Ziua de 27 februarie în Istoria Românilor

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 27 februarie în istoria noastră

 

 

 

 

 

1470: Ștefan cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila, în încercarea de a scoate de sub influența otomană Țara Românească și de a-l îndepărta pe Radu cel Frumos , omul turcilor de la tron.

 

 

Din 27 februarie 1655, până la  26 iunie 1655, are loc Marea mișcare populară din Muntenia.

 

Răscoala din 1655 a avut loc în primăvara anului, ca reacție a mercenarilor seimeni  și  a dorobanților (majoritatea de origine sârbească), la intenția domnului Constantin Șerban de a-i concedia și expulza  din țară.

Revolta a cuprins inițial Bucureștiul, apoi toată țara. În ultimele zile ale lui februarie (pe stil vechi) cete ale răsculaților au atacat casele boierești, jefuindu-le și omorându-i pe boieri, pe soțiile și pe copii acestora.

În răscoală a murit boierul Papa Brâncoveanu, tatăl viitorului domn Constantin Brâncoveanu, fiul său putând fi salvat doar pentru că a fost substituit cu un copil de țigan.

Principele Gheorghe Rákóczi al II-lea al Transilvaniei îi scria mamei sale:

„voievodul din Țara Românească este la locul său, dar s-a făcut o nemaipomenită vărsare de sînge; dărăbanii seimeni nu s-au milostivit nici de boieroaicele însărcinate, nici de copiii nevinovați, au ucis nenumărați boieri; sărmanul domn Sava și Preda și-au răscumpărat viața cu mulți bani; i-au omorât fiul; i-a rămas un nepot de la fiu, în locul acestuia slujile au dat un copilaș de țigan, așa i-au scăpat viața; … mulți boieri au fugit încoace (în Transilvania, n.n.).”

 

 

 

 

1811: S-a născut la Iași, poetul și traducătorul Alexandru Hrisoverghi fiul vornicului Neculai Hrisoverghi. Se trăgea dintr-o familie boiereasca de origine greacă, stabilită în Moldova cu un secol mai înainte.

 

 

 

 

 

 

 

A studiat limba greacă și franceză și literatura clasica cu un dascăl, la Chisinau, unde familia se refugiase în 1821, si apoi la pensioane din Iasi.

În 1830 intra în Oștirea Nationala, ajungind aghiotant domnesc, cu gradul de capitan. 

În 1843 îi apare la Iași, prima și singura sa poezie tipărită în timpul vieții, Oda ruinelor cetății Neamțu.

A tradus din Schiller, Lamartine, A. Chdnier, V. Hugo si Al. Dumas. Unicul sau volum de  Poezii, a aparut postum, in 1843, ingrijit si prefațat de M. Kogalniceanu.

Poet melancolic si meditativ, autor de ode, elegii si poezii erotice insuficient cizelate, Alexandru Hrisoverghi a contribuit totuși la dezvoltarea literaturii romane moderne.

 

 

 

 

 

 1849 (Din  27 februarie, până la 11 martie) – armata revoluționară maghiară condusă de generalul Iosif Bem, ocupă Sibiul. Comitetul național român se refugiază în Muntenia (Valahia).

 

 

 

 

1866: A apărut, la Bucuresti  revista „Sarsailă” (până la 18 mai 1866), condusă de N.T. Orășanu.

 

 

 

 

 

 

A continuat revista „Nichipercea”, căreia i-a preluat și numărătoarea anilor și a numerelor de apariție.

 

 

 

 

 

 

1872: S-a născut   politicianul român Alexandru Vaida-Voievod; (d. 1950).

 

 

 

 

 

 

 

 

Om politic, medic și publicist, a fost  unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni.

După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc.

În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe.

A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care i-a părăsit pe național-țărăniști și a întemeiat propriul partid.

  În 24 martie 1945 a fost arestat de autoritățile comuniste și anchetat de temutul ofițer de securitate Gheorghe Crăciun.

În 1946 a fost pus în arest la domiciliu, la Sibiu, unde și-a petrecut restul vieții, până la moartea sa în 1950, la vârsta de 78 de ani.

 

 

1882: Premiera, la Gimnaziul român din Brașov, a primei operete românești: „Crai nou”, de Ciprian Porumbescu. (27 februarie/11 martie).

 

 

 

 

 

1903: S-a născut Ion Irimescu, sculptor român, membru al Academiei Române; (d. 2005).

 

 

 

 

 1907: S-a născut Vilhelm Beneş, critic de artă şi prozator; fiul ceramistului ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o bună reputaţie , nu s-a manifestat totuși decât sporadic în literatură; (m. 1960).

 

 

 

 1911: S-a născut Petre Botezatu, logician, filosof, estetician, critic muzical şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006; (m. 1981).

 

 

 

 1918: Misiunea militară franceză care a instruit armata română și a ajutat-o cu echipament, armament și muniții, în timpul Primului Război Mondial, și -a terminat activitatea  din România.

 

1920: A murit Alexandru D[imitrie] Xenopol, istoric, sociolog, economist, filosof al istoriei şi al culturii, critic literar; a fost autorul primei opere de mari dimensiuni cu privire la istoria poporului român („Istoria românilor în Dacia Traiană”, 13 volume, realizată între anii 1896 şi 1912); membru titular al Academiei Române din 1893; (n. 1847).

 

 

 

 

 

 

 

1922: S-a născut pictorul, sculptorul si arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 ;(m. 2012).

 

 

 

 

 

 1923: A murit episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos (1909-1921) (numele de botez: Nicolae); (n. 1858).

 

 

1925: S-a născut compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească; (m. 2011).

 

 

 

1926: A decedat la București,  soprana română Elena Teodorini; (n.25 martie 1857).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1877 a debutat ca solistă cu tenorul Armando di Gondi în Maria di Rohan de Gaetano Donizetti la Teatrul Municipal din Cuneo. În mod gradual, timbrul vocii sale s-a transformat, trecând de la gamma contralto la cea de mezzosoprană[1].

In urmǎtorii doi ani interpreteazǎ diverse roluri de mezzosopranǎ în Alessandria, Livorno, Pisa, Chieti și la Opera din București. În 1879 debuteazǎ la Teatro dal Verme în rolul Mariei din La Fille du Regiment („Fiica regimentului”) de Gaetano Donizetti și în rolul lui Rachel, din opera Evrea („La Juive”) de Jacques Fromental Halévy.

Pe data de 20 martie 1880, la vârsta 22 ani, își face apariția pentru prima oarǎ pe scena Teatrului La Scala din Milano, în rolul Margueritei din opera Faust de Charles Gounod, devenind prima româncǎ care a cântat pe aceastǎ scenǎ. În 1881 interpreteazǎ rolul Valentinei în „Les Huguenots” de Giacomo Meyerbeer.

În toamna lui 1909 fondează Academia Theodorini, împreună cu Hariclea Darclée și Titta Ruffo.

Devine Director al Conservatorului Guvernamental din Buenos Aires în 1915.In 1918, fondeazǎ Escola superior de canto “Ars et Vox”, în Rio de Janeiro. În toamna aceluiași an se intoarce în România, la București, unde fondează Academia Nazională de Lirică.

Din anul 2002, cu ocazia aniversǎrii a 30 ani de activitate neîntreruptă, „Teatrul de Operă și Operetă” din Craiova devine Teatrul Liric „Elena Teodorini”.

 

1938: A fost promulgată noua Constituție a României.

 

 

 

 

Carol II-lea (n.1893 – d.1953), Rege al României

Noua Constituție a României a fost promulgată prin Înaltul Decret Regal nr.1045 din 27 februarie 1938, semnat de Regele Carol al II-lea și contrasemnat de Președintele Consiliului de Miniștri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Miron Cristea, și de 15 membri secretari de stat.

Promulgarea Constituției a avut loc în urma Plebiscitului din 24 februarie 1938. Constituția a intrat în vigoare la data promulgării ei (27 februarie 1938).

La plebiscitul asupra modificării Constituției (24 februarie 1938) erau obligați să participe toți alegătorii înscriși în listele electorale pentru Adunarea Deputaților.

Fiecare alegator și-a exprimat opțiunea prin declarație verbală, pentru sau împotriva Constituției, făcută înaintea biroului de votare.

Înalta Comisie pentru cercetarea votului dat de Poporul Român asupra modificării Constituției a fost instituită prin Decretul Majestății Sale Carol al II-lea al României, nr.902 din 20 Februarie 1938.

În urma lucrului comisiei, adunate la Ministerul Justiței în zilele de 25 și 26 februarie 1938, la cercetarea listelor de votare,s-a constatat că s-au prezentat la plebiscit 4 303 064 de votanți, dintre care au votat pentru Constituție 4 297 581 (patru milioane doua sute nouazeci si sapte mii cinci sute optzeci si unu) de votanți, împotrivă votînd 5 483 (cinci mii patru sute optzeci si trei). 

Constituția din 1938 legiferează instaurarea dictaturii regale și sfîrșitul regimului parlamentar. Constituția (Constituțiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Aceasta încearcă să limiteze individualismul și să dea întîietate socialului, voind să transforme statul individualist în stat comunitar corporatist.

În același timp, ea admitea proprietatea și capitalul ca drepturi inviolabile, îndepartîndu-se de la principiile Constituției din 1923, care recunoștea proprietatea ca funcție socială și revenind astfel la principiile Constituției din 1866.

Constituția de la 1938 critică regimul de partide și concentrează puterile politice în mîna regelui, care dobîndește prerogative deosebit de mari.

Constituția din 1938 a fost suspendată în vara anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.

 

 

1948: A murit Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948), membru al Academiei Române; (n. 1864).

 

 

 

 

 

 

 

Bumele său de botez a fost  Nicolae și s-a născut în anul  1864. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2019 ca „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”.

 

 

 

 

 1955: A murit Alexandru Marcu, istoric literar, profesor şi traducător (numeroase traduceri din Dante, Boccaccio, Goldoni, D’Annunzio, Papini, Pirandello etc.), italienist de mare prestigiu.

În lucrările sale a tratat cu precădere raporturile româno-italiene în politică şi cultură; a întocmit primul „Dicţionar româno-italian”; membru corespondent al Academiei Române din 1940; (n. 1894).

 

 

 

 

 1956: A murit actorul Nicolae Bălţăţeanu; (n. 1893).

 

 

 

 

 

 

 

 1959: A murit inginerul Constantin Budeanu, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de electrotehnică; membru titular al Academiei Române din 1955; (n. 1886).

 

1959: A decedat botanistul Iuliu Prodan, autorul unor importante contribuţii la cunoaşterea florei Dobrogei, Transilvaniei, Ungariei şi Bosniei-Herţegovina. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955; (n. 1875).

 

 

 

1970: A murit basul Mircea Buciu; (n. 1907).

 

 

 

 

 1975: A decedat Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist,frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant; (n. 1890).

 

 

 

1982: A decedat la București, Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (n. la 26 noiembrie 1901, la Ohrida, Macedonia).

 

 

 

 

Familia acestuia, de origine aromână, s-a stabilit în Oltenia, în comuna Balș.

Intre scrierile sale memorabile se numără:

Capcana, nuvele si schite, Craiova, 1927;
Sfintul Parere (ed. II, Cazul Magheru, Bucuresti, 1930;
ed. definitiva, 1971);
Ioana D’Arc, Valenii de Munte, 1937;
Invitatie la vals, roman, Bucuresti, 1939 (ed. revazuta, pref. de G. Sanda, 1968;
pref. si tabel cronologic de F. Firan, Craiova, 1986;
1989);
Scrisoarea de dragoste, roman, Bucuresti, 1938 (ed. definitiva, pref. de F. Firan, Craiova, 1982);
Naluca, piesa in trei acte. Bucuresti, 1940;
Trei comedii. Scoala nevestelor. Calul de curse. Linistea sotului. Bucuresti, 1940;
O crima pasionala, gro-tesca in trei acte, pref. de T. Scarlat, Bucuresti, 1941;
Teatru, Bucuresti, 1942;
Elevul Dima dintr-a saptea, roman, Bucuresti, 1946 (ed. revazuta, 1968);
Se revarsa apele, roman. Bucuresti, 1961;
Codrul Vlasiei, roman, Bucuresti, 1966;
Arde Prahova, Bucuresti, 1974;
Povestiri despre cutezatori, Bucuresti, 1977 (ed. II, 1989);
Povestea neamului romanesc, de la inceput si pina in zilele noastre, I-IT, Bucuresti, 1978-l979;
10 carti celebre. Repovestite de ~, Cluj-Napoca, 1978.

 

 

 

 

 

1990: A decedat Alexandru Rosetti, lingvist și filolog român, membru al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

Născut pe 20 octombrie 1895 la București Alexandru Rosetti provenea din marea familie boierească a Rosetteștilor, iar pe linie maternă era nepotul celei căreia Heliade Rădulescu i-a dedicat Zburătorul (Elena Cornescu).

Elev al marilor profesori  Candrea și Densusianu la Filologia bucureșteană, luptător pe front în Primul Război Mondial,  Al. Rosetti a avut o traiectorie universitară ascendentă, care îl va duce nu numai până la nivelul de rector și academician, ci și de membru corespondent al mai multor academii europene, laureat al premiului Herder și unul dintre profesorii legendari ai Facultății de Litere din București (în prezent, Institutul de Lingvistică din Capitală îi poartă numele, alături de cel al lui Iorgu Iordan).

Greu rezumabilă, opera sa lingvistică impunătoare și multilaterală (fonetică, fonologie, dialectologie, lingvistică generală, istoria limbii, folcloristică, lingvistică comparată, slavistică, editologie ș.a.m.d.) are în prim-plan monumentala Istorie în șase volume a limbii române (938-1966), Filosofia cuvântului (1946), o istorie a limbii române literare în colaborare cu Boris Cazacu și Liviu Onu, un studiu despre limba poeziilor lui Eminescu și mai multe cercetări de lingvistică aplicată folclorului autohton (despre colindele religioase ș.a.).

O figură de prim-plan a epocii interbelice, Alexandru Rosetti a fost editorul, director al Editurii Cultura Națională (1930-1935) și, mai ales, datorită prieteniei cu Carol II, al Editurii Fundațiilor Regale (1934-1940, 1944-1947, cu o pauză în perioada guvernărilor legionară și antonesciană, când a fost înlocuit cu D. Caracostea).

I se datorează, între multe altele, editarea in extremis a Istoriei… lui G. Călinescu, într-o perioadă extrem de dificilă politic și plasarea lui Mircea Eliade în diplomație (la Londra, după eliberarea din lagărul de la Miercurea Ciuc).

 

 

 

 

 

 

1994: Au loc alegeri legislative în Republica Moldova.

Deoarece Parlamentul din legislatura a XII-a s-a autodizolvat în scopul creării unui Parlament profesionist pe bază de pluripartitism, la 27 februarie 1994 au avut loc alegeri parlamentare (anticipate) în baza unei noi legi privind alegerea legislativului.

In urma alegerilor din 27 februarie, patru concurenţi electorali — Partidul Democrat Agrar din Moldova (43.18% din voturi), Blocul electoral “Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Единство” (22%), Blocul electoral “Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor” (9.21%) şi Blocul electoral “Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat” (7.53%) — au depăşit pragul electoral, urmînd să fie reprezentaţi în Parlamentul de legislatura a XIII-a.

 

 

 

 

 

 

2009: A murit  politicianul român comunist Manea Mănescu; (n.1916).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost Ministrul de finanțe al României (1955-1957), membru al CC al PCR (1960-1979, 1982-1989) și al Comitetului Politic Executiv (1969-1979, 1984-1989).

Între 1967 și 1972 era președinte al Consiliului Economic, iar ulterior va deveni viceprim-ministru (din 1972) și prim-ministru (1974-1979).

În 22 decembrie 1989 alături de Emil Bobu, i-a însoțit pe soții Ceaușescu în elicopterul cu care au zburat din clădirea Comitetului Central PCR în care pătrunseseră revolutionarii.

Deși inițial a fost condamnat la detenție pe viață pentru că, în calitate de membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, a aprobat reprimarea revoluției, ulterior pedeapsa s-a redus la 10 ani de detenție.

Conform unei prevederi din Statutul Academiei Române, sunt excluși toți acei membri care au suferit condamnări penale, a fost exclus din Academia Română.

 

 

 

 

 2014 – A decedat Alexandru Viorel Vrânceanu agronom specialist în genetică – ameliorarea plantelor; membru de onoare al Academiei Române din 2011; (n. 1927).

 

 2016 – A murit Elisabeta Lăsconi (nume real: Elisabeta Roşca), eseist, critic literar şi profesor; (n. 1957).

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. http://www.worldwideromania.com;

3. Wikipedia.ro;

4. mediafax.ro

5. Istoria md.

6. http://www.rador.ro/2019/02/27/calendarul-evenimentelor-27-februarie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicitate