CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 19 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR. VIDEO

 

 

 

 

 

Ziua de 19 februarie în istoria noastră  

 

 

 

 

 

 

1854: S-a născut Emil Sigerus, etnograf, muzeograf şi publicist sas din Transilvania; (m. 1947).

 

 

 1864 -S-a născut Arthur Gorovei, folclorist, etnograf şi scriitor. A fost fondatorul şi conducătorul primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea” (1892-1929) și  membru de onoare al Academiei Române din 1940; (m. 1951).

 

 

Imagini pentru Arthur Gorovei, photos

 

 

 

 1866 – A luat ființă  la Chișinău, în  Basarabia țaristă, comunitatea religioasă Frăția Aleksandr Nevski.

 

 

 

1876 – La această dată,  în localitatea Hobiţa din Oltenia, s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii,  membru post-mortem al Academiei Române; (d. 16 martie  1957).

 

 

 

https://i2.wp.com/www.mlnar.ro/en/system/files/images/constantin_brancusi_smoker.jpg

 

 

 

A  fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene.

Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

„Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională.

  Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile

 

 

 

 

 

 

1878 – Este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano, Turcia, care a pus capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

Semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, Turcia, 1878, gravură preluată de pe historic.ru

Semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, Turcia, 1878, gravură preluată de pe historic.ru

La 19 februarie 1878 (3 martie 1878 stil nou) este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano (azi Yeşilkoy, oraş din Turcia europeană, în apropiere de Istanbul), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

Potrivit clauzelor sale, se recunoștea independența României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei și Herțegovinei și se prevedea un drept al Rusiei de intervenție în trebuirile popoarelor creștine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 mln. ruble și se cedau patru regiuni din Caucaz.

Rusia a revendicat județele Cahul, Reni și Ismail din cadrul României. Delta Dunării și Dobrogea, care apartineau Turciei  îi reveneau României drept compensație.

În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostașilor și ofițerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autoritățile militare ruse, poziția conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost extrem de precară, cu mult sub așteptări.

Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nu a fost admis la tratative. Maniera Rusiei de a încheia pacea și condițiile impuse de aceasta României a adus relațiile bilaterale în pragul rupturii. Prințul Carol al României și Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruși că își încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României.

Rușii au replicat că granița fusese îndreptată împotriva Turciei, iar că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei și nu României în 1856.

Prin urmare nu va fi o surpriză că România s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin în 1/13 iunie 1878.

România, Serbia şi Muntenegru sunt recunoscute ca state independente, Bulgaria va  deveni  autonomă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1880  –  Primul trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Marii Britanii în România independenta , William A. White și-a prezentat  scrisorile de acreditare in Romania independenta,domnitorului Carol I. Cu același rang a fost acreditat la Londra  N. Callimachi-Catargi.

 

 

 

 1887 – S-a născut fizicianul Traian Gheorghiu; lucrări de fotoelectricitate, spectroscopie şi studii asupra semiconductorilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948; (m. 1968).

 

 

 1894 – S-a născut Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1964, la New York).

 

 

 

Sabin Manuilă, Realitatea Ilustrată, 8 iul 1934.jpg

 

 

 

Foto: Dr. Sabin Manuilă (n.19 februarie 1894, Sâmbăteni, Arad  – d. 20 noiembrie 1964, New York, SUA, savant român, fost Director General al Institutului Central de Statistică din  Bucureşti şi apoi consilier special al Biroului de Recensământ al Statelor Unite.

 

 

Citiți:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2018/04/06/6-aprilie-1941-in-romania-s-a-desfasurat-primul-recensamant-general-al-populatiei-dupa-grelele-pierderi-teritoriale-suferite-in-1940/

 

 

 

 

1927 – Un număr important de adepţi  s-au desprins din Partidul Naţional-Ţărănesc, înfiinţând Partidul Ţărănesc, sub conducerea dr. Nicolae Lupu..  

Nicolae Lupu a fost un politician român, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc.

S-a separat de PNȚ în două rânduri, constituind mai întâi în 1927 o aripă dizidentă de stânga, iar apoi în 1946, Partidul Țărănesc Democrat, formațiune care s-a coalizat cu PCR.

În contextul creșterii influenței comuniștilor doctorul Lupu s-a lansat într-o campanie de critici la adresa lui Iuliu Maniu.

Lupu i-a cerut președintelui țărănist să se retragă de la conducerea partidului și să-i lase lui locul, pentru a reorienta partidul spre stânga. Maniu nu a fost de acord, ceea ce a determinat ruperea grupării Lupu și înființarea Partidului Țărănesc Democrat.

După o perioadă de căutări a revenit în sânul PNŢ, la data de 11.III.1934

 

 

 

 

 1933- Echipajul român de bob de două persoane (Alexandru Papană – Dumitru Hubert), a cucerit medalia de aur la Campionatul de bob de la Schreiberhau, în Germania (astăzi Szklarska Poręba, în Polonia).

Atunci, Papană a folosit fişele în locul volanului, iar echipajul a luat în premieră mondială ”startul lansat“, graţie unui împingător special montat pe bob şi brevetat ad-hoc drept ”patentul Papană-Hubert“. Aceasta nu a fost singura inovaţie adusă de români acestui sport. Câţiva ani mai târziu, Alexandru Frim avea să construiască un tip de bob complet carenat.

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru rezultatele obținute, lui Frim şi Dumitrescu li s-a decernat „Premiul naţional pentru sport”.

 

 

 

 

 

1936 – S-a născut  Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, fost ministru al culturii (1995).

 

 

https://i2.wp.com/blog.jorjette.ro/wp-content/uploads/2011/01/Marin-Sorescu2.jpg

 

 

Marin Sorescu (d. 8 decembrie 1996, București), a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.

 Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.

Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 – 5 mai 1995).

1939 –  S-a născut în localitatea Gura Vitioarei din județul Prahova, renumita cântareață de muzică populară Irina Loghin.

Tatăl său era basarabean, iar  mama – prahoveancă si au crescut  şase copii: patru fete şi doi băieţi.

Irina a  urmat Liceul de Artă din Bucureşti şi Şcoala populară de artă la Ploieşti. A debutat în 1963, și fost fost solistă a ansamblurilor „Ciocîrlia”, „Barbu Lăutaru” şi „Ciprian Porumbescu”.

 

 

 

 

Imagini pentru irina loghin photos

A făcut un număr impresionant de turnee, albume şi spectacole. O casetă imprimată în opt sute mii de exemplare a fost epuizată în doar două zile, acesta fiind un record personal al cântăreţei.

A lansat mai multe cantece de mare succes , cunoscute de melomani de pe ambele maluri ale Prutului: „Mamă, mi-ai dat cîntecul”, „Nici o boală nu-i mai grea”, „Dorul de părinţi”, „Fetelor, mă ascultaţi”, „Cine n-are dor pe lume” , „În grădina casei mele” etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Renumita cântăreaţă este și acum în topul preferinţelor la mai multe posturi de radio din România şi Republica Moldova. A concertat de mai multe ori la Chişinău şi a colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor” ş.a.

 

 1940 – S-a născut cântăreaţa de muzică populară Maria Butaciu.

 

 

Imagini pentru Maria Butaciu.

 

 

 

 

 

 

 

1950 – S-a născut Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist.

 

 

 1951, 19/20 – S-a născut actriţa Maria Ploae

 

Imagini pentru actriţa Maria Ploae photos

 

 

 

 

 

 

 

1951- A murit Henric Sanielevici, critic literar, sociolog, antropolog şi paleontolog; (n. 1875).

 

1968 – A murit chimistul Eugen I. Angelescu; fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală; membru titular al Academiei Române din 1963; (n. 1896).

 

1970 –  S-a desfășurat la București Adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice.

Președinte de onoare al Academiei a fost ales șeful  partidului comunist si al statului, Nicolae Ceaușescu.

 

 

 

 

 

1990 –  S-a înființat Uniunea Teatrală din România (UNITER), care alege primul președinte pe  actorul Ion Caramitru.

Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a acordat personalitate juridică Uniunii prin sentinţa nr. 1010 din 29 martie 1990.

 

 

 

https://i2.wp.com/www.monitorulcj.ro/documente/stories/03_martie/10_ziua/ion-caramitru.jpg

 

 

 Ion Caramitru  a fost reales în septembrie 2014.  

 

 

1996 – A murit Ion Constantin Chiţimia, istoric literar şi folclorist; (n. 1908).

 

 

 

 

 

2001 – Curtea Supremă de Justiţie din Romania  condamnă la închisoare  trei ofiţeri superiori ale căror odine au dus la  uciderea a 50 militari şi rănirea altor 13, în decembrie 1989, la Otopeni in timpul revoluției.

 

 

 

 

2007 –  Începea să emită, prin satelit, Postul Radio România Muzical.

 

 

 

 

Imagini pentru Postul Radio România Muzical.photos

 

 

 

 

 2008 – A murit Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare; (n. 1928).

 

 

 

 2012- A murit compozitorul Dan Iagnov (născut Dan Ion Marcu),unul dintre cei mai romantici compozitori de muzică pop ai anilor 1980-2012; (n. 1935).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 
 
Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia  

Mediafax.ro

http://www.worldwideromania.com

https://www.prosport.ro/alte-sporturi/se-implinesc-83-de-ani-de-la-medalia-de-aur-obtinuta-de-echipajul-frim-dumitrescu-4-februarie-1934-ziua-in-care-romania-isi-consolida-dominatia-in-proba-de-bob-doua-persoane-16148734

19/02/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

La Eurovision 2019 România, Laura Bretan, favorita publicului, a pierdut în urma mașinațiunilor militanților LGBTQ. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De ce ar fi fost sabotată Laura Bretan de doi juraţi străini la Eurovision România, aceiaşi care recent au ridicat-o în slăvi VIDEO

 

 

 

 

 

 

Mantra pe care susținătorii LGBT care nu sunt ei înșiși LGBT o aruncă în fața apărătorilor căsătoriei bărbat – femeie este: „Ce aveți cu ei, lăsați-i să facă ce vor, că nu ne afectează”. Vă mai aduceți aminte de la Referendum, da?

Ei, iată că afectează! Și va afecta mereu, căci ideologia LGBT nu este despre comportamentul intim al unor persoane, ci despre cucerirea spațiului public.

Reprezentanta României la Eurovision 2019 nu a fost decisă de publicul român, așa cum ar fi fost normal, ci de doi „specialiști” gay din juriul alcătuit de TVR. Laura Bretan, care a câștigat în 2016 concursul „Românii au talent” și a ajuns apoi în finala „Americanii au talent”, era considerată favorită să reprezinte România la Eurovision 2019 , care se va desfășura la Tel Aviv.

Din cauza modului în care TVR a stabilit sistemul de punctaj, opinia românilor nu a avut decât 1/7 din pondere în rezultatul final, votul publicului echivalând cu opinia unui singur membru din juriu (6 jurați + publicul). Dorința românilor a fost clară, Laura Bretan obținând numărul maxim de puncte (12) din partea publicului, în timp ce câștigătoarea Ester Peony, favorita „specialiștilor” din juriu, a primit doar 3 puncte.

Laura Bretan conducea detașat în preferințele publicului român, iar în declarațiile anterioare, membri din juriu, printre care și Deban Aderemi şi William Lee Adams, se declarau încântați de piesa și interpretarea adolescentei.

Surprinzător, însă, cei doi și-au schimbat radical poziția la vot, fiind membrii juriului care i-au acordat Laurei Bretan cele mai mici note, respectiv 4 și 6 puncte (din 12 posibile), ceea ce a situat-o pe favorita publicului din România pe locul 3, la 14 puncte de ocupanta locului întâi, Ester Peony. Aderemi și Lee Adams i-au acordata 12 puncte lui Ester Peony, votul lor fiind decisiv pentru ca Laura Bretan să piardă calificarea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ce a determinat schimbarea opiniei lui Aderemi și Lee Adams?

 

Răspunsul este reacția unui anume Eric Kruger, militant pentru drepturile LGBTQ, fun al Eurovision, care pe 10 februarie a postat un clip în care tânăra în vărstă de 16 ani, Laura Bretan, își arăta susținerea pentru valorile familiei tradiționale, în contextul recentului referendum din România, și îi îndemna pe români:

„Să spunem un Da hotărât, oriunde și oricând pentru familiile noastre, așa cum le-a lăsat Dumnezeu. Vă mulțumesc!”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Am reuşit, băieţi! Laura Bretan, favorita televotului românesc şi clasată în top 3 de aproape toate juriile internaţionale, a fost marcată cu cele mai mici scoruri (4 şi 6 puncte) de William Lee Adams şi Deban, doi frumoşi bărbaţi gay din Marea Britanie care au făcut parte din juriul internaţional al finalei din România, în numele wiwibloggs.com.

Voturile lor au făcut într-adevăr o diferenţă, având în vedere că între Ester şi Laura a existat un decalaj de doar 5 puncte.

Cu o lună în urmă, Laura era favorita lui William şi Deban, dar acum au pedepsit-o cu note mici, iar motivul este că ei, ca homosexuali, au simţit că nu este corect să permiţi unui homofob să intre în concursul Eurovision.

Eurovision este despre muzică, da, dar este şi despre răspândirea unui mesaj de promovare şi susţinere a unor valori precum toleranţă, deschidere şi incluziune pentru toţi, indiferent de rasă, gen şi orientare sexuală. Am reuşit, băieţi!

A fost o luptă strânsă, puţini s-au aşteptat, dar homosexualii au câştigat din nou! Suntem puternici şi, aşa cum a spus Conchita în discursul ei, suntem de neoprit! Şi pentru Laura Bretan, vă rog să vă gândiţi la acest lucru: Când aruncaţi cu ură în ceilalţi, aşteptaţi-vă să primiţi acelaşi lucru de la ei! Se numeşte karma! Pace tuturor! Succes lui Ester la Tel Aviv! Ea merită victoria!“, a postat Kruger pe YouTube după încheierea votului.

Nu cred că mai trebuie adăugate alte comentarii pentru a înțelege motivele pentru care Aderemi și Lee Adams, doi homosexuali declarați, activiști ai drepturilor LGBTQ, care publică pe Wiwibloggs, canal al YouTube, platformă dedicată fenomenului Eurovision, un concurs care, de asemenea, susține drepturile LGBTQ, au decis să o saboteze pe Laura Bretan, pentru susținerea valorilor familiei tradiționale.

Astfel, TVR, finanțată din banii românilor, prin modul în care a înțeles să organizeze sistemul de jurizare și a selectat membrii juriului, va trimite la Eurovision 2019 concurenta decisă de activiștii LGBTQ, în detrimentul celei preferate de majoritatea românilor.

 

Sursa: Stiri pentru viata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

19/02/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

UN LUPTĂTOR NEÎNFRICAT PENTRU MAREA UNIRE – TRAIAN VUIA

 

Foarte puțină lume știe că marele inventator și pionier al aviației mondiale, Traian Vuia, a absolvit, la Budapesta, facultatea de Drept, nu Politehnica, așa cum și-ar fi dorit. Mai mult, el și-a luat și doctoratul în Științe Juridice, cu teza: „Militarism și industrialism, regimul de Status și contractus”.

Un alt aspect necunoscut – sau foarte puțin cunoscut – este implicarea lui Traian Vuia în mișcarea unionistă a românilor din Transilvania. Celebrul inventator bănățean (s-a născut la 17/30 august 1872, la Surducu Mic, judeţul Timiş), stabilit la Paris din 1902, a militat cu ardoare pentru destrămarea monarhiei austro-ungare, cu eliberarea naţionalităţilor oprimate şi unirea întregii suflări româneşti în propriul ei stat naţional.

Astfel, în contextul în care, la 24 aprilie/7 mai 2018, România se pregătea să semneze odiosul Tratat de la București (în fapt, o capitulare), la 17/30 aprilie 1918, la Paris, lua ființă, sub președinția lui Traian Vuia, Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina.
Scopul Comitetului era acela de a întreprinde o campanie de informare pe lângă guvernele statelor occidentale asupra cerinţelor legitime ale românilor de a se elibera de sub dominaţia Austro-Ungariei.

Prin actul de constituire a acestui Comitet, românii rezidenţi în Franţa se angajau în scris să continue lupta în acest scop şi cu sprijinul fraţilor din România.

Comitetul a editat la Paris revista „La Transyvlanie”, aflată și ea sub directa conducere a lui Traian Vuia, revistă ce a contribuit la corecta informare a opiniei publice internaţnale asupra situaţiei românilor transilvăneni.

O primă acţiune majoră a Comitetului a fost aceea de la 10 mai 1918, când, la Paris, un număr impresionant de români a prostestat, semnând un energic document împotriva Tratatului:

 „În numele poporului român, ne declarăm astăzi, ca și ieri, aliații Antantei și proclamăm nul și neavenit Tratatul de la București, cu toate clauzele și convențiile adiționale. Și tot în numele poprului român facem apel la guvernele aliate, rugându-le să nu abandoneze România și justele sale revendicări”. Documentul informa statele membre ale Antantei asupra hotărârii românilor transilvăneni şi bucovineni de a se uni cu România.

Ansamblul acţiunilor la care participau Traian Vuia şi alţii s-au oglindit adesea în coloanele revistei „La Transylvanie”. În luna iunie 1918 Traian Vuia publică în această revistă articolul „Eliberarea naţionalităţilor subjugate”, în care arăta că „pacea de drept este incompatibilă cu existenţa monstrului ce se cheamă Imperiul habsburgic”.

Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina avea în vedere, de asemenea, şi alte popoare vecine. La rândul său, Comitetul Naţional Polonez a adresat felicitări Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina pentru acţiunile întreprinse, arătând că „în munca aceasta, în luptele ce cu siguranţă vom mai avea de purtat contra duşmanilor noştri comuni, se va consolida şi cimenta vechea prietenie dintre România si Polonia” („La Transylvanie” nr. 6/1 august 1918).

Organisme civice și politice din 1918, constituite la nivel naţional, sau mai înalt, găseau uneori necesară funcţionarea unei legături între ele. Astfel, spre exemplu, începând de la 1 august 1918, Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania este reprezentat în Comitetul Naţionalităţilor Oprimate, prin personalităţi ca Traian Vuia, Ioan Cantacuzino și Nicolae Titulescu („La Transylvanie” nr. 12/1.XI. 1918).

Totodată Traian Vuia, în numele organismului pe care îl conducea, s-a adresat în scris unor personalităţi precum Take Ionescu (la 1 noiembrie 1918), sau Woodrow Wilson, preşedintele SUA (la 15 ianuarie 1919).

Periodicul „La Transylvanie” devenise o veritabilă tribună a naţiunii române, inclusiv pentru cei înrolaţi pe îndepărtatele fronturi de luptă. Datorită largii difuzări a acestei reviste în numeroase ţări, veştile, actele, apelurile, ideile publicate erau citite cu interes la Bucureşti, Paris, Londra etc., în tranşeele de la Piave, sau de către militarii români prizonieri aflaţi la Cittaducale (Italia). Datorită lui Vuia şi celorlalţi colaboratori, periodicul difuza ştiri de ultimă oră despre mersul evenimentelor.

Astfel, la 12/25 iunie 1918, Traian Vuia scria din capitala Franţei lui Zaharia Barbu, aflat în lagărul din Cittaducale:

 „Toată activitatea noastră se concentrează în formarea Legiunii române transilvănene”.

Constituirea acestei unităţi militare avea, în concepţia lui Traian Vuia, o valoare morală şi politică excepţională. „Noi luptăm prin toate mijloacele – conchidea el – pentru ca să arătăm lumii că suntem un popor demn de a fi dezrobit”.

De asemenea, Traian Vuia a purtat o corespondenţă activă cu cei interesaţi în constituirea de unităţi militare naţionale în Franţa sau Italia. Împreună cu Dumitru Drăghicescu, a acţionat pentru formarea unei legiuni româneşti pe frontul francez.

Totodată, el a sprijinit puternic grupul de tineri aviatori români sosiţi în Franţa din Marea Britanie, unde fuseseră trimişi pentru instruire.

Vuia a publicat articole, pe tema reîntregirii şi în revista „La nation tchèque”. A fost însă foarte critic asupra modului în care s-a înfăptuit unirea Ardealului cu România.

El a considerat ca fiind o mare greşeală lipsa negocierii unirii provinciei cu Regatul Român, care să fi apărat interesele ardelenilor şi să fi permis cu timpul o „occidentalizare” a României şi nu invers, o „balcanizare” a Transilvaniei.

În timpul celui de-al doilea război mondial Vuia a făcut parte din mişcarea de rezistenţă din Franţa şi a fost ales preşedinte al primului comitet legal al „Frontului Naţional Român”, unde a depus o muncă asiduă şi a publicat o serie de articole în „La Roumanie Libre”, scrie bilunarul CERTITUDINEA

   

Așadar,Traian Vuia nu era un antiunionist, așa cum încearcă să ni-l prezinte cu perfidie anumite cercuri propagandistice antiromânești, mai mult sau mai puțin oculte.  A fost un luptător necondiționat pentru Unire, care a criticat doar modul în care  s-a înfaptuit Marea Unire, susținând că ar fi trebuit intâi obținută independența Transilvaniei, iar ulterior facută unirea cu Romania . 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/02/19/o-istorie-a-zilei-de-19-februarie-video-2/

19/02/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: