ZIUA DE 8 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 8 februarie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

  

 

1796 – A fost înfiinţat la București,  Consulatul francez în Ţările Române.

 

 

 

  

 

1856 – Domnitorul Barbu Ştirbei decretează desfiinţarea robiei în Muntenia.

„Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti“ a avut drept urmare desfiinţarea robiei ţiganilor particulari, dându-se drept despăgubire din Casa fondului de despăgubire proprietarilor câte 10 galbeni pentru fiecare rob .

Prin lege țiganii erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doreau cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii.

 

 

 

 

 

Barbu Dimitrie Știrbei (august 1799 – 12 aprilie 1869), a fost domnitor in Țara Romanească în doua rânduri, mai intai intre iunie 1849 si 29 octombrie 1853 și apoi intre 5 octombrie 1854 si 25 iunie 1856.

El a fost fratele domnitorului Gheorghe Bibescu și fiul lui Dimitrie Bibescu și al Ecaterinei Văcărescu. A fost adoptat de bogatul sau bunic, Barbu Stirbey, caruia i-a preluat numele.

Dupa ce a studiat istoria si știintele de stat la Paris (1817 – 1821), devine sub domnia lui Alexandru Ghica visternic. pentru ca între 1829 si 1847 sa ocupe alte functii importante in administratia publica: ministru de interne, de culte, de justitie și secretarul comisiei de redactare a Regulamentului Organic. In timpul studiilor la Paris, in 1819, este initiat intr-o loja masonica.

Pe tron s-a dovedit a fi un domnitor prudent, activ si bun organizator. Greutatile pe care le-a avut de infruntat, erau: intreținerea armatei de ocupatie ruso-turce si sa faca fata puterii prea mari avute de comisarii extraordinari. Abia in 1851, dupa ce tara se inglodase in datorii grele, a putut sa obtina retragerea ocupantilor.

Știrbei, prin economii si controlul sever al cheltuielilor, a reusit sa scada doua treimi din datoriile Țării si a gasit timp si mijloacele necesare chiar si pentru activități constructive. A ridicat teatrul din Bucuresti, a redeschis scolile inchise pe timpul Revolutiei de la 1848, a mai imbunatatit dispozitiile Regulamentului Organic cu privire la tarani.

Familia princiară Stirbey, apărând prima oara în documente din secolul XV, de origine din Valahia, a dat amprenta sa dezvoltării politice si economice a țării prin mai multe generații.

 

 

1859 – Domnitorului Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei Alexandru Ioan Cuza este primit cu entuziasm la Bucureşti, unde rosteşte Proclamaţia către ţară.

  

 

Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei, domn al Munteniei (Valahiei), domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei

Duminică, 8 februarie 1859,  domnitorul Principatului Moldovei şi de curînd domnitorul Principatului Valahiei Alexandru Ioan Cuza este primit cu entuziasm la Bucureşti, unde rosteşte Proclamaţia către ţară.

 Domnul Cuza  a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întîmpinat cu pîine şi sare aclamat de 100.000 de oameni.

Mitropolitul Nifon al Valahiei (Munteniei) îl întîmpină pe noul domnitor în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, iar după închinare în faţa Sfîntului Altar, domnitorul, împreună cu mitropolitul şi tot clerul, a intrat în sala de şedinţe, unde, în prezenţa deputaţilor şi a poporului, domnitorul a pronunţat, cu mîna pe Sfînta Evanghelie, în faţa icoanei Preasfintei Treimi următorul jurămînt:

„Jur în numele Preasfintei Treimi şi în faţa Ţării că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, şi că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele şi fericirea naţiei Române. Aşa Dumnezeu şi confraţii mei să-mi fie întru ajutor!”

După depunerea jurămîntului, Mitropolitul Nifon, în calitatea sa de Preşedinte al Adunării deputaţilor, ţine un discurs în care spune:

„… Măria Ta, ca cel chemat de poporul român şi trimis de Providenţă, întinde-i (acestuia n.n.) dreapta Ta, ridică-l din căderea sa şi îl condu pe cîmpurile cele pline de flori nevestejite; căci numai acolo poate el să-şi redobîndească cununa gloriei şi a virtuţii cu care se încununară odată nemuritorii noştri strămoşi; iar Măria Ta să trăieşti ani mulţi ca să laşi mai multe pagini de fapte în istoria dulcei noastre Patrii!”

Bucuria poporului faţă de alegerea noului domnitor s-a manifestat puternic şi acum, fiind întîmpinat la Bucureşti aproape de întreaga populaţie a Capitalei în aclamaţii şi urale, încît Mihail Kogălniceanu spunea că nici suveranii marilor state nu s-au bucurat de astfel de primiri. (Pr. Prof. Mircea Păcurariu).

Atmosfera prilejuita de sosirii domnitorului Cuza la București este descrisă într-o scrisoare trimisă de D.A.Sturdza lui V.Alecsandri:

„Rezultatul întregii acestei călătorii este că toți românii din cele două Principate se vor lăsa mai curînd tăiați în bucăți decît să revie la vechea stare de lucruri (…). La București, de pilda, el e omul cel mai popular. N-am vazut nici o dată salutîndu-se un suveran cu mai multă dragoste și serbări publice ca în această primă capitală a României.”

 

1880 – Germania, Anglia şi Franţa recunosc independenţa de stat a României, dobândită după victoria împotriva Turciei în războiul ruso-româno-turc din 1877-78 și Tratatul de la Berlin din 1978 .

 

 

  1894, (8/9) – A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg, unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824) NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii sale anul 1826.

 

 

1907 – Se declanșează răscoala ţăranilor din satul Flămânzi, judeţul Botoşani. Este începutul marii revolte ţărăneşti care va cuprinde în câteva săptămâni majoritatea judeţelor ţării.

Răscoala a durat până la sfîrşitul lunii martie, când a fost înăbuşită prin forţă armată. (8/21).

 

 

  1916: Conform legendei, aflat la Zürich, în cafeneaua „Cabaret Voltaire”, scriitorul originar din România, Tristan Tzara, a creat alături de Marcel Iancu și germanii Max Ernst și Kurt Schwitters, americanul Marcel Duchamp și alții, un nou curent de avangardă: Dadaismul. 

 Numele său provine din franceză: dadisme (dada – căluț de lemn) și este un curent artistic și cultural creat împotriva rutinei în artă, gândire și viață, care s-a dezvoltat rapid între 1916 și 1923.

 

Tristan Tzara, pseudonimul lui Samuel Rosenstock, născut la Moinești, la 16 aprilie 1896 și decedat la 25 decembrie 1963, la Paris, a fost un poet și eseist român, de origine evreiască.

Născut în România, dar stabilit ulterior în Franța, unde are loc o împletire a valorilor dadaiste cu cele suprarealiste, lucru posibil datorită colaborării cu Andre Breton, Louis Aragon, Paul Eluard, Phillipe Soupault și Jacques Vache.

Cei mai mulți dadaiști publică în Revista “391” a lui Francis Picabia (înființată la Barcelona, mutată, pe rând, la New York, la Zurich, apoi la Paris).

În 1921, Picabia se separă de grupul dadaiștilor, apoi în anul 1922, se produce această ruptură dintre Dadaism și Suprarealism, iar în rezultatul acestei rupturi se dezvoltă mai mult Suprarealismul.

Dadaismul mai supraviețuiește datorită personalității lui Tzara. („Luați un jurnal, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați-l, tăiați pe urmă fiecare cuvânt, puneți totul într-un sac, mișcați…”).

Dadaismului, care a avut mari influențe asupra artei plastice și literaturii și a creat chiar o revoluție majoră în acest sens.

 Marcel Iancu:

„Ne-am pierdut încrederea în cultura actuală. Tot ceea ce este, la momentul actual, trebuie distrus, demolat. Trebuie să reîncepem actul creaței pornind de la o tabula rasa. La Cabaret Voltaire, noi vrem să zguduim ideile, opinia publică, educația, instituțiile, muzeele, bunul simț așa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ține de vechea ordine.”

Așa a luat naștere mișcarea dadaistă, care a și fost publicată în primul și singurul număr al Revistei “Cabaret Voltaire.”

Se presupune că originea cuvântului provine de la afirmația “DA”, așa cum Tristan Tzara provine de la “trist în țară.”

 

 

 

 

 

 

1916 – S-a născut Corneliu Mănescu, ministru de Externe al României în perioada 1961-1972, semnatar al “Scrisorii celor şase”, din martie 1989, împotriva regimului Ceauşescu; (m. 26 iunie 2000).

 

 

Pierderea portofoliului Externelor a fost resimţită de şeful formal al diplomaţiei româneşti ca o mazilire, care l-a luat prin surprindere…

„Trebuia să facem o vizită în Belgia şi aşteptam cu nerăbdare să mă întâlnesc acolo cu un mare prieten al meu, care era ministru de Externe al Belgiei“, a relatat fostul ministru împrejurările demiterii sale.

 ”Înaintea plecării, Ceauşescu mă cheamă la el ,  şi dintr-o dată mă anunţă că nu mai sunt ministru de Externe. Scurt şi dintr-o dată.

De faţă cu mine, a luat cuvântul şi mi-a spus în culori pozitive că-mi mulţumeşte pentru toată activitatea, că ministerul condus de mine şi-a realizat toate sarcinile, că s-au făcut mari progrese”.

  1925: S-a născut actrița română de teatru și film Eugenia Bosânceanu;  (d. 2018).

1932 – S-a născut actorul Emanoil Petruţ (“Fraţii Jderi”); (m. 8 august 1983).

Tatăl său, Gabriel Petrut, era impiegat CFR, iar mama, Ecaterina Petrut, o modestă functionară. Pasiunea pentru teatru și-a descoperit-o activând pe langa trupa teatrului din Focsani, unde a fost remarcat de Ion Lascăr care il va aduce la Teatrul National din Iasi, in 1948.

In Iasi, Emanoil Petrut urmeaza cursurile Facultății de Teatru, dar in anul urmator se transfera la IATC Bucuresti, activând pe scena de la Constantin Nottara.

Din 1957 va face parte din colectivul de actori al Teatrului National, unde va ramana pana la sfarsitul vietii.

Cariera lui actoricească il va aduce sub bagheta unor mari regizori: Dinu Cocea, Gheorghe Vitanidis, Andrei Blaier, Mircea Dragan, jucând in zeci de filme.

A plecat dintre noi la 8 august 1983, la scurt timp după decesul sotiei sale, Catinca Ralea Petrut, fiind înmormantat in Bucuresti, la cimitirul Bellu.

In memoria sa, primăria orașului Mărășești a dat numele său Casei de Cultură a orașului.

 

 

 

1946 – Este dată publicității o notă a guvernului român, care expunea observațiile sale la prevederile Tratatului de Pace și în care se exprima  regretul României că puterile învingătoare în  cel de- Al II-lea Război Mondial, nu au recunoscut României statutul de țară cobeligerantă.

 

 Foto: Delegația României la Conferința de Pace de la Paris, 1946

1979- A decedat Alexandru A. Philippide, scriitor, lingvist, filolog, laureat al Premiului Herder pe anul 1965; (n. 1 aprilie 1900, Iași).

 

1918 -1921 — Urmează Facultatea de drept din Iaşi. Simultan urmează cursurile Facultăţii de litere şi filozofie. în 1919 îşi face debutul ca poet în revista „Insemnări Literare” cu poemul Cântecul câtorva.

1922 — Debutează  editorial cu volumul de poezii Aur sterp, la editura „Viaţa românească”, iar în 1922-1928 — Studiază în Franţa şi Germania. Întors în țară, în perioada 1929-1947 se stabileşte la Bucureşti şi lucrează la direcţia presei din Ministerul de Externe, apoi la Ministerul Propagandei.

În 1930 publică volumul Stânci fulgerate. Începe colaborarea la „Adevărul Literar şi Artistic”, „Viaţa Românească”, „Cuvântul Liber”, „Gândirea”, „Vremea”, „Revista Fundaţiilor”.

1939 — Publică volumul Visuri în vuietul vremii și în  1942 publică volumul de nuvele fantastice Floarea din prăpastie, singurul său volum de proză.

1947 — Începe să traducă texte de Goethe, Schiller, E.T.A. Hoffmann, Heinrich Heine, Thomas Mann, Voltaire, Shakespeare, Puşkin, Tolstoi, Rabindranath Tagore. Primeşte Premiul de Stat pentru versiunea română a poemelor lui Lermontov.

1955 — Devine membru corespondent al Academiei Române. 1962 — Apare volumul antologic Poezii.

1963 — Apare volumul Studii şi portrete literare. Devine membru titular al Academiei Române.

1965 — Primeşte la Viena premiul internaţional Herder.

1978 — I se acordă Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor pe anul 1977.

1979 — Pe 8 februarie moare la Bucureşti la spitalul Elias şi este înmormântat la Cimitirul Bellu.

1983:  A decedat Grigore Baștan, primul general parașutist român;  s-a născut la 23 ianuarie  1922 în localitatea Coșcodeni, jud. Bălți (azi în Republica Moldova).

A făcut parte din prima companie de parașutiști militari din armata română, subunitate înființată la 10 iunie 1941, iar în anul 1944 participând la luptele din nordul Bucureștiului.

În anul 1950 și-a adus o contribuție esențială la reînființarea primului batalion de parașutiști și a avut un aport valoros la dezvoltarea pe noi baze a acestei specialități militare, în pregătirea a mii de parașutiști militari.

A avut preocupări legate de perfecționarea materialelor folosite în  desant, iar spiritul său de inventator și inovator a dus la realizări notabile, inclusiv prin realizarea completului de parașute BG-7M (principală) și BG-3m (de rezervă), care au fost folosite pe o perioadă îndelungată în Armata României.

La 20 august 1970, stabilește un record național la saltul cu parașuta, executând un salt din aeronavă de la înălțimea de 10.000 m cu o cădere liberă de 7.000 m.

S-a implicat activ și în coordonarea parașutismului sportiv în România.

În anul 1971 devine primul general parașutist din armata română și va conduce destinele parașutismului militar românesc până la trecerea în rezervă în anul 1979.

1984 – Se deschide  oficial, de catre președintele Mika Spiljak, cea de-a XIV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Saraievo din Iugoslavia.

În acel an Jocurile Olimpice de iarnă au avut loc pentru prima dată într-o ţară socialistă.

Au participat 49 naţiuni, 1272 sportivi (274 femei, 998 bărbați).

România s-a prezentat cu o delegație de 19 sportivi (trei femei și 16 bărbați), dar nu a obținut nici un punct.

La vremea aceea nu exista nicio indicaţie privind, războiul care va devasta oraşul câţiva ani mai târziu.

 1990 – Prin Decretul nr. 111 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost reorganizat CIE (dată la care se aniversează ziua Serviciului de Informaţii Externe).

 2000 –  A decedat  politicianul comunist Ion Gheorghe Maurer (n. 23 septembrie 1902, București).  A fost prim-ministru al României în perioada 1961-1974 și președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române între anii 1958 – 1961.

Tatăl său a fost alsacian, profesor de limba franceză în București. Ion Gheorghe Maurer a studiat științele juridice și a activat ca avocat, calitate în care i-a reprezentat în instanțele juridice pe ilegaliștii comuniști români.

A fost membru al Academiei Române.

2009 – A murit asasinat în Ungaria,  handbalistul român  Marian Cozma (n. 8 septembrie 1982), campion al României și Ungariei la handbal masculin și câștigator al Cupei Cupelor EHF.

 

 

În noaptea de 7 spre 8 februarie 2009, Marian Cozma se afla în discoteca Patriota Lokal  din orașul maghiar Vesprem  împreună cu alți colegi, pentru a sărbători nașterea copilului unuia dintre colegii săi.

A avut loc o altercație, Cozma fiind atacat de un grup de trei tigani, fiind înjunghiat de trei ori, inclusiv în inima .

Alți doi colegi,croatul Ivan Pesic si sarbul Zarko Sesumau fost și ei atacați, primul fiind înjunghiat în rinichi, iar cel de-al doilea suferind un traumatism cranio-cerebral.

Un alt handbalist  maghiar  născut in Romania, Ferenc Ilyes , a încercat să-l salveze făcându-i respirație gură la gură, dar nu a reușit.

Cozma mai fusese implicat într-un incident asemănător în 2005,  când a fost înjunghiat de un grup de opt persoane, suporteri ai unei echipe adversare, la Bucuresti, scăpând cu viață și reușind să revină în scurt timp pe teren.

Procesul criminalilor  a durat  doi ani la tribunalul din Veszprem,  principalul acuzat  sustinandu-si  nevinovatia.Verdictul in procesul asasinilor lui Marian Cozma a fost : Raffael Sandor şi Nemeth Gyozo au primit pedeapsa cu inchisoare pe viata, in timp ce Sztojka Ivan, 20 de ani inchisoare, fara drept de eliberare mai devreme de 15 ani.

In memoria lui, Comitetul Director al Federatiei Romane de Handbal a decis ca  Centrul National Olimpic de Excelenta de la Sighisoara sa poarte numele sportivului, iar in orașul maghiar  Veszprem i  s-a ridicat o statuie.

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

3. Istoriculzilei blogspot.com;

4. Istoria md.;

5. Wikipedia  

6. Mediafax.ro

7. http://www.worldwideromania.com

DEZVĂLUIRI-BOMBĂ: AVIONUL CU CARE IGOR DODON A REVENIT DE LA MOSCOVA A ADUS LA CHIȘINĂU 20 MILIOANE DOLARI

 

 

 

 

 

 

 

 

Liderul Partidului Regiunilor din Moldova, Alexandr Kalinin, susține că avionul cu care președintele Igor Dodon a revenit recent de la Moscova, a adus în Republica Moldova 20 de milioane de dolari, bani pentru finanțarea campaniei Partidului Socialiștilor, în special în regiunea transnistreană și în UTA Găgăuzia. Alexandr Kalinin a declarat într-o conferință de presă la IPN, că are această informație de la membrii PSRM, însă nu a dezvăluit nume.

„Știți că recent cel care se crede președintele țării a fost într-o vizită la Moscova. Și știți că la întoarcere Dodon a anunțat că nu poate veni la Chișinău cu o cursă obișnuită din cauza ceții, motiv pentru care a fost adus cu un avion al companiei rusești GazProm.

În realitate, acest lucru a fost doar un pretext. Or, dacă într-adevăr ceața era o problemă, avea să fie problemă și pentru avionul cu care a venit Dodon. Eu vreau astăzi să anunț public și cu toată responsabilitatea un fapt foarte grav. Despre acest lucru vorbesc membrii PSRM care deja s-au săturat de falsitatea lui Dodon. De la sursele mele din rândul socialiștilor știu că avionul cu care a venit Dodon a adus la Chișinău 20 de milioane de dolari pentru ca socialiștii să desfășoare campanie electorală”, a notat Alexandr Kalinin.

Liderul Partidului Regiunilor și-a exprimat convingerea că din această sumă doar un milion va fi direcționat pentru finanțarea campaniei electorale, iar restul banilor vor fi împărțiți de Igor Dodon și alți socialiști care se dau bine pe lângă el.  

Partidul Regiunilor anunță că va depune o contestație la Comisia Electorală Centrală prin care va cere ca PSRM să fie scos din cursa electorală, motivând că este finanțat din bani de peste hotare. „Mai mult, noi cerem ca Procuratura Generală să se autosesizeze și să cerceteze cazul. Dacă Dodon nu este proiectul politic al lui Plahotniuc, atunci imediat după această conferință de presă, procurorii ar trebui să fie deja la Președinție și la sediul PSRM. Noi vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple”, a mai spus Alexandr Kalinin.

ipn.md

 

VIDEO:

http://www.privesc.eu/widget/live/85246?

Cum e văzută de la Chișinău evoluția economiei României, după un deceniu de la aderarea la U.E.

 

 

 

 

 

 

 

România văzută de la Chișinău cu un ochi lucid și nepărtinitor

 

 

 

Evoluția economiei României după un deceniu de la aderarea ei la U.E.

 

 

Prof. univ. dr. Mihai Patraș, Chişinău

05 Februarie 2019

Abstract.  În lucrare sunt expuse realizările socio-economice și politice obținute de România pe parcursul unui deceniu de dezvoltare ascendentă în cadrul UE.

Schimbarea în bine a statutului european dar și internațional al României  după anul 2007 a făcut-o atractivă pentru investitorii străini.

 

 

 

Urmare a creșterii rapide și  substanțiale  a investițiilor din statele U.E. și S.U.A. (pînă la 9-12 mld dolari), România a devenit țara cu cel mai mare P.I.B. din regiune (egal cu cca. 200,0 mld. dolari) devansând nu doar Ucraina, dar și Grecia. Concomitent ea a reușit să diminueze cu 24 p.p. timp de un deceniu decalajul său dintre P.I.B.-ul per/capita față de media curentă.

Un succes semnificativ constă în faptul, că în trimestrul II, 2018 s-a realizat un salariu mediu pe economie de aproape 1000 dol./lună, ceea ce reprezintă un important reper socio-economic: pe de o parte s-a redus simțitor numărul celor cu intenții de a pleca la muncă în alte state, iar pe de altă parte crește numărul românilor, care  doresc să revină  definitiv în patrie.

În ultimii ani România are cele mai mari ritmuri de creștere economică din U.E., este principalul partener comercial al Republicii Moldova.Potrivit ultimului recensământ general (a.2011) populația României a constituit 20,12 mil. loc.

 

Comparativ cu datele precedentelor două recensăminte, realizate aproximativ o dată la 10 ani, se poate constata o tendință clară de diminuare a numărului populației: în a.1992 – 22,81 mil. și în a.2001 – 21,70 mil.

Această scădere este legată, cel puțin, de următorii factori: pe de o parte, regimul comunist dur ( importat forțat)[1], existent până la reformele radicale efectuate în prima lor fază (ultimul deceniu al sec. XX) cu mai multor dificultăți și, pe de alta, de liberalizarea frontierelor după revoluția anticomunistă din decembrie 1989, petrecută cu multiple jertve umane.

Majoritatea  absolută a populației, 88,9%, o constituie cetățenii de etnie română.

Peste 9/10 din populație sunt creștini: B.O.R. fiind una dintre cele mai mari bisericii ortodoxe, dacă nu chiar cea mai mare (ca număr de credincioși reali).

Spre deosebire alte spații estice dominate timp de câteva decenii de totalitarism în România în perioada comunistă nu au fost distruse bisericile, mănăstirile etc. (pentru informații informăm, că în Federaţia Rusă (F.R.) în perioada comunistă au fost distruse peste 76,0 mii de biserici, mănăstiri și alte edificii de cult etc.[2].

Cea mai numeroasă minoritate națională este cea maghiară – 1,23 mil. sau 6,1% din totalul populației. (Până la cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit recensământului general din 1930, în România Regală o minoritate importantă constituia cea evreească – cca. 800,0 mii locuitori, una dintre cele mai numeroase din Europa și din lume[3]).

În afară României locuiesc un număr semnificativ de cetățeni/ etnici români. Numărul românilor respectivi, părinții sau buneii cărora s-au născut în România, constituie cca. 12,0 milioane. persoane[4].

România ocupă primul loc în U.E. după cota persoanelor (94,7%) care dețin locuință proprie; este caracterizată ca o țară cu un nivel înalt de cultură și dezvoltare a învățământului (în 1930 ocupa locul 11 în lume la capitolul știință de carte, cu mult devansând majoritatea vecinilor săi): limba engleză este posedată de peste 5,0 mil. persoane, franceză de cca. 4,5 mil., germana, spaniola sau italiana este  posedată de 1 până la 2,0 mil. locuitori[5].[i]

Capitala țării – București, are 1,9 mil. loc. (cu suburbii – 2,2 mil. loc.).

Noua Constituție a fost adoptată la 8 decembrie 1991. În 2003 a fost efectuat un Referendum Național, prin care au fost introduse 79 de amendamente. Parlamentul constă din două camere: în Senat sunt 137 membri, în Camera Deputaților – 314 membri.

Ședințele au loc în cea mai mare clădire civilă din lume – Palatul Republicii. Fiecare cameră este aleasă pentru 4 ani, președintele țării – pe 5 ani.Până la 1989 România era cunoscută prin faptul, că a fost singura țară din ex-lagărul socialist, care a reușit în totalitate să restituie (martie 1989) toate datoriile sale externe, o parte din care chiar înainte de termen.

Deși trebuie recunoscut faptul, că aceasta s-a produs cu mari eforturi a întregului popor, inclusiv din contul reducerii simțitoare a consumului intern, diminuării nivelului de viață a populației.

În perioada 1975 până în martie 1989 România a rambursat o datorie externă de 21,0 mld. dol., din care dobânzile au reprezentat 7,0 mld. dol. (Bistriceanu Gh. Lexicon de finanțe, bănci, asigurări. Vol. II, pag. 8)[6].

În timpul de față (2018) România are unul dintre cele mai reduse solduri ale datoriei externe raportate la P.I.B. din U.E., cca. 36-37%.

România este una din puținele țări ale Europei asigurate în totalitate cu resurse energetice (petrolul românesc și produsele petroliere erau și sunt cunoscute în lume de mai mult de un secol, iar până în 1989 România era al treilea producător și al doilea exportator din lume de echipament petrolier).

Ba chiar mai mult, este exportator net de energie; deține cele mai mari rezerve de aur din Europa, dispune de resurse semnificative de soluri fertile, sare, resurse de apă, inclusiv ape termale lecuitoare, de material lemnos, de materiale de construcții etc.

România este singura țară din Europa, posibil și din lume,ai căreia vecinii istorici  sunt popoare venite de pe alte meleaguri, stabilite pe fostele moșii ale autohtonilor[7], străbunilor noștri.

După aderarea (1 ianuarie 2007) României la U.E., eveniment apreciat ca fiind al doilea ca importanță după actul Marii Uniri de la 1918, economia României s-a dezvoltat ascendent. 

 (Cota cetățenilor României, care s-au pronunțat pentru aderare la U.E., a fost una dintre cele mai mari, comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est/ E.C.E., 80%).

Ritmurile de dezvoltare ale economiei au fost mai înalte, decât ale vecinilor, precum și ale majorității statelor UE. 

Drept urmare, pe parcursul unui deceniu de dezvoltare România a reușit să reducă cu 24 puncte procentuale decalajul dintre nivelul său de dezvoltare și cel mediu european, mai mult decât oricare alt stat.

În 2017 mărimea P.I.B. per capita a constituit 63% față de media U.E.[8] Respectiv, țara a realizat și cel mai mare P.I.B. absolut din regiune (2017) – 187,43 mld. euro.

Acest indicator la alți vecini mai importanți constituie (mld. euro): Grecia – 177,73; Ungaria – 123,40; Bulgaria – 50,43; Serbia – 36,80; Moldova – 6,12; Ucraina (2016) – 84,26 etc[9]. Menționăm, că Grecia este țara cu enorme datorii publice, acestea constituind cca. 180-190% din PIB („locul” doi în lume).

O sursă importantă de dezvoltare susținută a economiei țării constituie investițiile străine/ IS. Creșterea palpantă a acestora poate fi identificată încă cu câțiva ani înainte de aderare [10].

La sfârșitul anului 2016 (potrivit Norld Investment Report, 2017) volumul total al IS a constituit 71,804 mild. dol. sau peste 3100 dol. per capita.

Cei mai activi s-au dovedit a fi investorii europeni (% din total): Olanda (25,0), Austria (14,2), Germania (12,4), Cipru (6,4), Franța (6,7), Italia (5,2), Luxemburg (4,2), Suedia (3,5), Grecia (2,7), precum și S.U.A. (2,5).

Cei mai mari beneficiari ai IS sunt companiile: Grupul austriac O.M.N. a investit în „S.N.P. Petrom” câteva mld. euro. Drept urmare, compania a reușit-o cifră de afaceri de cca. 5 mld. euro; „KazMunayGaz”, precum și grupul chinez „C.E.F.C.” au investit în compania „Rompetrol” cca. 3,0 mld. euro.

Cifra anuală de afaceri a companiei a atins volumul de 4,0 mld. euro; Uzina de automobile „Dacia”, în care gigantul francez „Renault” a investit 2,5 mld. euro, a realizat o cifră de afaceri de cca. 5,0 mld. euro (2016); Companiile de desfacere Carrefour, Kaufland, Metro, Mega Image au investit câte 1 mld. euro, drept consecințe fiecare a realizat o cifră de afaceri de cca. 1 mld. euro; cel mai mare producător de anvelope, precum și a componentelor electronice „Continental” a investit în România 1,2 mld. euro, iar drept urmare cifra anuală de afaceri a ajuns la 2,0 mld. euro, asigurând peste 18,0 mii de locuri de muncă bine remunerate, inclusiv 500 loc. inginerești.

Investițiile străine anuale au crescut substanțial în anii premergători și în primii ani după aderare până la un volum de 9-12,0 mld. U.S.D.

În anul aderării la U.E. România și Bulgaria erau considerate cele mai corupte din comunitate. Eforturile depuse de România în sensul reducerii corupției i-a permis nu doar să obțină rezultate remarcabile economice, dar și să devină un exemplu regional pozitiv de luptă cu corupția. În ultimii doi ani au fost intentate peste 1000 de dosare, în care figurau conducători de rang înalt, inclusiv miniștri, deputați, conducători de departamente, de județe etc., dintre care cca. 250 au fost condamnați la diferiți termeni de detenție[11].

Prin intermediul diferitor programe de dezvoltare România beneficiază anual (net) cca. 2,5-3,0 mld. euro din fondurile europene.

În primul rând trebuie să menționăm, că de un sprijin palpant se bucură agricultorii. Aceștia beneficiază anual din fondurile europene între 50 și 500 euro la hectar în funcție de cultură și zonă geografică. Finanțările în cauză au permis ca fermierii români să obțină rezultate semnificative în domeniu atât în sensul veniturilor proprii, cât și a creșterii volumului producției.

Succesele economice, inclusiv rezultatele palpabile în lupta cu corupția i-au permis țării într-un timp scurt să asigure creșteri semnificative a veniturilor bănești și a nivelului de viață a populației. De exemplu, salariul minim a crecut de la 1450 Ron în ianuarie 2016 la 1900 Ron (sau echivalentul a cca. 8.500 L.M.D., 1 U.S.D. ≈ 4,1-4,2 Ron) în ianuarie 2018, adică este cu cca. 1/3 mai mare, decât salariul mediu pe economie din Republica Moldova (!) sau de cca. 6-7 ori superior salariului minim bugetar de la noi. În 2017 România a avut cea mai mare creștere a salariului (19%) din U.E.

Majorarea substanțială a salariului minim, alături de altele, este o metodă sigură, eficientă de diminuare rapidă a economiei tenebre/ neînregistrate și de creștere a veniturilor bugetare[12]. De asemenea un salariu minim decent permite valorificarea eficientă și cât mai deplină a potențialului uman și intelectual societății, creșterea rolului stimulatoriu al salariului ca sursă principală de venit, diminuarea unor alocări nestimulatorii, precum și soluționarea unor probleme sociale.

Salariul mediu brut în România constituie, potrivit estimărilor noastre (sf. tr.II 2018) cca. 860-880 euro și este substanțial mai mare, decât în Ucraina (cca. 230 euro), R.Moldova (cca. 280 euro), Federația Rusă (550 euro)[13], precum și în Bulgaria sau Serbia etc.

În mod deosebit au fost majorate salariile medicilor. Din martie a.c. acestea au crescut până la 2,0-3,0 mii euro/ echivalentul a 40,0-60,0 mii L.Md. în funcție de mai multe criterii calificaționale[14].

Această decizie a avut drept scop stoparea emigrării medicilor români în alte state.În a.c. se prevăd și alte majorări de venituri ale populației (salariile minime, pensiile, alocările pentru copii etc.).

De asemenea, au avut loc și alte majorări de venituri ale populației (pensii, alocări pentru copii etc.). Potrivit unor studii efectuate cu 3 ani în urmă, acest nivel de salarizare (echivalentul a cca. 1000 dol./ lună) reprezintă un important „prag psihologic”.

În primul rând, la atingerea acestui prag este descurajată în proporție determinantă emigrarea forței de muncă; într-al doilea rând, nivelul menționat de salarizare, în principiu bun pentru orice țară, este un stimulent real pentru reîntoarcerea în România a mai multor cetățeni, plecați în străinătate mai înainte, când salariile erau de 2-3 ori mai mici. Așadar, anul centenarului Marii Uniri ar putea servi drept început al reîntoarcerii lor acasă.

În acest context menționăm, că potrivit unui studiu specializat efectuat în martie 2018, moldovenii care lucrau legal în F.R. câștigau lunar 35,3 mii rub. (477 euro), iar cei care activau ilegal . 33,2 mii rub. (449 euro).

Deci și România din acest punct de vedere, al veniturilor, a devenit deja mai atractivă pentru românii basarabeni. După anul 2007 tot mai mulți dintre aceștia se stabilesc cu traiul în partea dreaptă a Prutului.

Menționăm, că nivelul prețurilor la majoritatea produselor în România este comparabil sau chiar inferior celui din RepublicaMoldova. Nivelul relativ al prețurilor în România este cu cca. 40% mai jos, decât cel mediu european.

Aceasta înseamnă, că puterea reală de cumpărare a monedei euro în România este mai mare (cu peste 65%), decât în majoritatea statelor U.E. (cu excepția Bulgariei).

România este unul dintre cele mai democratice state din lume în partea, ce ține de drepturile minorităților naționale. Președinte al României este Klaus Iohannis, de etnie germană.

Anterior dânsul pe parcursul a mai multor ani a excercitat funcția de primar al municipiului Sibiu, oraș care a fost numit capitală culurală europeană (2007). Specificăm, că cota etnicilor germani și Sibiu este una nesemnificativă (de doar câteva procente).Menționăm, că minoritatea germană în România constituie cca. 40-45,0 mii persoane.

(În 1930, conform recensământului general al populației, minoritatea germană din România constituia cca. 745,0 mii persoane). Deci, președintele țării efectiv a fost ales (în 2014) de milioane de etnici români (în calitate de contracandidat președintele l-a avut pe premierul de atunci Victor Ponta, român de etnie).

Este singurul caz din Europa, unde președinte este un reprezentant al minorităților naționale.  Potrivit legislației, în Parlament sunt reprezentanți ai tuturor minorităților naționale – 17 la număr, indiferent de numărul populațiilor respective, inclusiv minoritățile armeană, greacă, ruteană, croată, sârbă, bulgară, slovacă, germană, italiană, turcă, lipovenească (rusă de stil vechi), poloneză, ucraineană, macedoniană, albaneză, țigănească.

Efectiv România este singura țară din lume, în care pe larg sunt reprezentate minoritățile, numărul majorității cărora constituie doar 5-25,0 mii persoane (!). Minoritatea maghiară, cea mai numeroasă, în perioada de după decembrie 1989 a avut în parlament (Camera Deputaților și Senat) peste 100 de reprezentanți. Pe larg aceștia au fost reprezentați și în Guvern etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Economia României este una deschisă. Comerțul exterior al României evoluează în mod dinamic. În 2017 el a constituit 138,24 mld. euro (creștere față de anul precedent de 10,8%), balanța comercială însă este negativă și constituie 6,4% din PIB.

Peste ¾ din comerțul exterior revine statelor UE. Trebuie menționat faptul, că nivelul înalt de integrare comercială europeană cu mult mai înalt, decât alte state din E.C.E., România realizase încă înainte de aderarea propriu-zisă la UE.

Principalii parteneri comerciali actualmente sunt (% din volumul exportului-importului): Germania – 20,0-23,0; Italia – 10,0-11,0; Franța – 5,0-7,0. Rezervele valutare sunt suficiente (5-6 luni de import) pentru finanțarea deficitului comercial și menținerea unui curs valutar stabil pe termen lung.România este stat membru la majoritatea structurilor internaționale și europene: la O.N.U. din 1955, la F.M.I. și B.I.R.D. din 1972, la O.M.C. – din 1995, la Consiliul Europei – din 1993, la B.E.R.D. – din 1991. Din 2 aprilie 2004 este membră N.A.T.O. (alianța de apărare colectivă), iar din 1 ianuarie 2007 – membră U.E. cu reprezentare largă în structurile europene (peste 800 specialiști – economiști, juriști, informaticieni, traducători etc. bine remunerați).

În calitate de stat membru N.A.T.O., potrivit statutului acestei organizații, precum și cerințelor noului președinte american, România din 2017 cheltuiește 2% din P.I.B. (cca. 4,0 mld. dolari US) pentru apărare.

Spre deosebire de Republica Moldova, în România de cca. un deceniu sumele garantate ale depozitelor populației constituie 100.000 euro. Aceasta înseamnă ca de fapt depunerile bănești sunt asigurate în proporție de „100 la 100”. Pentru informare comunicăm, că în Republica Moldova garanțiile în cauză constituie doar 300 euro. Pentru agenții economici din R.Moldova, România reprezintă un interes deosebit. Aceasta se explică prin următoarele. În primul rând, deja de câțiva ani România este principalul partener comercial, inclusiv pentru Regiunea Nistreană.

Potrivit Balanței de Plăți (elaborate de B.N.R.) în 2017 exportul în România a constituit 678,4 mil. dol. (1/4 din exportul înregistrat al RM), iar importul din România – 1061,7 mil. dol. (comerțul exterior cu F.R. este cu cca. 2/5 mai mic).

Pentru România însă relațiile comerciale cu Republica Moldova nu sunt atât de importante, fiindcă ele constituie doar 0,25-0,30% din circuitul ei extern.România este principalul creditor extern. De exemplu, în anii 2015-2017 Guvernul României a acordat Republicii Moldova un credit de 150,0 mil. euro.

Dacă ținem cont de faptul, că după liberalizarea prețurilor din 2 ianuarie 1992 Balanța comercială a R.Moldova este anual negativă (în ultimii ani deficitul constituie 2,0-2,5 mld. dol., iar raportul dintre export și import este de cca. 1:2), atunci ne devine mai clar faptul, că fondurile în cauză sunt necesare pentru menținerea unui curs valutar relativ stabil, precum și pentru formarea rezervelor valutare suficiente, menținerea unei rate a dobânzii relativ joase (inferioare celor din Ucraina sau Federaţia Rusă).

În anul 2011 România a acordat Republicii Moldova un împrumut nerambursabil de 100,0 mil. euro. Cu ajutorul acestor fonduri au fost reparate-modernizate-reechipate peste 1.000 de grădinițe din toate raioanele republicii. (Amintim, că creditul de urgență acordat de România încă în 1999 pentru achiziționarea energiei electrice în valoare de 19,0 mil. dol. așa și nu a mai fost restituit de către R.Moldova).

Compania românească EuroTransGaz în perioada 2018/19 se va preocupa de construcția conductei de gaz Ungheni-Chișinău (120 km, cu capacitatea anuală de 1,5 mld. m³). Investițiile vor constitui 93,0 mil. euro.

Anual România acordă până la 5.000 de burse pentru tinerii basarabeni. Aceștia beneficiază de manuale și studii gratuite, locuri în cămine, precum și burse lunare de 65 euro (comparabile cu pensia medie din Basarabia). Aici trebuie să mai adăugăm, că diplomele de absolvire a instituțiilor de învățământ românești sunt recunoscute în U.E.Românii basarabeni beneficiază și de pașapoarte românești. (Până în prezent au reușit să redobândească cetățenia română cca. 1 mil. de basarabeni, inclusiv cca. 70 de membri ai Parlamentului, aleși în 2014).

Pașaportul românesc permite efectuarea călătoriilor fără de vize în peste 100 țări ale lumii, precum și activitate legală în statele U.E. Acest ultim drept „convertit” în cifre înseamnă anual venituri bănești de până la 1 mld. euro. Intrările respective de valută, precum și de bunuri (autovehicule, îmbrăcămintte, încălțăminte, produse alimentare, diferit echipament etc.) sunt strict necesare societății moldovenești.

De ex., preponderent din țările U.E în R.Moldova au fost achiziționate/ aduse în ultimele 2 decenii peste 500.000 de automobile de diferite tipuri. Activitatea în unele țări U.E de asemenea permit cetățenilor noștri să beneficieze și de pensii respective (cu statele cu care deja au fost semnate acorduri – Italia, Germania etc.) și/sau îndemnizații de șomaj, superioare salariului mediu din Republica Moldova. Pentru anul curent, ritmurile estimate de dezvoltare ale economiei României vor fi cele mai mari din U.E.Despre consecințele benefice (pentru locuitorii Republicii Moldova)  ale reunirii Basarabiei cu România. În ședința sa festivă din 27 martie 2018 Parlamentul României a adoptat o decizie, prin care Patria-mamă este gata să îmbrățișeze Basarabia, dacă aceasta dorește.

Mai menționăm, că legislativul de la București a luat o decizie, potrivit căreia în a.2019 se va petrece un Referendum național, având posibila reunire drept subiect principal. Reunirea firească, pașnică, benevolă (pe cale parlamentară) și cât mai rapidă posibilă a Republicii Moldova cu România ar avea multiple și rapide consecințe favorabile pentru întreaga populație a Basarabiei, indiferent de vârstă, stare socială, apartenență etnică, religie etc.[15].

Unele consecințe favorabile vor avea un efect chiar imediat, începând cu „a două zi” după reintegrare, altele – cu o nesemnificativă „întârziere”, pe măsura soluționării adecvate a „problemelor tehnice”, juridice etc. aferente fiecărei chestiuni, precum și a identificării fondurilor necesare.Redobândirea cetățeniei române pentru toți, cei care s-au născut și au locuit în România întregită până la 28 iunie 1940 și urmașii acestora, precum și dobândirea cetățeniei pentru cei, care au venit pe aceste meleaguri după cel de-al Doilea Război Mondial (după înstrăinarea forțată a acestui spațiu).

Nu este exclus ca anumite persoane, care acum locuiesc în Republica Moldova, din considerente personale (culturale, științifice, religioase, de business, morale, de rudenie etc.) după reunire să emigreze în țările lor de origine (în primul rând în F.R. și Ucraina) sau în alte state. Însă cetățenia română înseamnă un statut european și internațional înalt.

Ea, după cum se știe, permite călătorii fără vize în peste 100 state ale lumii, precum și lucru legal în statele UE și alte zone. Lucrul legal înseamnă nu doar salarii/ venituri mai mari, dar și statut social (asigurare/ protecție socială) sporit, inclusiv dreptul de a beneficia de pensie europeană, cu mult (de zeci de ori) superioară celei moldovenești (media cărora e acum de 65-70 euro lunar). Cetățenii României au drepturi substanțial mai sporite comparativ cu cei ai Republicii Moldova.

În primul rând, ei pot fi aleși în calitate de deputați în Parlamentul European, cu toate consecințele respective favorabile (de a influența politicile europene etc.).

Toate persoanele care cu adevărat au capacități reale, palpabile intelectuale, politice, administrative, manageriale, științifice, diplomatice, lingvistice, cultural-artistice etc. vor avea posibilități extinse de a se manifesta și de a fi apreciate la nivel european, dar și internațional.

Afară de aceasta în viitorul Parlament al României reîntregite, unde ar putea activa cca. 50-70 deputați din partea actualei Republici Moldova politicienii de asemenea vor avea posibilități semnificativ mai înalte comparativ cu actualele posibilități ale unui parlamentar de la Chișinău. O bună parte din basarabeni (câteva sute) vor putea activa în structurile U.E. și alte structuri europene și internaționale la care România este parte (bănci, companii, agenții, asociații, fonduri, corporații, uniuni, comisii etc.) bine remunerate.

Actualmente din partea României la Bruxelles activează peste 800 de specialiști români (economiști, juriști, informaticieni, trăducători, finanțiști, diplomați, diferiți consilieri etc.), cunoscători ai limbilor materne europene (în primul rând engleză și franceză, dar și germană). Toți aceștia sunt bine plătiți (cu până la 50-100,0 mii euro anual) în mod legal și transparent.A locui în România înseamnă a fi în siguranță. Începând cu a.2004 ea este țară membră N.A.T.O., alianță internațională militară, de apărare colectivă.

A fi în siguranță, afară de altele, înseamnă a fi atractiv pentru investiții străine, aceasta înseamnând locuri de muncă bine remunerate, salarii sporite, vânzări garantate de produse și servicii, previzibilitate etc., deci creștere durabilă și eficientă a economiei. Cei cca. 27 de ani „de independență” au arătat, că Republica Moldova de fapt este o sursă de instabilitate (economică, politică, cu exod masiv al populației/ forței de muncă etc.) și prezintă un pericol pentru această parte a Europei. Fermierii moldoveni/ basarabeni vor putea beneficia de sprijin financiar european pentru dezvoltarea unei agriculturi eficiente și durabile. Câteva exemple.

În România acum subvențiile încep de la 180 euro/ ha; subvențiile pentru 1 ha de livadă constituie 384 euro; pentru fiecare animal de carne subvențiile ajung până la 480 euro; pentru fiecare bovină de lapte – 442 euro; pentru fiecare tonă de lapte – 24 euro; pentru fiecare hectar de sere – .000 euro; pentru fiecare hectar plantat cu cartofi timpurii și semitimpurii – 2.291 euro; pentru fiecare hectar de tomate crescute la câmp și date spre industrializare – 7.128 euro etc. Se acordă subvenții semnificative (de zeci de mii de euro) pentru achiziții de mașini și utilaje agricole.

Fiindcă România și alte state ale U.E. actualmente reprezintă principalele piețe de desfacere a produselor moldovenești (peste 3/5) reintegrarea politică a neamului nostru, cel mai vechi din Europa, ar însemna practic dispariția în măsură determinantă a problemei vânzării/ comercializării bunurilor fabricate acum la noi. Economiile actualei Românii și a Basarabiei sunt, în mare măsură, complementare.Respectiv garantarea vânzărilor ar însemna beneficii (profituri, locuri suplimentare de muncă decent remunerată, reducere a pierderilor naturale, plata impozitelor aferente, încasări bugetare sporite etc.) pentru entitățile din Basarabia.

Aceste efecte importante ar fi imediate. Reamintim, că piața U.E. este constituită din peste 550 mil. consumători. Evident, că toate acestea nu ar însemna o rupere artificială a relațiilor cu țările din est.Reunirea efectiv va însemna aderarea la U.E. În primul rând, aceasta va însemna aplicarea legislației europene. Documentele U.E. reprezintă în sistem de peste 90,0 mii de acte (în volum fizic câteva vagoane), care vor fi obținute gratuit și imediat: în România ele deja există și se aplică de peste un deceniu.

Amintim, că în aprilie 2005 Parlamentul R.Moldova în unanimitate, cu 101 voturi, a decis orientarea noastră europeană, iar reunirea ar fi cea mai scurtă cale de integrare în U.E.Aplicarea normelor U.E. pentru românii basarabeni va mai însemna garanții aproape totale pentru depozitele bancare ale cetățenilor. Dacă actualmente în Republica Moldova garanțiile în cauză constituie doar cca. 300 euro (6.000 L.Md.) pentru un deponent, atunci în România această suma constituie 100,0 mii euro. Adică efectiv ar fi garantate în proprții aproape „100 la 100” depunerile bănești ale populației ! Respectiv ar spori substanțial depunerile ca sursă de investiție bancară.

Drept urmare se vor reduce dobânzile bancare, respectiv vor spori investițiile interne, inclusiv pe termen lung. Normele juridice U.E., dar și economice vor mai însemna diminuarea semnificativă a criminalității. Studiile efectuate până în prezent arată, că una din principalele cauze a crimelor economice din Republica Moldova reprezintă veniturile (salariile, pensiile, îndemnizațiile etc.) mizerabile ale populației, venituri ce pentru mulți nu permit nici măcar supraviețuirea. Sute de mii de cetățeni actualmente au venituri sub nivelul „coșului minim” oficial de consum.

Creșterea investițiilor și aplicarea legislației U.E./ României va conduce într-un termen relativ scurt la sporirea accelerată a veniturilor garantate și puterea de cumpărare a populației: salariile medii – de la cca. 5700/ 6100 L.Md. în R.M. (2017/ 2018) la cca. 18,0-19,0 mii L.Md. (peste 1000 dol.); pensiile medii – de la 70 euro în 2017 la pensii de 3-3,5 ori mai mari (250-270 euro) etc. (Până la sfârșitul a.c. se prevăd alte majorări ale veniturilor legale ale populației). Menționăm, că prețurile medii în actuala Românie (constituie cca. 60% din nivelul prețurilor medii din U.E.) sunt comparabile cu cele din Basarabia, iar la multe produse (carne, salamuri, apă minerală etc.) sunt chiar mai mici.

Urmare a eventualei dispariții a vamelor de la Prut vor dispărea și taxele vamale la produsele, ce acum se importă din U.E. (de ex., la automobile etc.), respectiv prețurile de achiziție se vor reduce semnificativ.În actuala Românie există un deficit al forței de muncă. Tinerii disponibili din Basarabia ar putea beneficia de aceasta fără să plece la mare depărtare de locurile lor natale: cel mai îndepărtat loc al României de azi (față de Chișinău) este mai aproape, decât cel mai aporopiat loc al F.R. (de ex., reg. Breansk).

Nu există problema integrării baștinașilor basarabeni în spațiul cultural românesc. Dacă mai ținem cont de faptul, că până în Rusia oricum vor rămâne două vămi, iar cea de la Prut va dispare, atunci diferența de „timp”, legată de călătoriile în cadrul României sau spre F.R., va fi încă mai mare (în favoarea spațiului românesc)[16].

Educația românească este cu mult mai performantă și fără mită (urmare a salariilor semnificativ mai mari ale cadrelor didactice din România – de 3-5 ori). Respectiv, tinerii capabili ar putea să studieze la alegere proprie în orice instituție de învățământ din întreaga Românie. Dat fiind faptul, ca studiile din România sunt recunoscute reciproc și în alte state europene, tinerii ar putea aplica pe larg mobilitatea studiilor etc., corespunzător se vor putea aranja la locuri de muncă, dacă vor dori, în întreg spațiul european.

Dacă ținem cont de faptul, că România este una din puținele state europene asigurate în totalitate cu resurse energetice (are un export net de energie), iar Basarabia tradițional suportă un deficit semnificativ (de 95-97% din consum), atunci ajungem la concluzia, că acest deficit în totalitate și pe termen lung va fi asigurat din contul actualei Românii.

Nu va fi nevoie de a.n. tratative cu numeroase cedări, unele chiar absolut nejudicioase (cedarea la prețuri de nimic a unor întreprinderi către F.R. în contul datoriilor externe, cedări secrete de bucăți de teritoriu, cedări a rețelelor de gaze aflate la balanțele primariilor și edificate din contul cetățenilor, cedări a anumitor posturi importante administrative către diferite persoane necalificate, promovate din exterior etc.).Republica Moldova este spațiul european cu cea mai proastă asigurare a populației cu apă potabilă.

Peste 9/10 din fântânile de la sate conțin apă dăunătoare sănătății (cu un conținut sporit de nitrați, metale grele etc.). Drept urmare numărul bolnavilor de rinichi, ficat, alte boli interne etc. este semnificativ și în continuă creștere. Respectiv durata vieții este de doar 68 ani la bărbați și 70 – la femei (cea mai scurtă din Europa).

Actuala Românie are un grad sporit de aprovizionare cu apă potabilă (dar și cu ape termale lecuitoare). Ținând cont de caracterul vital al apei pentru viață umană (dar și pentru sănătatea faunei și florei), reintegrarea spațilui românesc ar contribui la diminuarea treptată a numărului bolnavilor respectivi în spațiul basarabean, la creșterea duratei de viață.

Ar putea fi eficient utilizat potențialul râului Prut, precum și arealul respectiv. (Cândva acesta era considerat ca fiind cel mai curat din Europa).

În anumite condiții râul Prut ar putea deveni navigabil. Republica Moldova nu dispune de material lemnos (pentru industria mobilei, materialelor de construcții, industria vinului etc.). Pe de altă parte, Carpații românești sunt acoperiți cu diferite specii de copaci.

Cele menționate ar conduce în mod firesc la revitalizarea și repopularea localităților basarabene, urmare a reîntoarcerii acasă a mai multor sute de mii de băștinași de-ai noștri.

 

 

Notă:  Publicat în „Materialele Conferinței U.S.M.” din 2-3 nov. 2018 — 

 

Bibliografie:

 

 

– „Vocea poporului”din 30 iulie 2008– P.G. Peiu. „Se mai poate face astăzi unirea”, 2018.

– „Economistul” nr. 24/274, 2016.– „Экономическое обозрение”, 8.05.2018, p. 8.– „Экономическое обозрение”, 18.05.2018, р. 8.– Anuarele statistice ale României pentru anii 2016-2017. INSE, București.

 

 

 

 

 

[1] După cum se știe, neamului nostru românesc nu-i sunt caracteristice „ideile” aberante ale comunismului utopist, inclusiv cel în variantă bolșevică.

[2] http://xn--80afce4b.xn--p1ai/skolko-i-kak-zakryvalos-cerkvej-v-sssr/[1].

[3] Cu cca. jumătate de secol în urmă, pe parcursul a mai multor ani, din cauza ruperii relațiilor diplomatice dintre ex-URSS și Israel, acestea erau efectuate prin intermediul Ministerului de Externe al României.

[4] Potrivit unor estimări, în Italia locuiesc/ lucrează cca. 2,0 mil. români, în Germania – 800,0 mii, Marea Britanie – cca. 500,0 mii, Franța – cca. 500,0 mii etc. În Parlamentul României sunt reprezentați și românii din afară granițelor actuale.

[5] După cota populației, care cunoaște sau studiază limba engleză, România ocupă prestigiosul loc 20 în lume.

[6] Unor țări le-au fost iertate sume importante ale datoriilor lor externe: de ex., Poloniei – cca. 20,0 mld. dol.

[7] Bulgarii au sosit la sud de Dunăre de pe Volga (de aici se și trage denumirea lor; câteva sute de ani a și existat Țaratul Vlaho-Bulgar la sud de Dunăre, însă către sfârșitul sec. XV volohii autohtoni au fost asimilați de „oaspeții” bulgari), ungurii sunt veniți din zona munților Altai, sârbii – din sudul Poloniei actuale, iar Imperiul Rus s-a tot extins în toate direcțiile, inclusiv în spațiul estic al neamului nostru, cel mai vechi din Europa (potrivit Institutului Britanic de Arhiologie). După cum să știe, primul om în Europa, potrivit cercetătorilor Institutului Britanic de Arheologie, a apărut în spațiul Carpaților românești.

[8] http://cursdeguvernare.ro

[9] datosmacro.com 

[10] Tratativele privind aderarea au demarat încă în a.1999.

[11 Cunoscutul om de afaceri Gigi Becali (care deține active de peste 700 mil. euro) după „sejurul” la răcoare pentru infracțiuni economice a declarat: „Cel mai mult îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că am fost la inchisoare. Acolo am avut suficient timp pentru a înțelege mai bine viața (a mea și a altora)”. După eliberare întreprinde mai multe măsuri de ajutorare a săracilor, sprijinire a construcției diferitor biserici etc.

[12] Explicația acestui fenomen este destul de simplă: la un salariu mic patronul poate să plătească suplimentar „în plic”, iar dacă salariul oficial va crește, „în plic” se va plăti tot mai puțin sau deloc.

[13] Menționăm, că în Federaţia Rusă se constată discrepanțe semnificative dintre diferite categorii ale populației în funcție de venituri. Potrivit datelor oficiale, raportul dintre veniturile cele mai mari/ prima zecime (10%) a populației și cele ale ultimei zecimi  (10%), adică cu veniturile cele mai mici, constituie 15-18 la 1, însă conform datelor studiilor specializate acest decalaj este cu mult mai mare, de cca. 48:1. Respectiv, salariul în capitala României este superior celui din or. Moscova (cca. 1100 dol.).

[14] După majorările în cauză, salariile medicilor români depășesc salariile medii ale medicilor din UE. Acum devine tot mai actuală problema informării cât mai depline a cetățenilor români, aflați la muncă peste hotare, despre majorările salariale semnificative din ultimii ani. Mai ales în contextul deficitului forței de muncă (șomajul s-a redus până la 4%), care se compensează prin lucrătorii ce vin din Serbia, Ucraina, R.Moldova, dar și Vietnam.

[15] Autorul acestui material este primul din RM, care a scris (încă în 2005) despre avantajele reunirii (integrării europene). Ulterior unele idei ale noastre au fost preluate de diferite surse. Sondajele petrecute în 2017-2018 în R.Moldova la subiectul reunirii arată, că procentajul adepților reintegrării este în creștere și variază între 25-40%, inclusiv în mun. Chișinău – peste 50%.

[16] Confruntările le facem cu Federația Rusă din cauză, că anume acolo sunt cei mai mulți români basarabeni, comparativ cu alte state (peste 700,0 mii, potrivit informațiilor ex-premierului rus D.Rogozin). Însă după criza acută de după 2014 (legată de războiul ruso-ucrainean și de aplicarea sancțiunilor din partea S.U.A. și U.E) și devalorizarea semnificativă rublei (de cca. 2 ori) numărul consângenilor noștri substanțial s-a diminuat (potrivit presei FR, cu mult peste 100,0 mii în doar 3 ani).

În ultimii ani moldovenii chiar dacă emigrează, atunci în statele U.E., Canada, S.U.A.etc.[i] După cota populației, care cunoaște sau studiază limba engleză, România ocupă prestigiosul loc 20 în lume.

 

 

Sursa: https://ioncoja.ro/romania-vazuta-de-la-chisinau-cu-un-ochi-lucid-si-binevoitor/