentru organizarea meseriilor, cunoscută sub numele de Legea Missir;  a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902  şi va fi ulterior modificată în 1906 şi abrogată în 1912.

 

 

 

 

1902, 5/18: S-a născut Pius Servien (pseudonimul lui Şerban Coculescu), poet, eseist, filolog şi filosof al ştiinţelor; fiul astronomului Nicolae Coculescu, stabilit în Franţa la sfârşitul anilor ’20 ai secolului XX, fondator al Observatorului astronomic din Bucureşti, autor al unor importante rezultate de mecanică cerească).

A fost unul din fondatorii esteticii matematice, cunoscut prin conferinţele ţinute la Radioteleviziunea Franceză, la Collège de France, la Sorbona, precum şi prin participarea la diverse congrese internaţionale de filosofie, estetică, lingvistică şi fizică teoretică (m. 28 Ianuarie 1959, Paris).

 

 

 

 

 

 

• Și-a început studiile la București, la Liceul „Gheorghe Lazăr”.
• 1917-1920 – continuă studiile la Paris la Liceul „Saint-Louis”; susţine bacalaureatul în specialitățile matematică și filosofie. 
• Se înscrie apoi la Sorbona, la Facultatea de litere, obţinând licenţa în 1925; frecventează în paralel cursuri de matematicã, fizică, chimie, radioactivitate etc.
• 1926-1927 – Se întoarce în România, pentru a-şi satisface serviciul militar, urmând cursurile Școlii de ofițeri de artilerie din Timișoara, după care revine la Paris. 
• În anul 1930 obţine doctoratul la Sorbona cu teza „Ritmurile ca introducere fizică la estetică”.

 

Pseudonimul Pius Servien a fost adoptat după stabilirea sa în Franţa, numele său iniţial fiind Piu Şerban Coculescu.
• Paul Claudel, după publicarea tezei de doctorat a lui Servien, îi făcea un portret spiritual: „Ingenios, subtil, riguros când trebuie, priceput în ştiinţele cele mai deosebite şi trecând fără sforţare de la elenism la înaltele matematici”.
• Paul Valéry, în postfaţa volumului Orient, remarca: „Orient nu este, prin urmare, decât poezie, în fervoarea, substanţa ameţitoare şi în rezonanţa căreia e imposibil să descoperi cea mai mică umbră a actului abstract al celui care analizează”.

 

 

 

1905: Apare la Bucureşti  ziarul „România muncitoare”, publicatie  care va fi editată până în august 1914, când îşi va schimba titlul în „Lupta Zilnică”.

 

 

 

 

 

 

1910: S-a născut in localitatea Cândești, Argeș, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Iustin Moisescu; ( decedat la  31 iulie 1986 la București);

A fost al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986).

 Iustin a colaborat cu fosta poliție politică a comuniștilor aflați la putere, Securitatea, înainte de a ajunge în scaunul de mitropolit al Ardealului, din care avea să fie promovat mitropolit al Moldovei, iar ulterior, în 1977, să devină Patriarh.

Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, dat publicității la sfârșitul anului 2006, oferă detalii despre apropierea dintre viitorul Patriarh și nou instalatul regim comunist. Iustin Moisescu, profesor de religie la Institutul Teologic Universitar din 1948, a fost unul dintre „tehnocrații” aleși de Ministerul Cultelor comunist pentru a controla și a subordona cultele religioase. „În general sunt preferați printre asociații ministerului nu atât fideli ai regimului, într-un fel sau altul, cât persoane care, prin trecutul lor, puteau fi șantajate”, se arată în raport. Printre aceștia, Iustin Moisescu, implicat în trecut, potrivit aceluiași document, in Mișcarea Legionară.

Iustin a avut o ascensiune de-a dreptul spectaculoasă în rândurile clerului ortodox. De la catedra institutului este ales, în 1956, direct arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, pentru ca, nici un an mai târziu, să fie instalat în scaunul de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei. Momentul este pomenit și de mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, într-un  interviu acordat  ziarului Evenimentul zilei.

„În veacul anterior, dar nu e mult de atunci, prin anii ’70, a fost ales mitropolit la Sibiu profesorul de teologie Iustin Moisescu. Nu era nici preot și a fost ales mitropolit. Ulterior a ajuns mitropolit la Iași și apoi Patriarh. Dar inițial era necleric, nehirotonit.”

O ascensiune deloc inexplicabilă, dată fiind apropierea sa de regimul comunist, crede istoricul Cristian Vasile. Idee enunțată clar și în raport: „Atât Iustin Moisescu, cât și Teoctist Arapașu, succesorii Patriarhului Iustinian, deși făceau parte din tabere ecleziale rivale, au ajuns în fruntea BOR datorită loialității dovedite față de conducerea Partidului Comunist, primul având și o proastă reputație de politruc”.

Este cunoscută și indiferența Patriarhului Iustin Moisescu față de demolarea bisericilor din Bucuresti, ce începuse la sfârșitul anilor ’70, sau față de condamnarea părintelui Calciu-Dumitreasa la zece ani de pușcărie pentru că protestase față de distrugerea acestora.

„Patriarhul Iustin Moisescu, fost colaborator al Securității, și santajabil în multe privințe, nu a făcut nimic pentru a împiedica pedepsirea părintelui Calciu și pentru a încerca să salveze de la demolare bisericile din București. Ba dimpotrivă, atunci când un istoric de artă, precum Dinu C. Giurescu, a solicitat sprijinul Patriarhiei pentru salvarea locașurilor de cult, i-a spus ca seamană cu „fugarii de la radio Europa Liberă”.

 

 

 

 

 

 

 

1917: Se semnează de către ostaşii români din armata austro-ungară, căzuţi prizonieri în Rusia şi aflaţi în lagărul de la Darniţa (Kiev)  următorul angajament:

Noi ofiţerii, gradaţii și soldații români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre românești de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România„. 

 

 

 

 

 

 

 

1918:  România rămasă singură în fața coaliției Puterilor Centrale, după părăsirea frontului de către armata aliată rusă, s-a văzut silită să semneze, la Buftea, Tratatul preliminar de pace cu Puterile Centrale, pe baza căruia s-a definitivat Tratatul de pace de la Bucureşti (5/18).

Pe 27 ianuarie 1918 Puterile Centrale  încheiaseră un Tratat de pace cu Rada (Adunarea) Ucraineană. Între altele, trupele acestora treceau la ocuparea teritoriului ucrainean, iar pe 18 februarie 1918, la Brest-Litovsk, guvernul bolșevic sovietic a încheiat pace cu blocul german.

Se cedau centralilor: Finalnda, Polonia, Țările Baltice, se recunoștea ”independența” Ucrainei, dar cu prezența trupelor germano-austro-ungare pe teritoriul ei.

România era înconjurată astfel doar de inamici, fără posibilitatea de a-și evacua armata, așa cum făcuseră sârbii de exemplu înainte când ostașii lor se refugiaseră în Muntenegru, apoi în Italia.

Tratatul preliminar de pace cu Puterile Centrale – numit și  Pacea de la Buftea, a fost un acord internațional încheiat între guvernule român – pe de o parte – și guvernele Triplei Alianțe, având ca obiect principal încetarea stării de beligeranță pe Frontul Român, pe timpul Primului Război Mondial.

Tratatul a fost semnat la 20 februarie/5 martie 1918 la Buftea, din partea română  de Constantin Argetoianu, iar din partea Puterilor Centrale de Richard von Kühlmann, Ottokar Czernin, Talaat Pașa și Nicola Momcilov.

 

 

 

 

1918: În România,  guvernul Averescu demisionează. Se formează un nou guvern prezidat de Alexndru Marghiloman, care va  guverna România în perioada 5 martie 1918 – 23 octombrie 1918.

 A fost  un Consiliu de miniştri de sacrificiu, care a semnat  un armistiţiu umilitor pentru România. Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti a permis supravieţuirea Statului Român, în conştiinţa publică Marghiloman a rămas cu imaginea unui „trădător de ţară”.

 

 

 

 

 

 

Foto: Alexandru Marghiloman (n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău)

 

 

Guvernul Marghiloman a venit la conducerea țării într-o perioada in care pozitia internationala a României era deosebit de complicata și gravă.

Sosirea bolşevicilor la putere în Rusia a determinat ieşirea acestei țări  din război, iar acest fapt a izolat România pe front.

Brătianu nu a dorit să încheie un armistiţiu ruşinos, astfel că la preşedinţia cabinetului a fost chemat eroul-general Alexandru Averescu.

Acesta nu a reuşit să semneze decât preliminariile tratatului, pe 20 februarie, la Buftea.

Alexandru Marghiloman şi-a asumat responsabilitatea încheierii unei păci separate ruşinoase pentru România, dar care ar fi salvat ţara noastră de la ocuparea totală a teritoriului său.

Totodată, regele considera că datorită poziţiei sale filogermane, fermă de-a lungul timpului, liderul conservator va reuşi să încheie o pace mai blândă. 

În timp ce la Bucureşti se purtau tratative dificile pentru încheierea armistiţiului, primul ministru a fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari.

Pe 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România .

În mijlocul aclamaţiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoştinţa lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României şi al regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea.

Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român şi al regelui României, cu adâncă emoţiune şi cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”.

La 24 aprilie 1918, s-a încheiat Pacea de la Bucureşti, care cuprindea prevederi umilitoare pentru România: Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani, a comerţului cu cereale, a exploatării şi prelucrării lemnului, iar accesul la Marea Neagră era permis numai de-a lungul unui drum comercial până la Constanţa .

Cu toate presiunile exercitate asupra sa, regele Ferdinand I a refuzat să semneze Tratatul de Pace, permiţând astfel supravieţuirea statului român. Deşi semnarea armistiţiului din aprilie a permis ţării noastre să nu fie ocupată de Puterile Centrale, Alexandru Marghiloman a avut foarte mult de suferit de pe urma deciziei sale.

Din acel moment şi până la decesul său, va fi considerat de opinia publică un adevărat „trădător de ţară”.

 

 

 

 

 

 

1919: În România, este emis decretul-lege privind adoptarea calendarului Gregorian (calendarul de stil nou), începînd de la 1 aprilie 1919 (zi care a devenit 14 aprilie stil nou).

 

 

 

 

 

1919: Apariţia Decretului-lege privind adoptarea în România a calendarului gregorian (calendarul de stil nou), începând cu 1 aprilie 1919 (care a devenit 14 aprilie, stil nou).

 

 

 

 

1920: S-a născut Radu Stanca, poet, dramaturg, regizor român.

 

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

Mentor şi membru marcant al Cercului literar de la Sibiu, s-a născut la Sebeş și a trecut la cele veșnice la 26 decembrie 1962 la Cluj.

A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942. În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj s-a refugiat la Sibiu, unde  a luat fiinţă Cercul literar de la Sibiu.

După modelul lui Eugen Lovinescu care la cenaclul Sburătorul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a incercat sa salveze tradiţia literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii 50. Membrii lui au fost denumiţi ulterior de criticii şi istoricii literari membrii generaţiei pierdute.

A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor.

A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ştefan Augustin Doinaş, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoiţescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg, ş.a.În poezie a teoretizat baladescul (în eseul Resurecţia baladei (1945)) și a fost adeptul poeziei pure, ruptă de contextul social.

 

Opere :

Dona Juana (1947),
Ştefan Braborescu (1965),
Versuri (1966),
Teatru (1968),
Acvariu (1971),
Poezii (1973),
Roman epistolar (1978),
Versuri (1980),
Doti (versuri, Editura Paralela 45, 2001),
Turnul Babel (teatru, Editura Paralela 45, 2002)

 

 

 

 

 

1925: A murit Gheorghe Munteanu Murgoci, geolog, mineralog român (n. 20 iulie 1872, Vădeni, Brăila).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie), în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California.

Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la „Școala națională de poduri și șosele ” din București, iar când aceasta se transformă în „Școala Politehnică” îi este încredințată catreda de mineralogie (1920). Din 1923, este președinte al Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului.[2]

Creația sa științifică cuprinde pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din România. A realizat studii asupra Dobrogei, Carpaților Meridionali, Masivului Parâng, Munților Lotrului.

A descoperit lotritul – înscriind în geologie un nou mineral.[3]. În legatură cu studiile sale petrografice, mineralogice și tectonice, mare importanță o prezintă cercetările sale privind bogațiile subsolului romanesc, fiind cel dintâi care a precizat condițiile de zăcământ ale petrolului din Oltenia.

Gheorghe M. Murgoci a fost întemeietorul școlii românești de pedologie, în 1909 prezentând prima schița de hartă agrogeologică a țării la scara 1: 2500000, unde repartiția principalelor tipuri de sol apare cu o deosebită claritate. A descoperit noi minerale și zăcăminte de substanțe minerale utile și a elaborat teorii intrate în patrimoniul științei mondiale.

În anul 1913, într-o sedință a “Asociației Sportive” (Federația Societăților Sportive din România – FSSR), profesorul Gheorghe M. Murgoci a făcut prima comunicare asupra cercetășiei.

Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.

Impreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și a înscris numele printre fondatorii „Institutului de Studii Sud Est Europene” din București. A fost membru corespondent al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 1928: A avut loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), constituit la 17 ianuarie 1928, în cadrul Adunării generale de constituire a SDRR, la care a fost aprobat şi Statutul de funcţionare.

Reglementarea privind constituirea SDRR a apărut pe 22 decembrie 1927, în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, la articolul 2.

 

 

 

1939: A murit Moses Gaster, filolog, istoric literar şi folclorist (autorul lucrării „Literatura populară română”, 1883 – prima sinteză în domeniu).

A fost un militant pentru drepturile evreilor și sionist, membru de oroare al Academiei Române din 1929.

După 1885 s-a stabilit în Anglia, unde a fost Mare Rabin al evreilor sefarzi din Marea Britanie;  (n. 1856).

 

 

1944: Al Doilea Război Mondial –  Armata Roșie începe împotriva României ofensiva pe linia Uman–Botoșani.

 

 

 

 

 

1955: A decedat prozatoarea și autoarea dramatică română Hortensia Papadat-Bengescu;  (n. 8 decembrie 1876).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Era fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu) și  nepoata generalului G. Bengescu-Dabija.

A studiat în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti.

Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii), i-au întârziat cariera literară.

Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu.

În acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.

Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei ambianţe”. Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică susţinere din partea criticului literar.

Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul.

Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E. Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene.

„Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui Duiliu Zamfirescu, şi trebuie considerate împreună” (Nicolae Manolescu).

Din 1933, se stabileşte în Bucureşti. În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză.

În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân neterminate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1968: În perioada 5-10 martie 1968 a avut loc la Brasov, în România, prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.

 

 Organizarea a fost asigurată de echipa Televiziunii Române, condusă de Tudor Vornicu, prezentator fiind actorul Iurie Darie. Din 1971 (după a patra ediţie) „Cerbul de Aur” şi-a încetat existenţa, dar după 21 de ani de tăcere, Festivalul s-a reluat în iunie 1992, tot la Braşov, şi s-a desfăşurat până în 2009 (cu o întrerupere între anii 1998 şi 2000).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anul 2018, între 29 august şi 2 septembrie, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la prima ediţie şi a 100 de ani de la Marea Unire, Televiziunea Română a organizat ediţia cu numărul 18 a festivalului, într-un format cu totul special, cu o Gală Aniversară, două zile de concurs, Gala Festivalului şi o Gală Centenară

 

 

 

 

 

1970 : A intrat în vigoare Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT). Deschis spre semnare la 1.VII.1968, era valabil pentru o perioadă de 25 de ani.

La 11.V.1995 comunitatea internaţională a hotărât prelungirea Tratatului pe termen nelimitat. NPT numără, în prezent, 189 de state părţi. RPD Coreeană a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi la NPT.

România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970.

 

 

 

 

1990: Statuia din bronz a lui Lenin, înaltă de 7 metri, aflată pe soclul din fața Casei Scânteii (după Revoluție, Casa Presei Libere), a fost demontată cu ajutorul macaragiului Gigi Gavrilescu, victimă a represiunilor de după revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987.

 

 

 

 

 

Imagini pentru statuia lui lenin din bucuresti

 

 

Operațiunile de coborâre de pe soclu au început la 3 martie, iar la 5 martie, la 30 de ani de la inaugurarea sa, soclul a rămas gol. Timp de 20 de ani, statuia a stat în curtea Palatului de la Mogoșoaia, în prezent aflându-se într-un depozit al Primăriei Capitalei. Fusese dezvelită în aprilie 1960 și  era opera sculptorului Boris Caragea.

 

 

 

1999: A decedat  graficiana și scriitoarea Tia Peltz; (n.31 ianuarie 1923).

 

Fiică a scriitorului şi publicistului de origine evreiască Isac Peltz şi a Lottiei (născută Feldman), a făcut  primele studii la o şcoală de maici din strada Pitar Moş din București, şi la Institutul de domnişoare „Moteanu”, apoi a urmat cursurile Şcolii de Artă „M.H. Maxy” din Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

Foto: Ernestina (Tia) Pelz

 

 

 

Opera sa diversă cuprinde grafică, desen, ilustraţie de carte şi pictură pe pânză. A participat la multe expoziţii, dintre care 44 personale. Multe din tablourile ei se află în colecţii particulare din Israel, SUA, Italia, Franţa şi Japonia.

Se ocupă de grafica ediţiilor tatălui său, Max şi Lumea lui (1957), Foc în Hanul cu tei (1974), Nopţile domnişoarei Mili(1976), Calea Văcăreşti (1989) şi ale altor autori.

Publică şi câteva cărţi: albumul de proverbe ilustrate şi comentate De la lume adunate (1973), Miniaturi (1982), Descântece (1991), O lacrimă într-un minialbum (1993), Crochiuri din inima mea – cartierele Văcăreşti-Dudeşti (1995).

A fost membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, membră a Academiei „San Sal Maggiore” din Parma (Italia), membră a Academiei de Arte Frumoase din Roma (1976). Numele ei figurează în dicţionarul Who’s who din Marea Britanie.

A obţinut Premiul pentru grafică şi ilustraţie de carte al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţii Culturale (1995) și Premiul pentru ilustraţie de carte (Cluj-Napoca, în 1997).

 

 

 

 

 

2005: A încetat din viaţă într-un hotel din Oklahoma City, dirijorul de origine română Sergiu Comissiona.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 S-a născut  în București la 16 iunie 1928 într-o familie de evrei, tatăl său, Jean Lupu Comissiona, era  absolvent al Academiei de comerț din Berlin si proprietarul fabricii de produse chimice „Minerva” de pe șoseaua Vitan, pe care o preluase de la socrii săi, iar mama sa, Jenny, născută Haufrecht era cântăreață de operă.

În 1950, Comissiona devine directorul muzical al Ansamblului de Stat Român, iar cinci ani mai târziu, în 1955, este numit dirijor principal al Operei de Stat din București.

În 1954 reprezintă România la concursul internațional de dirijorat din Besançon (Franța).

Emigrat în Israel în 1959, a fost numit Director muzical al Orchestrei Simfonice din Haifa şi a fondat Orchestra de Cameră din Israel.

A condus Ochestra Simfonică din Baltimore între 1969 şi 1984 si Houston Symphony în cea mai mare parte a anilor ’80, precum  şi orchestra simfonică din Vancouver între 1991 şi 2000.

In ultimii ani a dirijat, ca invitat, mai multe orchestre din întreaga lume.

 2017: A decedat naturalistul, paleontologul şi profesorul Theodor Anton Neagu; a organizat (în 1962) prima colecţie de micropaleontologie din România; autorul primului Tratat de Micropaleontologie publicat în România; membru titular al Academiei Române din 2001.

 

 

 

 

In memoriam Academician Prof. univ. Dr. Doc. Theodor Neagu

 

Academician Profesor Doctor Docent Theodor Neagu, naturalist și micropaleontolog de renume internațional, profesor al Facultății de Geologie și Geofizică, un maestru desăvârșit al Științelor Pământului.

S-a născut la 20 septembrie 1932 la Giurgiu, a absolvit Facultatea de Geologie în anul 1955, în cadrul Universității din București, și-a început cariera didactică în anul universitar 1955-1956, la aceeași universitate. A parcurs toate treptele ierarhiei didactice, devenind Profesor în cadrul Catedrei de Geologie și Paleontologie în anul 1990, domeniul Micropaleontologie și Paleontologie.

Un erudit al Științelor naturii, specialist în Micropaleontologie, pasionat botanist, fin cunoscător al Paleontologiei și al proceselor evolutive, a fost sufletul Laboratorului de Paleontologie din cadrul Facultății de Geologie și Geofizică.

A fost întotdeauna promotorul științelor biologice și geologice, pe care le-a considerat fundamentale pentru înțelegerea proceselor care guvernează lumea vie și evoluția planetei noastre.

A fost un motor al Paleontologiei în Romania și un susținător puternic al Școlii paleontologice românești. Peste 50 de generații de specialiști în Micropaleontologie și Geologie au fost formați de Domnul Profesor Theodor Neagu.

Opera sa științifică include sute de contribuții de specialitate în Micropaleontologie și Paleontologie reprezentate prin articole și cărți ce au avut un larg ecou internațional. Prin realizările sale științifice și didactice, în anul 1993 a devenit membru al Academiei Române.

A lucrat până în ultima clipă  pentru dezvoltarea și pentru predarea științelor paleontologice în România.

A pus bazele unei colecții micropaleontologice de referință, unică în Europa și a dezvoltat colecțiile de Paleontologie și Micropaleontologie ale Departamentului de Geologie.

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

  3. Enciclopedia României

  4. Nicolae Isar, Istoria modernă a românilor, Editura Universitară, București, 2006;

  5. Istoria md.

  6. Wikipedia.ro

  7. http://www.rador.ro/2019/03/05/calendarul-evenimentelor-5-martie-selectiuni-5/

  

05/03/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Atenție! Comunismul revine

 

 

 

Imagini pentru miscarea rezist cersipamantromanesc

 

 

 

 

 

 

 La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, Marx și Engels au dorit să unească proletarii din toată lumea și să-i ridice într-o revoluție socialistă împotriva societății capitaliste.

O primă țară în care marxismul a găsit un teren de experimentare a fost Rusia, în care bolșevicii au răsturnat dinastia țarilor dând astfel naștere unei himere împotriva firii – Uniunea Sovietică.

Venirea Primului Război Mondial nu a dat însă ocazia socialismului să se instaureze în țările occidentale, pentru că, proletarii din Europa nu s-au unit împotriva guvernelor lor, așa cum anticipa Marx, ci s-au luptat pentru țările și pentru identitatea lor națională.

A venit apoi marxistul Antonio Gramsci, care a avut ideea de a impune marxismul pe o altă cale, mai insidioasă, prin schimbarea culturii societății occidentale, care să devină astfel pregătită să accepte ideile marxiste.

Astfel a apărut ideea „marșului cel lung” prin instituțiile culturale occidentale, care va transforma radical în doar câteva decenii, gândirea și cultura occidentală, americană și europeană.

În 1923, membri ai Partidului Marxist-Comunist au înființat în Germania, un institut care mai târziu a fost cunoscut ca Școala de la Frankfurt.

Aici își are originea conceptul de teorie critică, care își propunea să conteste standardele acceptate până atunci în toate aspectele vieții, dintr-o perspectivă marxistă.

Imediat ce Hitler a ajuns la putere în Germania și a început Al Doilea Război Mondial, marxiștii Școlii de la Frankfurt au fugit în America, unde au găsit adăpost în New York, la Universitatea Columbia.

Din Școala de teorie critică de la Frankfurt au făcut parte nume de tristă celebritate ca: Max Horkheimer, Georg Lukács, Antonio Gramsci, Charles Reich, Herbert Marcuse, Theodore Adorno, Erich Fromm, Wilhelm Reich.

Aceștia, prin cărțile și activitatea lor, au încercat și în mare parte au reușit, să distrugă fundamentele moralei creștine, temelia pe care s-a dezvoltat Occidentul, înlocuindu-le cu așa zise noi „valori”ca: irelevanța religiei, pesimismul cultural, revoluția sexuală, distrugerea căsătoriei și a familiei, feminismul, identitatea de gen, căsătoria între persoane de același sex etc.

Un mare rol în promovarea acestei ideologii îl are în zilele noastre miliardarul american de origine ungaro-evreiască, George Soroș.

Încă de la începutul anilor ’90, acesta a investit sume imense  în întreaga lume, pentru a crea organizații capabile să disemineze ideile scelerate neomarxiste  în societate. 

Elita academică americană a fost prima infestată cu acest veritabil virus. După universități, marșul a continuat în școlile, liceele, studiourile de la Hollywood și mass media americană.

Nici România nu a făcut excepție, iar Sandra Pralong, prima președintă a Fundației Pentru o Societate Deschisă din țara noastră, finanțată de Soroș, este acum consilier al președintelui României.

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

O pleiadă de demnitari, personalități culturale, jurnaliști, profesori, politicieni au trecut prin această școală de gândire în ultimii 25 de ani.

 

 

Comunismul ideologic originar, care stă la baza tuturor variantelor eşuate ulterior, are la bază câteva idei:

 

– convingerea că ordinea veche a societății nu e bună şi trebuie înlocuită cu una nouă.

– de lucrul acesta e gata să se ocupe minoritatea celor care se autodefinesc a fi cei care au înțeles sensul istoriei, care reprezintă viitorul şi progresul și care trebuie să tracteze restul unei societăți inerte, ce nu înțelege că schimbarea e în interesul ei.

– mijloacele de acţiune pentru dobândirea puterii împlică şi acte ce ies din jocul democratic.

– forțele care se opun progresului sunt credința în Dumnezeu şi instituţia religioasă (Biserica), statul suveran (eventual naţional) şi ataşamentul de patrie, familia burgheză (tradiţională) şi proprietatea privată.

– prin urmare, comunismul declară război religiei şi Bisericii (ateism şi anticlericalism),moralei creștine, statelor suverane (internaţionalism), familiei (eliberarea de sub morala tradiţională) şi proprietăţii private (colectivism şi etatism).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru miscarea rezist cersipamantromanesc

 

 

Anticlericalism (atacuri la orice formă de sprijinire de către stat a cultelor – deşi Constituţia prevede această obligație în sarcina statului indiferent de mărime sau motivul contribuției statului), atac la familia tradițională – susținerea diluării instituției sociale a familiei prin sprijinirea formelor alternative de conviețuire, contestarea identitarismului şi susţinerea fără rezerve a proiectelor de tip globalist (noua denumire a internaţionalismului).

Deocamdată noul comunism a renunțat la confiscarea proprietății private, dar încet-încet se confiscă viața privată.

Procedeele utilizate sunt deseori obstrucționiste şi agresive (#rezist), inclusiv recursul la scandal și atacuri la persoană.

În Vest, comunismul şi marxismul au căpătat forţă în anii hippie; ţineţi minte cântecul „Imagine” al lui John Lennon?

Imaginează-ţi că nu există nici un rai
E uşor dacă încerci
Nici un iad sub noi
Deasupra noastră doar cer
 

Imaginează-ţi că nu există ţări
Nu e greu de făcut
 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Imagine there’s no countries (…) and no religion, too”, „Imagine no possessions (…)”etc;…doar că rezultatele au fost de fiecare dată până acum opuse proiectului originar.

La noi, după tranziţie, comunismul revine în forţă nu prin hippies, ci prin urmaşii lor hipsteri…

Alianţa făcută cu un partid bănuit de a fi fost moşit de fiul unui fost ofiţer de Securitate, nu vine decât să întregească tabloul: atenție la USR!”

 

 

Mișcarea #Rezist – o ideologie neomarxistă, progresistă, anarhistă, internaționalistă, globalistă, care susține Noua Ordine Mondială 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întrebarea este dacă oamenii care au participat la proteste erau în cunoștință de cauză cu privire la ideile și punctele de vedere pe care miscarea #rezist le promovează.

Intrebarea e mai grava pentru creștinii neinformați care ajung să susțină astfel de acțiuni fără să cunoască adevăratelele țeluri ale #rezistenților.

Pentru cine nu a avut timp sa se documenteze despre aceasta organizație, înainte sa îi imbrațișeze sloganurile, ar fi benefic să cunoască ideile de bază pe care se sprijină aceasta:

-susținerea LGBT, adica susținerea și promovarea homosexualilor, lesbienelor,transsexualilor și în general a tuturor minorităților sexuale;

-susținerea ateismului;

-scoaterea crestinismului din școli;

-introducerea orelor de educație sexuală în școli;

-susținerea imigratiei musulmane în zonele majoritar creștine;

-susținerea legalizării avorturilor.

 

 

Mișcarea #Rezist – o ideologie neomarxistă, anarhistă, internaționalistă, ateistă 

 

Este o miscare fondata de ONG-urile lui George Soros in SUA, care se activeaza la orice evenimente care le-ar putea periclita acțiunile , cum ar fi alegerea lui Trump, care nu e de acord cu homosexualitatea, avorturile si alte blestematii sataniste.

De asemenea în România, această mișcare are  printre principalele sale  scopuri dezbinarea poporului și distrugerea creștinismului.

 

 

 

 

 

 

Un argesean a inregistrat marca #rezist si vrea sa-si faca partid

 

 

Astazi, se vorbeste despre un alt concept numit “Marxism Cultural” – concept creat de Scoala de la Frankfurt. Ulterior, Scoala de la Frankfurt s-a mutat la New York, unde si-au pus in aplicare planurile malefice de schimbare a Americii si de incercare de rasturnare a intregii civilizatii pamantene.

La prima vedere, o persoană care află de astfel de planuri malefice, se intreabă: Ce vor acesti oameni? Care este scopul lor? Raspunsul este: O Noua Ordine Mondiala  și un Guvern Mondial Totalitar.

In Scoala de la Frankfurt activau numai radicali de stanga precum Georgy Lukacs, Herbert Marcuse, Aldous Huxley, Antonio Gramsci etc. Acesti indivizi, adepţi ai bolşevismului, s-au intrebat de ce proletarii nu accepta revoluţia comunistă ajungând la concluzia că acestia erau ataşaţi de valorile naţionale (traditie, cultură, istorie, religie).

Teoreticienii marxişti au inţeles că pentru a putea răsturna valorile naţionale, au nevoie de o alta strategie, alta decât cea clasică a revoluţiei anarhiste promovată de Mihail Bakunin.

13

Unul dintre simbolurile principale ale marxistilor este pumnul strâns, care simbolizează revolta proletarilor față de burghezie şi capitalişti.

A fost Comunismul/Socialismul o ideologie pentru proletari?

Răspunsul este categoric nu! Comunismul/Socialismul s-a folosit de proletari pentru a instaura o dictatură.

În zilele noastre neomarxiştii, neocomuniştii, internationaliştii, anarhiştii, globaliştii, încearcă să se folosesască din nou de proletari, dar şi de minoritaţile de tot felul, pentru a-şi pune în practică teoriile aberante prin care încearcă să distrugă fundamentele civilizației noastre .

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/04/29/ce-este-miscarea-rezist/

 

 

 

Vă lăsăm  să descoperiți mai multe detalii extrem de interesante, în acest film documentar american intitulat „Cultural Marxism – The Corruption of America” realizat de James Jaeger, subtitrat în română, care beneficiază de comentariile unor reprezentanți de seamă ai curentului conservator din America: Pat Buchanan, Ron Paul, Ted Baehr, G. Edward Griffin, Edwin Vieira, Michael Badnarik, Larken Rose, Stefan Molyneux și Walter Reddy.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

  1. http://www.activenews.ro/stiri-social/Coincidenta-Protestatarii-anti-Trump-din-SUA-folosesc-acelasi-rezist-ca-si-protestatarii-anti-PSD-de-la-Bucuresti.-Mesaje-impotriva-presedintelui-SUA-in-Piata-Victoriei-141033

  2. https://www.cocoon.ro/tu-stii-ce-inseamna-miscarea-rezist-te-ai-informat-inainte-sa-pronunti-rezist-in-timpul-protestelor-chiar-crezi-ca-esti-de-acord-cu-ideile-lor-crestinii-intra-in-conflict-direct-cu-aceasta-miscar/

  3. adev.ro/ol9ql3

  4. https://www.dzr.org.ro/miscarea-rezist-o-ideologie-marxista-anarhista-internationalista/#

     6. http://www.justitiarul.ro/cine-se-afla-in-spatele-protestelor-rezist-portrete-de-tefelisti-tineretul-frumos-si-liber-de-profesie-mitingisti-i/

      7.Gabriel Popa Stiri pentru Viata 

      8. https://www.activenews.ro/stiri-social/FILM-DOCUMENTAR-Marxismul-Cultural-plaga-nevazuta-care-a-corupt-America-si-care-ameninta-si-      Romania. 

 

05/03/2019 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

%d blogeri au apreciat asta: