CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 11 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

 

 

 

 

 

Ziua de 11 februarie în  istoria noastră

  

 1841: S-a născut Ioan Caragiani, un folclorist şi traducător care  s-a ocupat de folclorul, limba şi istoria aromânilor.

A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; (m. 1921).

 1847: Adunarea Obştească din Ţara Românească vota, la propunerea domnitorului Gheorghe Bibescu, legea prin care erau eliberaţi din robie, fără nicio despăgubire,  toţi ţiganii Mitropoliei, episcopiilor, mănăstirilor şi metocurilor bisericilor şi ai oricărui alt aşezământ public.

1861 : În zilele de 11 şi 12 februarie, s-a desfăşurat conferinţa de la Alba-Iulia cu participarea reprezentanţilor tuturor „naţiunilor” şi a confesiunilor din ţară, la care delegaţii maghiari au cerut introducerea prevederilor Legii electorale a Ungariei de la 1848, cu scopul lichidării autonomiei Transilvaniei şi încorporarea acesteia la Ungaria.

Delegaţii români s-au opus adoptării vreunei hotărâri prin care Transilvania să se reîntoarcă la starea din 1848.

1866:  La 11 februarie 1866 (23 februarie 1866 stil nou) Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de „monstruoasa coaliţie” (conservatori şi liberali radicali).

  

https://i0.wp.com/www.desteptati-va.ro/wp-content/uploads/2011/02/alexandru_ioan_cuza2.jpg

Noaptea, la orele 5, au pătruns în palat un grup de ofiţeri înarmați silindu-l pe principele Cuză să semneze abdicarea. Ulterior,  domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să se îmbrace în haine civile şi a fost scos din palat, printre două rînduri de soldaţi care primiseră ordin strict să stea întorşi cu spatele pentru a nu-l vedea pe fostul domn. 

A doua zi, fostului domnitor i s-a permis să plece spre Austria de unde el niciodată n-a revenit şi unde niciodată făcînd vre-o plîngere, repetînd mereu că şi el dorise venirea unui principe străin. Alexandru Ioan Cuza a murit în exil la vîrsta de 53 ani, relativ tînăr, în 1873.

După reușita complotului, s-a format o locotenența domneascaă alcătuită Lascar Catargiu, reprezentant al Moldovei si al conservatorilor, generalul Nicolae Golescu reprezentantul Munteniei si al liberalilor si colonelul Nicolae Haralambie, din partea armatei), precum și un guvern provizoriu condus de Ion Ghica (prim ministru si ministru de externe .

Unirea Principatelor a fost în primejdie, pentru că această abdicare silită putea avea consecințe grave pentru România, dat fiind faptul că:

– după înlăturarea lui Cuza, țărănimea au fost înspăimântată că reforma agrară nu va mai avea loc.

– la 3 aprilie 1866 la Iași a avut loc o demonstrație (orchestrată de Rusia) a mișcării separatiste care a cerut anularea unirii Moldovei cu Țara Românească și a promovat un candidat obscur la tronul Moldovei: Nunuță Roznovanu,

– Poarta Otomană a mobilizat armata la Dunăre pentru a interveni în România, unirea fiind recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza.

A fost un moment de maxima gravitate, Unirea fiind pusa in pericol. Senatul l- a proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgiană, dar acesta nu a acceptat coroana.

Provizoratul locotenenței domnești a luat sfârșit abia după ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat să devină principe al României, la 10 mai 1866.

Proclamarea domnitorului Carol I și aprobarea Consituției din 1866  au avut loc în urma unui plebiscit.

Alexandru Ioan Cuza a murit la Heidelberg (Germania), la data de 15 mai 1873.

1880:  Grecia a recunoscut oficial după înfrângerea Imperiului Otoman în războiul ruso-româno- turc din 1877- 1878 , independenţa de stat a României.

1880: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Bălan, unul dintre clericii importanţi ai Bisericii Române Unite; a publicat numeroase lucrări liturgice şi canonice, precum şi o nouă traducere a Noului Testament; arestat în octombrie 1948, a fost dus la mănăstirile Dragoslavele şi Căldăruşani; între anii 1950 şi 1955 a fost închis la Sighet, apoi a avut domiciliu forţat la mănăstirile Curtea de Argeş şi Ciorogârla; (m. 1959).

1882: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Gheorghe Cucu, cunoscut mai ales datorită muzicii corale şi prelucrărilor de folclor.

Gheorghe Cucu

Foto: Gheorghe Cucu (n. 11 februarie 1882, Puiești, județul Tutova – d. 24 august 1932) 

1888: S-a născut la Șișești, județul Mehedinți medicul neurolog Nicolae Ionescu-Şişeşti, unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai profesorului Gheorghe Marinescu şi continuator al acestuia în activitatea didactică şi ştiinţifică;  (d. 17 august 1954, București).

A fost profesor de Neurologie la Facultatea de Medicină din București, director al Clinicii de Neurologie a Spitalului Colentina-București, membru corespondent (din 1939) al Academiei Române.

1899: S-a născut Vasile Ijac, compozitor, dirijor, critic muzical şi profesor; considerat „părintele simfonismului bănăţean”: (m. 1976).

1903: S-a născut medicul veterinar Vasile Gheţie; lucrări în domeniul morfologiei animale; membru titular al Academiei Române din 1990; (m. 1990).

1916:  Clubul Sportul Studenţesc Bucureşti împlineşte 103 ani de existenţă. Actul de naştere al Societăţii Sportive Universitare Sportul Studenţesc Bucureşti a fost semnat, conform monumentalei lucrări Palestrica, semnată de Constantin Kiriţescu, la data de 11 februarie 1916.

Imagini pentru Clubul Sportul Studenţesc Bucureşti logo

Primul preşedinte al acestui club studenţesc a fost profesorul universitar, doctor în matematici, Traian Lalescu, iar primul secretar Octav Luchide, care atunci avea vârsta de 15 ani.

 1918 : Plenipotenţiarii Puterilor Centrale au impus primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei condiţii principale pentru încheierea păcii: cedarea întregului teritoriu al Dobrogei, până la Dunăre, importante rectificări de frontieră în zona Porţilor de Fier, în Valea Jiului şi între Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, precum şi grele concesiuni economice.

1921: S-a născut la Iași, Ion I. Inculeţ, inginer şi profesor canadian de origine română,  fiul lui Ion C. Inculeț (1884-1940) fost președinte al RD Moldovenești si luptător pentru unirea cu România, și al soției sale, prințesa Roxana Cantacuzino.

Stabilit în Canada din 1946 a avut preocupări ştiinţifice şi profesionale axate pe domeniul electricităţii statice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992; (m. 5 noiembrie 2011, Ontario, Canada.

A fost  membru de onoare din străinătate al Academiei Române (din 1992).

„Doctor Honoris Causa” al Universității Western Ontario (Canada), director al centrului de electrostatică aplicată al Universității Western Ontario.

Ion I. Inculeț a fost  autor și coautor a numeroase invenții sau inovații patentate în diverse țări ale lumii și a fost consultant NASA în probleme de explorare a Lunii și planetei Marte.

1926: S-a născut actriţa Elena Sereda; (m. 24 august 2010).

A debutat pe prima scenă în 1945, în spectacolul „Asta-i ciudat” de Miron Radu Paraschivescu, regia Tudor Mușatescu.
A jucat în numeroase alte reprezentații ale Naționalului Bucureștean și  de asemenea în numeroase filme, printre care: „Ciulinii Bărăganului”, regia Louis Daquin, „Diminețile unui băiat cuminte”, regia Andrei Blaier, „De trei ori București”, regia Horea Popescu, „Toamna bobocilor”, regia Mircea Moldovan, „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea.

1927: S-a născut istoricul Paul Cernovodeanu; cercetări privind relaţiile Ţărilor Române cu Anglia şi SUA în secolele XVI-XIX; editor de izvoare externe (colecţia „Călători străini despre Ţările Române”); membru de onoare al Academiei Române din 1999; (m. 2006).

1929: La Bod, în Depresiunea Brașovului, se înregistrează cea mai scăzută temperatură din Romania   -38,5 °C .

1929: S-a născut Paul Barbăneagră, cineast şi eseist, stabilit în Franţa din 1965; autor a numeroase filme documentare consacrate artei şi culturii; a colaborat la Radio France şi la Radio Europa Liberă; (m. 2009).

  1929: S-a născut Traian Filip, prozator, traducător şi publicist; (m. 1994)  

1932: Avea loc inaugurarea noului studio de concerte al Radiodifuziunii Române (construit de arhitectul George Matei Cantacuzino şi inginerul Liviu Ciuley).

 1933:  A încetat din viaţă episcopul şi istoricul sas din România, Friedrich Teutsch ; (n. 16 septembrie 1852).

A fost  preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural; membru de onoare al Academiei Române din 1919.

 1942:  Întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia din Prusia orientală.

Discussion of war situation at Führerhauptquartier “Wolfsschanze” Rastenburg, Ostpreußen, 11 February 1942. From left to right: Marshal Ion Antonescu, Dr. Paul Otto Schmidt , Adolf Hitler, Generalfeldmarschall Wilhelm Keitel , Oberstleutnant Eckhard Christian, and Generaloberst Franz Halder

Conducătorului român i s-au dat asigurari că Germania nu va permite Ungariei şi Bulgariei să atace România şi i s-a cerut sporirea contribuţiei de război.

1945 : Sfârșitul Conferinței de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea.

A fost o întâlnire desfășurată  din 4-11 februarie 1945 între liderii SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice,  în timpul celui de-al doilea război mondial.

Au participat presedintele Statelor Unite, Franklin Roosevelt, prim-ministru al Regatului Unit Winston Churchill şi Iosif Stalin, liderul URSS.

Foto: De la stânga la dreapta: Churchill, Roosevelt, Stalin.

 Acordurile de la Yalta au stabilit noua configuratie politica a lumii pentru urmatorii 45 de ani. Intâlnirea a venit după Conferinţa de la Teheran, care a avut loc paisprezece luni mai devreme. Conferinţa de la Yalta s-a concentrat pe condiţiile de capitulare a Germaniei , atât in plan militar cât şi politic, precum şi pe organizarea Europei după război.

A fost decisă capitularea necondiţionată a Germaniei, împartirea teritoriului său in 4 zone de ocupaţie, a patra zonă urmând sa fie ocupată de Franţa, ţară care nu a fost insa invitata la Yalta si Constituirea unui comitet interaliat de supraveghere.

Cei trei au decis ca în toate teritoriile urmau să se desfășoare alegeri libere, iar ordinea să fie redată Europei, după cum se arăta într-o declarație oficială.

Conferinţa de la Ialta, din februarie 1945, a pus bazele hărții Europei postbelice.

 Polonia a fost rearanjată geografic, cedând URSS-ului 174.000Kmdin est şi primind la vest 104.000Km2din teritoriile germane.

Stalin a impus, de asemenea, ample modificări teritoriale la vestul URSS-ului, primind Basarabia, Bucovina şi Rutenia Subcarpatica, absorbind statele baltice şi a păstrat Peninsula Karelia în defavoarea Finlandei.

Principalele puncte discutate:

1. S-a stabilit drept principală prioritate predarea necondiționată a Germaniei naziste. După război, Germania urma a fi împărțită în patru zone de ocupație. Urma să aibă loc și o divizare a Berlinului în patru sectoare.

2. Stalin a fost de acord ca Franța să preia cea de-a patra zonă de ocupație în Germania și Austria. Franței i se acorda și un loc în Consiliul Aliat de Control.

3. Germania urma să fie supusă unei operațiuni de demilitarizare și denazificare.

4. Crearea unui consiliu aliat de reconstrucție, cu sediul la Moscova.

5. A fost discutat statutul Poloniei, chestiune complicată de faptul că în acel moment Polonia era ocupată de armata sovietică. S-a stabilit reorganizarea guvernului provizoriu polonez care fusese instalat de Armata Roșie prin includerea a diverse grupări politice, prin organizarea de alegeri democratice. Prin aceasta a fost înlăturat, practic, guvernul polonez legitim exilat din 1939 în Occident.

6. Granița estică a Poloniei urma să fie de-la lungul Liniei Curzon, Polonia urmând să fie compensată teritorial în vest cu teritorii importante din Germania de est.

7. Roosevelt a obținut de la Stalin acordul de a participa la Națiunile Unite, după ce s-a convenit ca fiecare din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate să aibă drept de veto.

8. Stalin a fost de acord să participe la războiul împotriva Japoniei în 90 de zile de la înfrângerea Germaniei. Uniunea Sovietică urma să primească, după înfrângerea Japoniei, partea sudică a insulelor Sahalin și Kurile.

 9.Cetățenii Uniunii Sovietice și ai Iugoslaviei urmau să fie repatriați, indiferent dacă ei doreau aceasta sau nu.

Milioane de ruși din Europa au fost forțați să se reîntoarcă în URSS, multi dintre ei fiind aruncati in lagarele de concentrare din Gulag.

1945: Discursul primului ministru Nicolae Rădescu de la cinematograful “Aro”, în care  precizează poziţia sa şi a pe cea a guvernului faţă de acţiunile PCR   de preluare prin forţă a prefecturilor şi primăriilor din ţară.

Imagini pentru nicolae radescu photos

 

Nicolae Rădescu (n. 30 martie 1874, Călimănești – d. 16 mai 1953, New York),  a fost un militar de carieră (general de corp de armată adjutant) și om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România.

În timpul mandatului său de președinte al Consiliului de Miniștri (6 decembrie 1944–28 februarie 1945) a fost confruntat cu agitațiile cauzate de comuniștii români, care erau într-un proces de acaparare a puterii politice, fiind sprijiniți de armata roșie.

În urma crizei politice declanșate de PCR în februarie 1945 și a ultimatumului dat de Andrei Vîșinski, regele Mihai a fost nevoit să accepte demisia lui Rădescu, numindu-l în cele din urmă pe Petru Groza prim-ministru.

Generalul Radescu a anunțat ca intenționează sa se adreseze opiniei publice române în ziua de duminica, 11 februarie, în sala Cinematografului Scala. Cu o seară înainte, cinematograful a fost însă ocupat de simpatizantii FND, comuniști.

Veniseră deciși să bruieze discursul premierului. Numai ca acesta și echipa din jurul său au reușit sa dejoace planurile fenediste, regizate în fapt de Partidul Comunist.

În ultima clipa, generalul Radescu a decis sa schimbe sala cu una aflată în apropiere – cea a Cinematografului ARO (astazi Patria).

Mai mult decât atât, cuvintele acestuia au fost radiodifuzate, fiind astfel auzite de un auditoriu incomparabil mai numeros decât cel pe care îl putea cuprinde o sala de cinematograf.

 Nicolae Rădescu a fost şi rămâne un erou al războiului de întregire a neamului, apărător al demnităţii româneşti în faţa ambasadorului Reich-ului nazist, Killinger, încarcerat în lagărul de la Târgu Jiu pentru această atitudine, oponent al înaintării trupelor române dincolo de linia Nistrului în cel de-al Doilea Război Mondial, susţinător în colaborare cu Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu al încheierii armistiţiului cu SUA şi Marea Britanie şi şef al Statului Major al Armatei Române din 14 octombrie 1944, când trupele române luptau alături de forţele aliate pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, a fost însărcinat de Regele Mihai I să conducă Guvernul României la 6 decembrie 1944.

Deşi scurtă, prestaţia sa ca prim ministru a rămas în istorie ca o curajoasă încercare de împotrivire la instalarea regimului comunist şi dominaţiei sovietice. În timpul mandatului său, au fost emise monedele de aur Ardealul nostru în scopul contracarării inflaţiei pregătite de ocupantul sovietic şi al diseminării în rândul populaţiei a unei părţi din rezerva de aur a ţării pentru a preîntâmpina jefuirea ei de către ruşi.

Demis la presiunea trimisului Moscovei, Andrei Vâşinski, în urma unui complot organizat de sovietici şi de agenţii lor din România , fiind consemnat în arest la domiciliu, a reuşit să evadeze în Occident după ce s-a refugiat în Legația Marii Britanii din București, reușind la 15 iunie 1946 să părăsească țara clandestin, după care a fost condamnat în contumacie la închisoare în aşa-numitul „Proces al Mişcării Naţionale de Rezistenţă”.

În străinătate a condus Comitetul Național Român, o organizație menită să reprezinte interesele poporului român în lumea liberă. A murit în străinătate, fiind reînhumat în țară cu onoruri, în anul 2000.

După mai multe luni de exil în Cipru sub supravegherea forţelor anglo-americane în ideea menajării aliatului sovietic în timpul tratativelor de pace, Nicolae Rădescu s-a stabilit în SUA, a fondat Comitetul Naţional Român al cărui prim preşedinte a devenit, sprijinind apariţia publicaţiilor exilului românesc şi acordarea de burse tinerilor români aflaţi în exil. A decedat în mai 1953, fiind înmormântat în Cimitirul Calvary din New York.

În noiembrie 2000, rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în ţară, datorită iniţiativei dr. Ştefan Issărescu, soţul Principesei Ileana a României şi a nepoţilor săi, distinşii prof. dr. neurolog Alexandru Şerbănescu şi prof. dr. Vlad Rădescu, cu sprijinul primului ministru al Guvernului României, acad. Mugur Isărescu.

Deşi au trecut 25 de ani de la prăbuşirea dictaturii comuniste din România, viaţa şi activitatea generalului Rădescu este încă necunoscută unei mari părţi a poporului român.

Readucerea în memoria colectivă a acestei mari personalităţi nu are numai scopul de a corecta o ruşinoasă lacună a istoriei recente a României dar, mai ales, de a oferi un reper intelectual şi moral tinerelor generaţii.

1963: A murit Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943); (n. 1881).

1987: A murit Radu Codreanu, biolog şi citolog; lucrări de zoologie a nevertebratelor, parazitologie comparată, patologia insectelor; membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1904).

 1991:  Începe vizita preşedintelui RSS Moldovenești, Mircea Snegur în România. S-a desfăşurat  în perioada 11 februarie -16 februarie 1991.

https://i2.wp.com/allmoldova.com/uimg/Interview/mircea_snegur_240211.jpg

 1991: A murit actorul Vasile Niţulescu; (n. 1925).

 1993: A murit compozitorul şi folcloristul Ludovic Paceag; (n. 1922).

  2013: A murit filosoful Mihail-Radu Solcan; (n. 1953).

 2015: A murit artista plastică şi profesoara Adriana Oancea Şuteu, una dintre personalităţile marcante ale vieţii artistice timişorene; (n. 1942).

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

 

 
 
 
Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia  

Mediafax.ro

http://www.worldwideromania.com

Reclame

11/02/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: