ZIUA DE 14 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14 FEBRUARIE ÎN ISTORIA NOASTRĂ

 

 

1821 – A murit Petru Maior, cărturar iluminist, filolog şi istoric român, unul dintre corifeii Şcolii Ardelene, militant de seamă pentru drepturile culturale şi politice ale românilor din Transilvania.

Petru Maior (n. cca 1756, Târgu Mureș — d. 14 februarie 1821, Budapesta) a fost  protopop greco-catolic de Reghin.

1844 – Adunarea obştească din Moldova votează legea prin care ţiganii statului, atît cei aşezaţi cît şi cei nomazi  deveneau liberi, iar pentru incurajarea sedentarizarii lor primeau anumite scutiri.

1845 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, „Asociaţia literară a României”, având strânse legături cu societatea revoluţionară „Frăţia”, al cărei paravan era de fapt. Condusă de un comitet format din Iancu Văcărescu, Ion Voinescu II, Nicolae Bălcescu ş. a., Asociaţia se pronunţa pentru încurajarea literaturii naţionale şi unitatea politică a românilor din cele trei provincii.  

1851- S–a înfiinţat, la Paris, Junimea Română, societatea politică şi culturală a „tinerilor” (studenţii români din capitala Franţei), „aşezată” sub îndrumarea „bătrânilor” (aripa radicală a paşoptiştilor: Nicolae Bălcescu, apoi, după plecarea acestuia din Paris, C. A. Rosetti)

 1869 – S-a născut (la Iaşi) actorul francez de origine română Eduard De Max (numele real: Eduard Alexandru Max); a lucrat exclusiv în cinematografia franceză; considerat unul dintre cei mai de seamă tragedieni ai timpului său; (m. 1924, la Paris).

1888 – A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost construită între anii 1886 şi 1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez A. Galleron, pe bază de subscripţie publică, sub lozinca “Daţi un leu pentru Ateneu”.

  Sala mare de concert are o capacitate de 1 000 locuri.

Fondată în anul 1868, „Societatea Filarmonică Română „, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Sub bagheta iniţiatorului său, „Societatea Filarmonică ” a organizat primul concert în luna decembrie a aceluiasi an.

Odată cu inaugurarea palatului Ateneului Român, la 5 martie 1889, concertele au început să se desfăşoare în aceasta sală, aşa cum se întîmplă şi în prezent, Ateneul Român devenind emblema culturii româneşti şi sediu al Filarmonicii. Lui Wachmann, care a condus prima orchestră simfonică permanentă din România pînă în 1907, i-a succedat Dimitrie Dinicu (1868-1936), iar acestuia, din 1920, George Georgescu (1887-1964), dirijor remarcabil, elev al lui Arthur Nikisch şi Richard Strauss.

1898 –  S-a născut Sorana Ţopa (prenumele la naştere: Ana), actriţă la Naţionalele din Iaşi (1918-1926) şi Bucureşti (1927-1947); a fost prima interpretă a domnişoarei Nastasia, eroina lui George Mihail Zamfirescu din piesa omonimă; a avut şi preocupări literare (a scris versuri, eseuri, piese de teatru), fiind o prezenţă familiară în cercul literar „Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu; (m. 1986).

1901 – S-a născut Miltiade Filipescu, geolog şi paleontolog; membru titular al Academiei Române din 1963; (m. 1993).

 1907 – S-a născut Dragoş Vrânceanu, poet şi traducător; a tradus în limba română din literatura italiană (din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.); în limba italiană a tradus din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană; (m. 1977).

 1912- Este promulgată Legea pentru încurajarea industriei naţionale din România. Această lege abroga legile din 12 mai 1877 şi cea din 30 mai 1906.

 1925-  S-a născut actorul Ion Focşa  (mulţi ani la Teatrul din Piteşti), regizor şi memorialist; (m.11 ianuarie 2012).

1929 – A fost promulgată noua lege a Camerelor de Comerţ şi Industrie, al cărei regulament de aplicare a fost publicat în Monitorul Oficial din 26 aprilie 1929. Camerele de Comerţ şi Industrie din România erau „instituţiuni publice create în vederea apărării şi susţinerii intereselor comerţului şi industriei, precum şi a reprezentării lor în Stat.Ele sunt în acelaşi timp organe consultative şi administrative chemate a contribui la progresul economic, în armonie cu interesele generale ale ţării”

1931 – S-a născut la Huși, actorul Octavian Cotescu (“Buletin de Bucureşti”, “O scrisoare pierdută”, “Tanţa şi Costel”); (m. 22 august 1985 la Bucuresti).

1935- S-a născut in satul Pererita, fostul județ Hotin, România, poetul român basarabean Grigore Vieru.

Grigore Vieru (n.1935 – d.2009), poet român din RSS Moldovenească, ulterior R.Moldova

Poet considerat „Luceafărul de dincolo de Prut al limbii române”; membru de onoare din străinătate (1990) şi membru corespondent al Academiei Române din 1993, a deveni cetăţean român în iulie 1992 (a decedat 18 ianuarie 2009 la Chișinău, în urma unui grav accident rutier).

 

1937- S-a născut Mihai Gramatopol, eseist şi traducător (lui i se datorează versiunea românească a „Memoriilor lui Hadrian” de Marguerite Yourcenar); este unul dintre autorii „Enciclopediei civilizaţiei romane” (1982); (m. 1998).

 

1941 – Se abrogă denumirea  de  stat naţional-legionar a României şi  este interzisa orice activitate politică a legionarilor.

 

 

 

1946 – S-a născut în localitatea Dăbuleni, solistul vocal român Gil Dobrică.

