CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 24 februarie în Istoria Românilor. VIDEO


Ziua de 24 februarie în istoria noastră

 

 

 

 

1538 : Se incheie  Tratatul de pace de la Oradea, prin care se pune capăt luptelor dintre Ioan Zapolya şi Ferdinand de Habsburg pentru stăpânirea Transilvaniei.

Transilvania rămânea în stăpânirea viageră a lui Ioan Zápolya (voievod al Transilvaniei din 1510 şi rege al Ungariei între anii 1526 şi 1540), urmând ca la moartea acestuia întreg Regatul ungar să revină împăratului austriac Ferdinand I de Habsburg, sau urmaşilor săi.

 

 

 

 

 

 1582 : Grigore al XIII-lea (Ugo Boncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, a introdus printr-o bulă papală  un nou calendar, care îi va purta numele şi care va pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic.

Calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (de stil vechi), fiind aplicat la început doar în Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia.

Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 şi a fost urmată de prima zi a calendarului gregorian – 15 octombrie 1582.

În România noul calendar a fost adoptat prin Decretul-lege din 5.III.1919, potrivit căruia ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1717: Convenția dintre Ioan Mavrocordat și generalul Sainville. Trupele imperiale evacuează Muntenia , dar păstrează Oltenia. Convenția va fi invocată de austrieci pentru a justifica anexarea Olteniei.

 

 

 1751: S-a născut Nicolae Stoica de Haţeg, istoriograf şi traducător; întemeietor al istoriografiei bănăţene (autor al „Cronicii Banatului”); (m. 1833).

 

 

 

 

1821: Mihail Şuţu, domnul Moldovei, solicită ţarului Alexandru I trimiterea unui corp de oaste pentru a face faţă eteriştilor care conduşi de Alexandru Ipsilanti trecuseră Prutul, la 22 februarie1821.

 

 

 

 1839: S-a născut Petru Grădişteanu, publicist şi om politic liberal (ca deputat şi senator a iniţiat câteva proiecte de legi, printre care legea privind organizarea şi administrarea teatrelor, adoptată în 1877); preşedinte al „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); membru de onoare al Academiei Române din 1883; (m. 1921).

 

 

 

La 24 februarie 1856 (7 martie 1856, stil nou), avea loc inaugurarea cursurilor anului I al Facultăţii de Drept din Iaşi, deşi fuseseră iniţial programate să înceapă în data de 6 octombrie 1855 (dată înscrisă pe sigla facultăţii).

A fost prima facultate din cadrul viitoarei Universități „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; (24.II/7.III).

 

Univesitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, România, înc sec.XX, prima Universitate din Moldova şi din Româna, preluat de pe emaus.md

Univesitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, prima Universitate din Moldova şi din România

 

În timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova, acesta acordă o atenţie deosebită reorganizării învăţămîntului care se soldează cu activităţi concrete la nivelul celui mediu şi superior. În 1856 la Iaşi, Moldova sunt inaugurate primele facultăţi de Drept şi Filosofie.

Un rol important în organizarea învăţămîntului în Moldova l-au avut învăţaţii dascăli ardeleni, Simion Bărnuţiu, August Trebonoi Laurian (Augustin Trifan), Florian Aaron, etc, care au găsit aici, după 1848, o ospitalitate binefăcătoare în condiţiile regimului absolutist din Transilvania.

Simion Bărnuţiu, în 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ţine cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat şi public, de logică şi de psihologie.

 

 

 

 

 

La 23-24 februarie 1869 la Miercurea-Ciuc are loc o conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, la care se creează Partidul Național Român din Transilvania, în frunte cu Ilie Măcelariu.

 

 

 

1870: S-a inaugurat în prezenţa domnitorului, noua clădire a Monetăriei Statului (pe actualul amplasament al Muzeului Ţăranului Român), de pe Şoseaua Kiseleff nr.3, unde s-au bătut primii „Caroli de aur” (20 de lei), cu efigia lui Carol I, realizată de gravorul Kullbrich, și de argint (1 leu).

Monetăria a funcţionat până în 1890 şi a fost reînfiinţată în 1935 (24.II./8.III)

 

 

 

 

1884: S-a născut medicul, profesor şi om de ştiinţă Nicolae Gh. Lupu.

A publicat numeroase lucrări de anatomie patologică şi de hematologie; (m.30 aprilie 1966).

 

 

 

 

1892 : Se înființează Partidul Național Român din Bucovina (fostă parte a Țării Moldovei, anexată în 1775 Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană), Austro-Ungaria.

La sfîrșitul anului 1910, din cauza disensiunilor politice ivite în sînul partidului, Iancu Flondor demisionează din funția de președinte al partidului, iar partidul se divizează în trei grupări: națională, democratică și conservatoare.

Președinți: Iancu Zotta (1893-1896), Varteres Pruncul (1896-1897), Iancu Lupu (1897-1899), George Popovici (1900), Iancu Flondor (1900-1902, 1908-1910), Eudoxiu (Doxachi) Hurmuzachi (1902-1904). Partidul editează următoarele publicații: Gazeta Bucovinei (1891-1897), Patria (1897-1900, 1909-1910), Deșteptarea (1900-1904), Apărarea națională (1906-1908), Românul (1908-1909), Viața nouă (1912-1914).

 

 

 

1929: S-a născut  actrița română de teatru și film Marga Barbu; (d. 2009).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1938:  Corneliu Zelea Codreanu decide autodizolvarea partidului legionar Totul pentru Țară.

 

 

 

 

Imagine similară

Totul pentru Țară a fost partidul legionar, constituit în urma dizolvării Gărzii de Fier (1933) și format din elementele organizației dizolvate. L-a avut ca președinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, apoi pe inginerul Gheorghe Clime. De fapt, conducătorul era Corneliu Zelea Codreanu. La alegerile din decembrie 1937, partidul a obținut 66 de mandate.

Istoria partidului a început în iunie 1927, când Corneliu Zelea Codreanu a înființat Legiunea Arhanghelul Mihail. În 1930 și-a luat numele de Garda de Fier, care a fost dizolvată de liberali în 1933. S-a reînființat sub numele de Totul pentru Țară.

În noiembrie 1938, Carol al II-lea, din dorința de a instaura o guvernare personală, a hotărât „epurarea aparatului de stat de elemente legionare, principalii conducători „gardiști” au fost arestați (30 noiembrie 1938), și  ulterior 14 dintre ei – inclusiv Corneliu Zelea Codreanu – au fost , executați.

20 Dec. – ultimele alegeri libere – Partidul Totul Pentru Ţară obţine locul II pe Bucureşti şi locul III pe ţară, având dreptul la 66 locuri în Parlament, în condiţiile în care s-au furat din urne cca. 700 000 de voturi pentru legionari (după cum a declarat Eugen Cristescu – director în 1937 în Serviciul Secret de Informaţii – la procesul gen. I. Antonescu din 1946).

10 Febr. – instaurarea dictaturii carliste şi desfiinţarea Partidului Totul Pentru Ţară (odată cu toate celelalte partide)  

 

17 Apr. – Corneliu Zelea Codreanu este arestat în noaptea de 16-17 apr. (de Florii) pentru scrisoarea particulară trimisă lui Nicolae Iorga prin care îl numeşte pe acesta „incorect sufleteşte” şi este condamnat abuziv – pentru „ultragierea unui consilier regal” (Iorga devenise consilier regal „peste noapte”) la 6 luni detenţie; deţinut la Jilava

Mai –  Lui Codreanu i se intentează încă un proces (rămas în analele Justiţiei ca un trucaj grosolan, fără probe) .

   – sute de legionari au fost închişi în lagăre, la Miercurea Ciuc şi Vaslui. Printre ei, mulți intelectuali de seamă cum ar fi și MIRCEA ELIADE, prof. NAE IONESCU etc.

25-27 Mai – Conducătorul Legiunii a fost  condamnat la zece ani muncă silnică și trimis în detenție la închisoarea Râmnicu Sărat. În data de 29-30 Noiembrie, în noaptea noaptea Sf. Andrei,  Zelea Codreanu A fost  ASASINAT de jandarmi prin strangulare  (împreună cu Nicadorii şi Decemvirii), la ordinul regelui Carol al II-lea, fiind strangulat lângă pădurea TÂNCĂBEŞTI (kilometrul 30 pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti), la vârsta de 39 de ani .

 

1932: S-a născut Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii, abordate din perspectivă modernă; filolog, specialist în filologie clasică, profesor universitar, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este „Istoria literaturii latine”; (m. 2008).

 

 

 

 1937: S-a născut biologul Maya Simionescu. Alături de soţul său, medicul Nicolae Simionescu (1926-1995), a pus bazele biologiei celulare, ca specialitate, în România.

De asemenea, şi-a legat numele de înfiinţarea şi organizarea, la Bucureşti, a Institutului de Biologie şi Patologie Celulară. A devenit membru titular al Academiei Române din 1991, vicepreşedinte al acestui for (1998-2005), preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Biologice a Academiei Române.

 

 

 

 

1940: S-a născut (la Răduleni, azi în R. Moldova) Virgil Bulat, poet, traducător şi eseist; deţinut politic între anii 1956 şi 1964 pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale” ; (m. 2010).

 

 

 

 

 1942 : A fost inaugurat postul american de radio „Vocea Americii” (VOA). Sloganul postului, adoptat în anul înfiinţării, era „Vom spune adevărul!”.

VOA a realizat emisiuni în numeroase limbi şi a numărat peste 1.500 de posturi de radio şi televiziune afiliate pe întreg mapamondul.

Serviciul român al Vocii Americii a funcţionat din noiembrie 1942 până în 2001, anul desfiinţării acestuia

 

 

 

 

1945: Are loc la Bucureşti o  demonstraţie, în cursul căreia grupuri de agitatori comuniști au deschis focul asupra armatei şi a manifestanților pașnici. Acest eveniment i-a permis lui  A.I.Vîşinski, ministrul adjunct de Externe al URSS şi preşedinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să înlocuiască prin forţă Guvernul Rădescu, cu guvernul Groza.

 

 

 

 

 

 

 

Andrei Vîşinski, Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, la 14 martie 1945 - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

 

 

 

Foto: Martie, 1945 – Trimisul lui Stalin, gauleiterul Vîșinski (stânga, în uniformă), alături de slugile Petru Groza și Gheorghiu –  Dej

 

 

 

 

 

1946: A avut loc fuziunea Partidului Naţional-Democrat, cu Partidul Naţional-Liberal Tătărescu.

 

 

 

 

1948: Demiterea abuzivă a lui Lucreţiu Pătrăşcanu din funcţia de ministru al Justiţiei.

 

 

 

 

Va fi arestat, judecat şi executat în Penitenciarul Jilava, în aprilie 1954.

 

 

 

1948: A fost desfiinţată prin lege Adunarea Deputaţilor şi a fost convocată Marea Adunare Naţională, iar puterea legislativă a trecut asupra Guvernului.

 

 

 

 

1960:  A început procesul intentat „pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale” unor intelectuali acuzaţi că au citit şi răspândit operele lui Mircea Eliade, aşa-numitul lot Noica-Pillat.

 

 

 

 

 

1987 : În urma rezultatului meciului de la Monte Carlo, cu Dinamo Kiev, echipa românească de fotbal „Steaua” (câştigătoarea „Cupei Campionilor Europeni” în 1986), a cucerit „Supercupa Europei”, singurul gol al meciului fiind marcat de Gheorghe Hagi

 

 

 

 

Imagini pentru logo steaua buc

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: A murit violonistul român de reputaţie mondială, Ion Voicu.

 

 

 

 

 

 

 

Marele violonist s-a născut pe 8 octombrie 1923 la București, într-o familie de muzicieni: bunicul său, Nicolae Voicu, fusese violoncelist, iar tatăl său, Ștefan Voicu, a cântat la vioară și contrabas.

 La 14 ani dă examen de admitere la „Academia Regală de Muzică”, unde a intrat direct în anul V.
Fiind admis la Academia Regală de Muzică din București, a reușit să absolve cursurile, care durau șapte ani, în doar trei ani, în 1940. Profesor și îndrumător i-a fost Constantin Niculescu.
Primul său loc de muncă a fost cel de violonist în Orchestra Națională Radio, dirijată de celebrul dirijor olandez Willem Mengelberg.

A devenit solistul acestui ansamblu, uimind criticii acelei vremi. La unul din concertele sale a atras atenția lui George Enescu, care i-a oferit lecții gratuite.

În anul 1946, Yehudi Menuhin a organizat la București un concurs muzical, iar Ion Voicu a obținut primul loc. Din 1954, Ion Voicu a studiat la Conservatorul Ceaikovski.

În perioada 1972-1982 a fost director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti.

În cei 50 de ani de carieră, Ion Voicu a susținut sute de concerte în întrega lume: la Paris, New York, Londra, Roma, Viena, Tokyo sau Berlin.
Cele peste 100 de LP-uri și CD-uri cu înregistrări ale concertelor sale i-au adus faima peste tot. De la opere uitate și readuse în actualitate, până la lucrări noi, scrise special pentru el de compozitori români și străini, din repertoriul lui Voicu nu a lipsit nimic.

A cântat alături de Yehudi Menuhin, David Oistrakh, Leonid Kogan sau Igor Oistrah.
Statul român i-a dat maestrului în folosință o vioară „Stradivarius”, fabricată în 1702, care a aparținut lui Joseph Joachim.
Vioara Stradivarius a fost achiziționată de statul român, în 29 august 1956,  la prețul de 80.000 de franci elvețieni.

După moartea artistului,valorosul instrument a ajuns în posesia Muzeului Național de Artă al României. 

 

 

 

 

 

 

 

 

2014: A decedat baritonul român Nicolae Herlea, una din cele mai importante personalităţi ale muzicii clasice mondiale; (n. 1927, București).

  A studiat la Conservator cu profesorul Aurel Costescu-Duca, iar debutul său pe scena Operei Naţionale din Bucureşti a avut loc în anul 1951, cu rolul Silvio din opera „Paiaţe” de Ruggero Leoncavallo, în vechiul teatru „Regina Maria”.

În continuare a rămas angajat ca prim-bariton al acestei scene până la vârsta pensionării.
Dincolo de cariera excepţională desfăşurată în faţa publicului din România, Nicolae Herlea a urcat pe scenele celor mai prestigioase Opere ale lumii, printre care: Teatro alla Scala din  Milano, Opera Metropolitan din New York, Teatrul Balşoi din Moscova,  Opera din Berlin, Covent Garden din Londra sau Opera Mare din Paris.

 

 

 

 

 

A fost recompensat cu numeroase titluri şi decoraţii, printre care cele de „Artist al Poporului” şi „Steaua României”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2014: A murit fostul hocheist Vasile Huţanu, maestru emerit al sportului, component al echipelor Dinamo şi Steaua; a fost multiplu campion al României  la hochei pe gheaţă, participant la Olimpiada de Iarnă de la Innsbruck (Austria), în 1976, cea mai bună clasare a echipei de hochei – locul 7; (n. 1954).

 

 

 

 

2018: Regizoarea Adina Pintilie a fost dublu premiată la cea de-a 68-a ediţie a Berlinalei, unul dintre cele mai prestigioase şi mai vechi festivaluri de film din lume, câştigând atât ”Ursul de Aur”, cât şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut, cu pelicula experimentală ”Nu mă atinge-mă”/ ”Touch me not”.

 

 

 

 

Calendar Crestin Ortodox:

 

†) Întâia şi a doua aflare a Capului Sf. Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului

 

 

Sărbători:


Dragobetele (Cap de primăvară) –  o sărbătoare populară straveche 

sarbatoarea dragostei la români.

 

 

 

 

 

Dragobetele sărută fetele. Cap de primăvară și logodnă a paserilor - foto: romanialibera.ro

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Humanitas, Bucureșt, 2008.

  3. http://www.worldwideromania.com;

  4. Wikipedia.ro;

  5. mediafax.ro

  6. http://www.rador.ro/2019/02/24/calendarul-evenimentelor-24-februarie-selectiuni-5/

24/02/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: