SĂ NU UITĂM că în 23-24 februarie 1945, agenții NKVD-ului ocupanților sovietici a DEZLĂNŢUIT HAOSUL, trăgând în demonstranții anticomuniști neînarmați. A fost o ofensivă comunistă împotriva ultimului premier patriot al României, generalul Rădescu

 

 

 

Evenimentele diversioniste, prezentate deformat de presa comunistă.

 

 

 

 

NOI NU UITĂM că în 23-24 februarie 1945, criminalii din NKVD-ul sovietic a DEZLĂNȚUIT ÎN ROMÂNIA HAOSUL.

Ofensiva comunistă împotriva ultimului premier democrat al României. Generalul Rădescu, scăpat în ultimul moment de serviciile americane.

Ca şi în 1989, agenţii sovietici au tras în civili.

Una din practicile predilecte folosite de  Moscova pentru  neutralizarea statelor ocupate în scopul supunerii lor, a fost dintotdeauna generarea haosului și a instabilității lor politice.

Asa cum se întâmplă și astăzi, dar și cum s-a întâmplat decenii la rând după decembrie 1989 la noi, în România, provoarea  de tulburări  economice, a fost metoda de bază prin care  sovietele au înlăturat, în numai câtiva ani după 1944, structurile politice patriotice tradiționale din România ocupată.

Erou al războiului de întregire (1916-18), apărător al demnităţii româneşti în faţa acceselor imperialiste ale ambasadorului celui de-al treilea Reich, Manfred von Killinger, atitudine pentru care a fost încarcerat în lagărul de la Târgu Jiu, şef al Statului Major al Armatei Române din 14 octombrie 1944, când trupele române luptau alături de forţele aliate pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Rădescu a fost însărcinat de Regele Mihai I să conducă Guvernul României la 6 decembrie 1944.

Scurtasa perioadă de guvernare a fost caracterizată de intransigenta lui  atitudine anticomunistă şi de curajoasa împotrivire la presiunile ocupantului sovietic de instaurare a regimului comunist în România.

În timpul mandatului său, au fost emise monedele de aur “Ardealul nostru” în scopul contracarării inflaţiei pregătite de ocupantul sovietic şi al diseminării în rândul populaţiei a unei părţi din rezerva de aur a ţării, preîntâmpinând astfel jefuirea ei de către ruşi.

Pe 23 februarie 1945, ziarul comunist “Scânteia” publica pe prima pagină un manifest prin care chema populaţia Capitalei şi pe ţăranii din Ilfov să ia parte la o manifestaţie organizată de Frontul Naţional Democrat (camuflajul politic al PCR) în Piaţa Naţiunii (azi Unirii) din Capitală.

A doua zi, după mitingul comunist din Piaţa Naţiunii, manifestanţii au pornit pe Calea Victoriei, spre Palatul Regal, cerând cu virulenţă demisia guvernului Rădescu, pe care-l acuzau de… “fascism”, şi instaurarea unui guvern FND (adică unul comunist).

În timpul manifestaţiei, s-a tras asupra protestatarilor din clădiri adiacente Pieţei Palatului, căzând 4 morţi şi 27 răniţi.

Comuniştii au acuzat armata şi forţele guvernamentale de acest atac, deşi ancheta procurorilor a dovedit că gloanţele erau de calibru mic, nefolosite de armată.

Desigur, agenţii sovietelor deschiseseră focul pentru a acuza guvernul Rădescu şi pentru a crea o criză politică în România. Instabilitatea a crescut în zilele următoare, iar comuniştii exploatând propagandistic moartea celor 4 oameni şi cerând demisia guvernului.

La Bucureşti a venit, trimis de Stalin, komisarul sovietic Vîşinski, care în a cerut  în mod brutal, în prima sa audiență  acordată de Regele Mihai, demiterea generalului Rădescu şi instaurarea unui guvern “de largă concentrare democratică” (de fapt, alcătuit exclusiv din comunişti), în caz contrar, România urmând să fie distrusă.

După îndelungate ezitări şi constatând că anglo-americanii nu sunt dispuşi să se implice pentru stoparea abuzurilor sovietice în România, Regele Mihai l-a  demis pe generalul Rădescu şi l-a numit ca prim-ministru pe Petru Groza, omul comuniștilor.
Comuniştii îl vor consemna pe generalul Nicolae Rădescu în arest la domiciliu, intenţionând să-l pedepsească pentru opoziţia curajoasă cu care încercase să le blocheze accesul la conducerea României.

Cu sprijinul serviciilor secrete anglo- americane, el va fi scos din ţară şi adăpostit câteva luni în Cipru.

În acest timp, autorităţile comuniste îl vor condamna în contumacie la închisoare, în aşa-numitul „Proces al Mişcării Naţionale de Rezistenţă”.

 

 

 

Ulterior, gen. Nicolae Rădescu s-a stabilit în SUA, unde, cu sprijinul autorităţilor SUA  a fondat Comitetul Naţional Român al cărui prim preşedinte a devenit, sprijinind apariţia publicaţiilor exilului românesc şi acordarea de burse tinerilor români aflaţi în exil. A decedat în mai 1953, fiind înmormântat în Cimitirul Calvary din New York.

În noiembrie 2000, rămăşiţele pământeşti ale bravului general Rădescu au fost aduse în ţară datorită iniţiativei dr. Ştefan Issărescu, soţul Principesei Ileana a României şi a nepoţilor săi, distinsul prof. dr. neurolog Alexandru Şerbănescu şi prof. dr. Vlad Rădescu, cu sprijinul primului ministru al Guvernului României, acad. Mugur Isărescu şi al preşedintelui Emil Constantinescu, scrie( https://www.buciumul.ro/).

 

 

 

 

Publicitate

Planul de federalizare a R. Moldova pus pe masa partenerilor occidentali de către președintele Igor Dodon, este o „versiune modificată” a Memorandumului Kozak, eșuat în anul 2003

 

 

 

 

Planul lui Dodon de federalizare a R. Moldova, o variantă modificată a „Memorandumului Kozak”

Planul de federalizare a R. Moldova, pus recent pe masa partenerilor occidentali de către președintele Igor Dodon, este o „versiune modificată” a Memorandumului Kozak, eșuat în anul 2003, și reprezintă o altă încercare de „transnistrizare” a R. Moldova, dorindu-se a o plasa în sfera de influență a Federația Rusă, în așa-numitul concept de „lume rusă”, transmite http://www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

De această părere este expertul independent Vlad Lupan, fost Ambasador și Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Națiunile Unite, New York, care a făcut public acest plan al lui Igor Dodon, scrie Ziarul Național.

Vlad Lupan arată, într-o analiză, că documentul lui Dodon este „periculos” pentru R. Moldova și a apărut după o serie de vizite ale șefului statului la Moscova, care l-a reanimat recent pe Dmitri Kozak și l-a numit reprezentant special al liderului rus Vladimir Putin „pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova”.

Astfel, planul lui Igor Dodon presupune o divizare a Republicii Moldova în două subiecte juridice, cu armate, monede și ministere separate. Acesta revine la propunerea din Memorandumul Kozak cu privire la existența unui Parlament bicameral și prezența exclusivă a reprezentanților transnistreni în Guvernul Republicii Moldova, în sistemul judiciar și la Curtea Constituțională.

Cu toate acestea, nu se spune nimic despre plasarea funcționarilor din R. Moldova în structurile transnistrene, scrie www.deschide.md.

Totodată, se mai propune revenirea la „limba moldovenească în baza grafiei chirilice”.

Deschide.MD a întrebat Președinția cum comentează acest document și ni s-a spus că președintele nu face comentarii pe opinii personale a unor cetățeni în perioada electorală.

„Președinția nu comentează opiniile personale ale unor sau altor cetățeni, mai ales în alegeri parlamentare, când opiniile sunt atât de afectate electoral și ideologic”, a spus Carmena Sterpu, purtatoarea de cuvânt a Președinției.

Întrebată dacă aceste este totuși documentul prezentat la Munchen, în cadrul Conferinței de Securitate, Carmena Sterpu a spus că este vorba despre un al document ce se referă la politica externă a Republicii Moldova și ca va fi făcut public pe 24 februarie, după alegerile parlamentare.

„În cadrul Conferinței pentru Securitate de la Munchen a fost prezentat Conceptul „Pachetul comprehensiv pentru Moldova”, care se bazează pe promovarea unei politici externe echilibrate de stabilire a unor relații reciproc-avantajoase atît cu Estul, cît și cu Vestul, cu respectarea statutului constituțional de neutralitate permanentă a țării noastre. Ținînd cont de faptul că Președintele țării nu participă în campania electorală, Conceptul va fi publicat după 24 februarie”, spus Carmena Sterpu.

24 februarie 2019: ALEGERI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aproape trei milioane de alegători din Republica Moldova au fost chemaţi ieri, începând cu ora 07:00 la urne, pentru a alege noul Parlament de la Chişinău, în cadrul unui scrutin ce are loc simultan cu un referendum privind reducerea numărului de deputaţi, de la 101 la 61.

Pentru prima dată în Republica Moldova, cei 101 deputaţi sunt aleşi în baza sistemului electoral mixt, o combinaţie între sistemul reprezentării proporţionale şi cel majoritar.

Pentru 50 de deputaţi s-a votat, ca şi până acum, pe liste de partid. Iar 51 de deputaţi sunt aleşi în cadrul a 51 de circumscripţii uninominale, câte un deputat pentru fiecare circumscripţie.

Prezenţa la urne în cele 2018 secţii de votare de pe teritoriul Republicii Moldova a fost, la sfârşitul procesului electoral, de 49,08%, (1,44 milioane din totalul celor 2,81 milioane de cetăţeni înscrişi în listele electorale), mai scăzută faţă de scrutinul legislativ din 2014 ( când prezența la urne a fost de 55,86%).

  La actualul scrutin  au concurat 14 partide politice şi un bloc electoral. 

Pentru a intra în parlament, partidele trebuie să depăşească pragul electoral de 6% din totalul de voturi, iar blocurile electorale – 8%. 

Vestea bună este aceea că Partidul Comunist din R.Moldova (PCRM) condus de renegatul român Vladimir Voronin, a obținut 3,83% din voturi și nu va intra în Parlament.

 Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, la ora 09.00, după procesarea a 98,04% sau 2.099 din procesele verbale pe circumscripţia naţională, Partidul Socialiştilor obţine 31,35% din voturi, urmat de Blocul electoral ACUM, Platforma DA şi PAS cu 26,17%.

În acelaşi timp, pentru Partidul Democrat şi-au dat votul 24,01% alegători, iar pentru Partidul Politic „Şor” – 8,44%.

 Expertul politic basarabean Vladimir Socor a declarat pentru Europa Libera că Occidentul s-ar pregăti de o coaliţie între PD şi PSRM, la Chişinău, iar un indiciu ar fi şi faptul că de câteva luni încoace, preşedintele pro-rus Igor Dodon a primit multe invitaţii în Occident, nu numai zilele trecute la NATO, dar şi la Paris, şi la Londra, şi în alte capitale europene.

Lupta geostrategică pentru acest nefericit petic de pământ românesc  aflat la confluența intereselor marilor puteri, este în plină desfășurare.

Rusia așteaptă după colț…

 

 

O turmă de votanți transnistreni a fost adusă în dreapta Nistrului cu autobuzele.

 

 

 

 

 

 

 

 

Zecile  de mii de transnistreni care au fost aduși organizat cu autocarele pentru a vota la alegerile parlamentare din R. Moldova din 24 februarie, au fost piatra de încercare a acestor alegeri. 

Mass-media a publicat numeroase mărturii ale cetățenilor din stânga Nistrului care au recunoscut în fața camerelor de luat vederi, că li s-au propus bani pentru a participa la scrutin, vehiculându-se sume între 50 de lei și 40 de dolari. 

Prelucrarea a 97,87% din procesele-verbale din secțiile de vot destinate cetățenilor din Transnistria, a  arătat că la vot au participat 31 894 de transnistreni. 

Mai mult de jumătate dintre aceștia sau 51,42% au votat pentru Partidul Socialiștilor în circumscripția națională, iar 15,7% – pentru Partidul Democrat.

Adică așa cum trebuie ! 

Totodată, 9,9% au votat pentru comuniști, 7,25% – pentru Partidul „Șor” și numai  4,17% – pentru Blocul „ACUM”. 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/02/25/o-istorie-a-zilei-de-25-februarie-video-3/

 

 

 

 

Surse:

https://www.timpul.md/articol/rezultate-preliminare-

 

https://sputnik.md/

 

https://adevarul.ro/international/europa