 

 

 

 

 

 Popularul interpret de muzica usoara Gil Dobrică a decedat la  17 aprilie 2007, la Craiova.

A fost un solist vocal de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues si a avut în repertoriu melodii proprii și preluări după piese celebre semnate Ray Charles (al cărui admirator declarat a fost) și alți artiști de gen, printre care John Denver, a cărui piesă intitulată „Country roads” („Drumuri de țară” – modificată în „Hai acasă”) a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1952 – Se deschid la Oslo in  Norvegia, Jocurile olimpice de iarnă.

 

 

 

 

 

 România a participat cu o delegație de 17 sportivi și nu a obținut nici un punct.

Cel mai bun rezultat obținut de echipa țării noastre a fost Locul 10 la ștafeta de schi 4×10 km; echipa a fost formată din sportivii: Manole Ionescu, Dumitru Frățilă, Constantin Enache și Moise Crăciun.

 

 

 

1968- Plenara C.C.al P.C.R. hotărăşte desfiinţarea împărţirii administrativ-teritoriale copiate în 1950 după sovietici şi revenirea la sistemul tradiţional al judeţelor şi municipiilor.

 

 

 

 

1970- A murit marele actor român de teatru şi film, Grigore Vasiliu Birlic; (n. 1905).

 

 Grigore Vasiliu Birlic a  fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie.

 Numele sau de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa „Birlic”, jucată la începutul carierei sale.

1976 – A murit  sculptorul român Oscar Han.

Oscar Han (n. 3 decembrie 1891, București), a fost un  sculptor român, al carui tată era de origine germană, iar mama româncă din Vrancea.

A  studiat la Academia de Arte Frumoase din București, în atelierul lui Dimitrie Paciurea (sculptura) și cu Frederic Storck (desenul). Debutul său ca sculptor s-a produs foarte devreme, la nici 20 de ani.

A fost membru al „Grupului celor patru”, din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato.

În anul 1917 a făcut parte dintre cei 30 de artiști, pictori și sculptori trimiși pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru a realiza lucrări inspirate din luptele purtate de armata română.

 

 

 

 

 

O Han – Sărutul

 

 Printre lucrarile sale de seama se numără statuia regelui Carol I al României, amplasată în curtea Castelului Peleș din Sinaia, Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București, ridicată în 1936 Piața Mihail Kogălniceanu, Statuia lui Constantin Brâncoveanu din București, realizată din bronz  în 1939, in curtea bisericii Sf. Gheoghe-Nou din București, unde este înmormântat domnitorul, monumentul lui Mircea cel Bătrân din Turnu-Măgurele,  executat  după portretul domnitorului din ctitoria sa, mănăstirea Cozia , statuia compozitorului George Enescu din Buzău (Parcul „Tineretului”), statuia lui Ștefan cel Mare din Piatra-Neamț, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, inaugurată în 1968 în fața palatului princiar din Alba Iulia, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, statuia lui Vasile Lupu, amplasată în Orhei, Republica Moldova, este realizată din bronz și îl reprezintă pe domnitor în odăjdii voievodale, ținând în mâna dreaptă o gramotă domnească.

Monumentul a fost inaugurat în anul 1937 și a fost mutat  (în 1940 la Iași, în 1944 la Craiova), pentru a-l feri de trupele sovietice

 

 

 

1980 – Se deschid la Lake Placid, New York, Jocurile olimpice de iarnă.

 

 

 

 

România s-a prezentat cu o delegație de 35 de sportivi. Cele mai bune rezultate: locul 8: Dragoș Panaitescu, Dorel Cristudor, Sandu Mitrofan, Gheorghe Lixandru – bob-4 locul 9: echipa de hochei.

 

 

 

 

 

 

1990 – Primea personalitate juridică (printr-o decizie civilă a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti) Uniunea Ucrainenilor din România (constituită la 29.XII.1989); preşedinte al Prezidiului Executiv al UUR, Miroslav Petrețchi.

 

 

 

2002 – Fostul suveran al Romaniei, regele Carol al II-lea a fost inmormantat după o ceremonie religioasă șsi una militară, într-o capelă din incinta Mănăstirii Curtea de Argeș, la 450 de metri distantă de mormântul Elenei Lupescu.

 

 

 

Foto: Elena Lupescu și Carol al II-lea

 

Rămășițele pământești ale lui Carol al II-lea şi ale ultimei sale soții – Elena Lupescu – fuseseră aduse din Portugalia cu o zi înainte.

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

 
 
 
Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia  

Mediafax.ro

http://www.worldwideromania.com

 

Publicitate

Previziunile Institutului pentru Studii de Apărare (FOI) din Suedia: Rusia se pregătește pentru un război la scară largă. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

Armata rusă se pregătește să participe la conflicte militare din ce în ce mai mari – potrivit unui raport al Institutului pentru Studii de Apărare (FOI) din Suedia.

Autorii raportului, care au analizat exercițiile militare ruseşti desfăşurate în perioada 2009-2017, susțin că, începând cu anul 2009, armata rusă, care a participat anterior la mai multe conflicte locale, a început să se pregătească pentru războaie regionale de lungă durată, cu oponenți de nivelul Chinei și al NATO.

„Rusia este pregătită să folosească metode militare. Este important să înțelegem cum se poate întâmpla acest lucru în cele mai grave scenarii. Exercițiile militare ne prezintă o idee în acest sens” – a declarat Johan Norberg, coordonatorul cercetării.

În raport se mai arată că, în ultimii ani, armata rusă și-a consolidat semnificativ pregătirea de luptă și este capabilă să treacă rapid de la îndeplinirea sarcinilor de pace la desfăşurarea unui război, scrie Rador.ro