CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Dacă românii nu salvau Viena în timpul asediului turcilor…


Foto: Asediul Vienei în 1683. Trupele române se aflau în partea de sus a gravurii, lângă castelul Schönbrunn

Ce s-ar fi întâmplat daca românii nu salvau Viena în timpul asediului turcilor ?

Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să traiești. Asta am putea spune despre răsplata primită din partea austriecilor și ungurilor pentru că i-am salvat de la o posibilă dispariție din istorie.

S-a vorbit din păcate poate mult prea puțin despre participarea românilor la asediul Vienei din anul 1683, atunci când în punctul culminant românii au realizat importanța istorică a capitulării austriecilor, salvând orașul din mâinile otomanilor și pecetluind probabil soarta intregii Europe, care a cunoscut dupa acel moment o revigorare ce a avea să ducă in cele din urmă la declinul și chiar sfarșitul dominației Imperiului Otoman pe continentul european.

Ca urmare a unui conflict de durată intre Imperiul Otoman și cel Habsburgic, în luna iulie a anului 1683 ajungea la porțile Vienei o uriașă armată otomană care a începutul asediul orașului.

În calitate de vasali ai Imperiului Otoman, domnitorii Moldovei și Țării Românești erau obligați să participe la această campanie fiecare cu până la 7 mii de soldați fiecare.

Neîncrezători în oștirile creștine, otomanii le-au fixat oștenilor din țările române sarcini de construcție a podurilor peste Dunăre și a unor fortificații din lemn.

Asediul Vienei din 1683) a fost  rezultatul relansării de către otomani a războiului antihabsburgic,  sub  comanda marelui-vizir din dinastia albaneză Koprulu –  Kara Mustafa.

Armatei turceşti au trebuit să i  se alăture forțat şi domnii Ţării Româneşti şi Moldovei, Şerban Cantacuzino şi Gheorghe Duca, vasali ai otomanilor.

 

 

 

 

 

 

 Imagini pentru serban cantacuzino photos

 

Foto: Portretul și steagul de luptă al domnitorului muntean Șerban Cantacuzino 

 

Domnitorul Țării Românești, Șerban Cantacuzino (1679 – 1688), a sprijinit în secret forțele creștine care apărau Viena.

Sub pretextul trimiterii de spioni în tabăra austriacă, domnitorul muntean trimitea de fapt soli pentru a informa apăratorii Vienei despre toate mișcările și planurile armatei otomane, astfel ca aceștia să poată lua contramasurile necesare respingerii ofensivei turcilor.

Mai mult, bombardamentele artileriei oștirii române asupra pozițiilor austriece erau efectuate cu încărcături inofensive, tunurile fie fiind umplute cu paie sau cu ghiulele din fontă care la sfărâmare produceau pagube minime zidurilor Vienei.

De asemenea, lucrările efectuate de români la cele două poduri peste Dunăre au fost întarziate la porunca domnitorului muntean foarte mult, lăsând timp apărătorilor cetății să le distrugă .

În timpul asediului, domnitorul muntean a ordonat ridicarea unei cruci din lemn de stejar, înaltă de cinci metri, inscripționată în limba latină:

Latină: + CRUCIS EXALTATIO EST CONSERVATIO MUNDI CRUX DECOR ECCLESIAE CRUX CUSTODIA REGUM CRUX CONFIRMATIO FIDELIUM CRUX GLORIA ANGELORUM ET VULNUS DEMONUM

NOS DEI GRATIA SERVANUS CANTHACUZENUS VALACHIAE TRANSALPINAE PRINCEPS EIUSDEMQUE PERPETUUS HÆRES AC DOMINUS § EREXIMUS CRUCEM HANC IN LOCO QUAVIS DIE DEVOTIONE POPULI ET SACRO HONORATIO IN PERPETUAM SUI SUORUMQUE MEMORIAM TEMPORE OBSIDIONIS MAHOMETANAE VEZIRIO KARA MUSTAPFA BASSA VIENNENSIS INFERIORIS AUSTRIAE MENSE SEPTEMB DIE I. ANNO 1683

VIA Skull and crossbones.svg TOR
MEMENTO MORI

————————————————————————————————–

În limba română : + Înălțarea crucii este mântuirea lumii, crucea este podoaba Bisericii, crucea este în paza regilor, crucea este întărirea credincioșilor, crucea este gloria îngerilor și vătămarea demonilor.
Noi, Șerban Cantacuzino, din mila lui Dumnezeu principe al Valahiei Transalpine, domn și singur stăpân al ei etc. am ridicat această cruce în locul sfânt la care poporul se poate închina în orice zi, cinstit întru veșnică memorie a sa și a lor săi, în timpul asediului Vienei din Austria Inferioară de către mahomedanii conduși de vizirul Kara-Mustafa Pașa, 1 septembrie 1683.
Călătorule,
adu-ți aminte de moarte!”

 

 

Ajutaţi de poloni în frunte cu regele Jan Sobieski, austriecii i-au înfrînt pe turci la Kahlenberg, silindu-i să se  retragă.

 

Cum a fost răsplătită această acțiune de solidaritate creștinească a românilor?

La scurt timp austriecii au rupt din teritoriile țărilor românilor pe rând una câte una, diferite regiuni romanești: Bucovina, Banatul, Oltenia, Crișana, Transilvania, ba chiar au încercat și ocuparea Munteniei și Moldovei (vezi 1716-1717, ocuparea Bucureștiului și luarea ca prizonier a domnitorului Nicolae Mavrocordat, precum și încercarea de îndepartare de pe tronul Moldovei a domnitorului Mihai Racoviță).

 

Istoria consemnează că în urma unei largi alianţe antiotomane formate din  austrieci, poloni, veneţieni şi mai târziu ruşi, a pornit o amplă contraofensivă care va dura 16 ani şi care se va solda cu înfrângerea Otomanilor şi cu semnarea păcii de la Karlowitz (Sremski Karlovici) la 1699.

Victoria coaliţiei antiotomane a generat modificări politice majore în Europa Centrală şi Răsăriteană care au afectat  Principatele Române și Serbia.

Negociatorul principal al păcii de la Karlowitz a fost marele-dragoman al Porţii – Alexandru Mavrocordat. Acesta reuşeşte să-i convingă pe imperiali că turcii vor pace iar pe turci că imperialii vor pace. Semnarea Păcii de la Karlowitz a avut consecinţe dezastruoase pentru Turcia:

 

  1. Veneţia păstra Moreea (Peloponezul) şi o parte din coasta dalmată;

  2. Polonia lua Pocuţia şi o parte din Ucraina;

  3. Imperiul Rus lua Azovul;

  4. Imperiul Austriac căpăta toată Ungaria, Slovenia, o parte din Croaţia şi din Serbia, și în întregime, Transilvania.

 

Negocierea tratatului de pace de la Karlowitz (Sremski Karlovici), 1699

Negocierea tratatului de pace de la Karlowitz (Sremski Karlovici), 1699

 

 

 

 

În aceste condiţii se produce instaurarea dominaţiei Habsburgice (austrieci) în Transilvania, fost stat autonom sub sureranitate turcească. De acum noul „stăpîn” e la Viena. Prin alternarea dialogului diplomatic cu presiunea armaei imperiale, austriecii impun recunoaşterea protecţiei imperiale în Transilvania şi domnia ereditară a principelui Apafi.

Ulterior a avut loc aducerea românilor ortodocşi sub obedienţa papei, orchestrată de împăratul Leopold al Austriei. Astfel, după 3 ani de presiuni asupra mitropolitului ortodox  Atanasie a Transilvaniei, s-a ajunsîn anul 1701 acceptarea de către Biserica română din Transilvania a punctelor Sinodului de la Florenţa (1439) în schimbul unor privilegii egale cu preoţii catolici.

Notă: Operaţiunile militare austro-polono-veneţiene din 1690, apoi şi ruseşti împotriva Imperiului Otoman au silit retragerea de pe teritoriile sîrbeşti a unor mase mari de oameni (cca. 500 000) spre nord, de frica răfuielilor otomane, la adăpostul austriac .

Această deplasare forţată a rămas cunoscută la sârbi cu numele de „Marea Migraţie” (37 000 de familii). Atunci s-au golit mai tot Kosovo şi cea mai mare parte a Serbiei medievale.

Austriecii au colonizat acei refugiaţi sârbi în Banat, Voievodina şi Croaţia. Marea Migraţie de atunci a sârbilor se află la originea neînţelegerilor actuale dintre Serbia  creştină şi musulmanii albanezi și bosniaci, care făceau parte mai înainte din Iugoslavia.

 

 

 

 

 

În anul 1999, Academia Română a montat o placă pe biserica Sf. Iosif de pe Kahlenberg, pentru a comemora contribuția adusă de către oștenii români la depresurarea Vienei și salvarea Austriei.

 

 

Bibliografie (Surse):

  1. Neagu Djuvara, „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, Editura Humanitas 2008;

  2. Pompeliu Teodor, „Istoria României”, Editura Enciclopedică 1998;

  3. http://ro.wikipedia.org/wiki/;

  4. Glasul.info

  5. Istoria md.

Reclame

28/02/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. […] via Dacă românii nu salvau Viena în timpul asediului turcilor… […]

    Apreciază

    Pingback de Dacă românii nu salvau Viena în timpul asediului turcilor… | startachim blog | 01/03/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: