CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 12 ianuarie în Istoria Românilor


 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 12 ianuarie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 1483: Are loc căsătoria Olenei, fiica domnului Ştefan cel Mare al Moldovei, (numită de ruși Elena Volosanca, adica românca), cu Ivan cel tânăr, fiul şi moştenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea cel mare (1482-1505).

Domniţa Elena (Olena), fiica lui Ștefan cel Mare şi a Evdochiei de Kiev, s-a născut la Suceava si  nu se cunoaște cu certitudine data nașterii sale (1464/1466).

Prin anii 1480-1481 se pomeni voievodul Ştefan al Moldovei cu o delegaţie a ţarului Moscovei Ivan Vasilievici al III-lea, care venea să-i ceară mâna domniţei lui, Olena (Elena), pentru fiul său Ivan cel tânăr, mostenitorul tronului.

Mihai Pleştev, trimisul ţarului, a sosit la Suceava cu o numeroasă şi strălucită întovărăşire de boieri moscoviţi şi cu împuternicirea de-a săvârşi logodna, ca procurator al tânărului Ivan.

Urmară ospeţe şi serbări şi domniţa Elena porni, prin Polonia, înspre destinul ei.

Ştefan vodă îi dădu trei boieri s-o întovărăşească: Lascu, Sînger şi pe Gherasim cu jupînesele lor.

Regele Cazimir al Poloniei o primi pe tînăra domniţă moldoveancă şi pe însoţitorii ei asa cum se cuvenea viitoarei ţarine moscovite, dându-i bogate daruri, şi alaiul domnesc porni mai departe, ajungând la Moscova de postul Sfântului Filip.

 

 

stefan

 

 

Acolo, tânăra domniţă fu dusă întâi într-o mănăstire, unde prin mijlocirea mamei ţarului, făcu cunoştinţă cu logodnicul ei, iar de bobotează avu loc nunta.

Din această căsătorie s-a născut doi ani mai tîrziu  un fiu, Dumitru (Dmitri), devenit la 15 ani cneaz al Vladimirului, al Moscovei şi al Novgorodului. 

 

 

 

1742: Domnul Constantin Mavrocordat stabilește obligațiile țăranilor moldoveni așezați pe moșiile mănăstirilor; claca acestora a fost  fixată la 12 zile anual. Hotărârea este confirmată la 15 ianuarie 1744.

 

 

Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei

(portret de J.E. Liotard)

 

 

Constantin Mavrocordat (n. 27 februarie 1711, Constantinopol – d. 23 noiembrie 1769, Iași), a fost domn al țărilor române.

În Țara Românească a domnit de șase ori: septembrie 1730 – octombrie 1730; 24 octombrie 1731 – 16 aprilie 1733; 27 noiembrie 1735 – septembrie 1741; iulie 1744 – aprilie 1748; c. 20 februarie 1756 – 7 septembrie 1758 și 11 iunie 1761 – martie 1763 și în Moldova de patru ori: 16 aprilie 1733 – 26 noiembrie 1735; septembrie 1741 – 29 iunie 1743; aprilie 1748 – 31 august 1749 și 29 iunie 1769 – 23 noiembrie 1769.

În timpul domniilor sale, a căutat să îmbunătățească starea supușilor. A fost domnul care a suprimat iobăgia în țările române: mai întâi rumânia în Țara Românească (1746), apoi vecinia în Moldova (1749).

 

 

1808: S-a născut la Brașov, in Transivania, generalul şi omul politic român  Christian Tell; (d. 12 februarie 1884).

 

 

 

 

Și-a făcut studile la Colegiul Sfântul Sava din București, unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu.

Christian Tell s-a înrolat în forțele militare ale Imperiului Otoman, luptând în Războiul ruso-turc din 1828-1829, unde a primit gradul de căpitan.

În 1830,a  intrat  în nou-formata armată a Țării Românești, avansând constant în gradele militare.

În 1843, împreună cu Ion Ghica și Nicolae Bălcescu, a pus bazele societății secrete bucureștene Frăția – care a fost motorul revoluției de la 1848. 

La izbucnirea revoluției de la 1848, Christian Tell a mobilizat trupele pe care le comanda în sprijinul revoluționarilor din Țara Românească, ajungând să fie cunoscut sub numele de „sabia revoluției”.

A fost prezent la adunarea de la 9 iunie 1848, care a emis Proclamația de la Islaz, fiind numit printre cei cinci membri ai guvernului provizoriu înființat în acel moment.

Christian Tell a făcut deasemenea parte și din noul guvern provizoriu stabilit la București, iar după 19 iulie 1848 a fost membru al locotenenței domnești (împreună cu Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu). A militat pentru înființarea și înzestrarea Gărzii Naționale, fiind înaintat la gradul de general .

După înfrângerea revoluției de la 1848, pentru Tell a urmat o perioadă grea a exilului în Franța și apoi în insula Chios și Smirna, o bună bucată de timp fiind despărțit de familie și confruntat, ca de altfel majoritatea românilor aflați în pribegie, cu dificultăți financiare.

Împreună cu ceilalți doi membri ai locotenenței domnești, Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu, a încercat să reorganizeze emigrația românească (aripa moderată), intrând uneori în conflict cu aripa radicală (Brătienii, C. A. Rosetti, Ion Ghica).

Christian Tell s-a întors din exil în 1857,sustinand alegerea deputaților  pentru Divanul ad-hoc.

A fost participant activ (deputat, coordonator al Comisiei Centrale de la Focșani) în mișcarea unionistă, care a dus la dubla alegere ca domnitor în 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza și la înființarea a statului unitar român.

 

 

1840: „Eforia Școalelor” dă actul prin care se decide că țiganii au dreptul de a învăța alături de toți ceilalți cetățeni.

 

 

1845: S-a născut Alexandru Lambrior, filolog şi folclorist, primul cercetător care a emis ideea întocmirii unei antologii a literaturii populare române; membru al societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1882; (m. 1883).

 

 

1857: S-a născut Sabba Ştefănescu, om de stiinta  român, profesor de paleontologie la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române; (d.16 iulie 1931, Sinaia).

 

 

 

 

  A studiat la Paris, unde a obținut licența în științe naturale (1879). Din 1881 a fost profesor de științe naturale la Școala Comercială și la liceul Sf. Sava din București, al cărui director a devenit în 1893.

În același timp a lucrat la prima hartă geologică a României, întocmită în acea perioadă de Biroul Geologic condus de Grigoriu Ștefănescu.

În 1897 a obținut doctoratul în geologie și paleontologie la Universitatea din Paris. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1893.

 

 

1861: A apărut Legea pentru înființarea Curţii de Casaţiune şi Justiţie (membrii acesteia vor fi numiţi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 11/23.II.1862).

În articolul 2 al legii se invoca existenţa „curţilor de apelu”, ca forme de organizare judecătorească „ale Statului Principateloru-Unite”. Primul act normativ care a statornicit însă înfiinţarea Curţii de apel Bucureşti chiar sub această denumire a fost Legea din 11 aprilie 1864, publicată în „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, nr. 88 din 16/28 04.1864, care a fost prima lege de organizare judecătorească din istoria României (mai exact a Principatelor Unite)

 

 

1866 ( 12/24): A murit (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor  patriot roman.

S-a născut la 27 noiembrie 1818, într-o familie de ţărani iobagi din Transilvania. După 4 ani petrecuţi la Odorhei, Aron Pumnul îşi continuă studiile la Blaj şi la Cluj, unde absolvă cursurile de filozofie.

În 1843 este numit profesor de filozofie la Blaj şi în acelaşi an este trimis ca bursier la Institutul teologic „Sfanta Barbara” din Viena.

 

 

 

 

La întoarcerea de la Viena în 1846 îşi reia activitatea de profesor de filozofie la Blaj şi devine colaborator al lui Timotei Cipariu alături de care ia parte la întemeierea ziarelor: Organul luminărei (1847, devenit, în 1848 Organul Naţiunale), primul ziar românesc cu litere latine şi Învăţătorul poporului (1848).

Ca participant la Revoluţia de la 1848 – 1849 din Transilvania, Aron Pumnul a avut un rol mare ca mobilizator al primei adunări populare din 18-30 aprilie care a precedat adunarea naţională din mai de pe Câmpia Libertăţii.

După înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş, la sfârşitul lunii noiembrie 1848, unde îl are elev pe Eminescu, care la moartea lui va scrie elegia „La mormântul lui Aron Pumnul”.

La scurt timp îşi reia activitatea publicistică în ziarul „Bucovina”, devenind redactorul ediţiei româneşti. Aron Pumnul a fost adept al etimologismului: Convorbiri între un tată şi fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti.

 A alcătuit prima antologie de texte literare românești, „Lepturariul românesc” (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), lucrare valoroasă din punct de vedere documentar.

 

 

1871: Guvernul român condus de Ion Ghica (liberal-moderat) supune Camerei Deputaților dosarul Strousberg pentru a fi discutat.

Afacerea Straussberg a declansat un mare scandal politico-financiar legat de  concesionarea construcţiei liniei ferate Roman – Bucureşti – Vârciorova consorţiului prusian condus de Heinrich Strausberg, un antreprenor german. Neregulile descoperite ulterior în contract şi condiţiile în care s-a realizat concesionarea au provocat un puternic tumult în societatea vremii, aducând importante prejudicii statului român.

Costul pe kilometru al reţelei feroviare urma să fie de 270.000 lei aur, adică un total de 247.000.000 lei pentru lungimea magistralei de 914,8 km., inclusiv întregul inventar fix şi mobil, respectiva linie ferata urmand sa fie concesionata constructorului de catre statul roman pe o perioada de 99 de ani.

Valoarea pe kilometru de cale ferata impusa de firma prusaca era de cateva ori mai mare decat cea oferita de firmele spaniola si austriaca, eliminate din competitie in mod abuziv.

Toate acestea au transformat o afacere comerciala intr-una politica, ajungandu-se pana acolo incat regelui Carol I sa i se ceara abdicarea, cand s-a dovedit ca Ambronn, comisarul controlor al statului român, propus de Carol I, pentru a supraveghea emisia de obligaţiuni in vederea sustinerii financiare a proiectului, se facuse nevazut, iar banii escrocati Romaniei fusesera impartiti intre nobilii protectori prusaci ai lui Straussberg.

Imagini pentru Bethel Heinrich Strausberg photos

Bethel Heinrich  Strausberg

Finalul scandalului care capatase o tenta internationala a trenat pana cand  Strausberg a fost obligat chiar de cancelarul prusac Bismarck sa plateasca Romaniei 6 milioane de franci.

Totul s-a incheiat definitiv in ianuarie 1889, cand statul roman a rascumparat de la concesionari liniile ferate, devenind proprietarul acestora.

Din acel moment, reteaua de cai ferate a fost extinsa de CFR, culminand cu realizarea podurilor de peste Dunare de catre Saligny, lucrare considerata la acea vreme cea mai mare si mai moderna din Europa.

 

 

1874: S-a născut Paul Negulescu, jurist, membru de onoare al Academiei Române. (d.6.05.1946).

 

 

1878: Războiul pentru independenţă: Trupele române ocupă localitatea Smârdan (astăzi în Bulgaria), punct important al sistemului de apărare a Vidinului pe timpul otomanilor (12-24 ianuarie). Lupta a avut loc în cadrul Războiului de independenţă a României.

 

 

Imagini pentru atacul de la smardan photos

Lupta de la Smârdan a fost imortalizată într-o compoziţie picturală, devenită celebră, sub numele de „Atacul de la Smârdan„, realizată de marele pictor român Nicolae Grigorescu (foto sus).

 

 

 

1880: Olanda recunoaşte independenţa României.

 

1884: A decedat Barbu Bălcescu, avocat și revoluționar român, fratele mai mic al lui Nicolae Bălcescu (n. 1821)

 

 

1891 (12/24):  S-a născut medicul Basil Theodorescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti. În 1947 a pus bazele Societăţii de Cardiologie din România. Este membru al Academiei Române.

 

 

1900: S-a născut, la Vârşeţ, in Serbia, geologul Alexandru Codarcea ; (d. 28 mai 1974, București). A elaborat lucrări referitoare la geologia, petrografia şi tectonica Carpaţilor Meridionali. Este membru al Academiei Române.

A fost profesor de mineralogie şi petrografie la Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti. Autor al unor importante lucrări cu privire la rocile banatitice, la geologia petrografică şi la tectonica Carpaţilor Meridionali.

 

 

1918: Generalul Prezan, șef al Statului Major al Armatei Române, adresează o proclamație populației Republicii Democratice Moldovenești, în care explică motivele intrării trupelor române în Basarabia.

 

 

Imagini pentru Generalul Prezan,photos

1919: Se elaboreaza în România un  decret-lege privind organizarea direcției Generale de Statistică.

 

 

1925: S-a născut Laurenţiu Profeta, compozitor român; (d.2006).

 

 

 

 

Compozitorul Laurenţiu Profeta s-a stins din viaţă la vârsta de 81 de ani. A studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi la Conservatorul de la Moscova. De asemenea, a absolvit Facultatea de Filosofie din Capitală. Între anii 1949 şi 1953, Laurenţiu Profeta a îndeplinit funcţia de director adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune, apoi a condus Direcţia de muzică din cadrul Ministerului Culturii, între anii 1953 şi 1955, respectiv între anii 1959 şi 1961. Creaţia sa a cuprins mai multe genuri, în special muzică uşoară. 
 

 

 

1926: S-a născut   regizorul român de teatru şi film Horea Popescu, cunoscut pentru producţii precum „Cuibul de viespi” şi „Moartea unui artist”.

 

Imagini pentru regizorul horea popescu photos

 

 

Horea Popescu (n. 17 decembrie 1925,in comuna Putineiul, județul Ilfov (azi în județul Giurgiu)  – d. 24 ianuarie 2010, București). 

A urmat, în paralel, studii la Facultatea de Drept din București și la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, absolvindu-le pe ambele în 1953.

El s-a specializat apoi în regie de cinema la Institutul de Înalte Studii Cinematografice din Paris.

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, regizorului Horea Popescu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

 

1926: S-a născut Alexandru Andriescu, filolog şi istoric literar („Relief contemporan”, „Limba presei româneşti în secolul al XIX-lea”).

 

 

1927: S-a născut la Godeni, jud. Argeș, Eugeniu Gh. Proca, medic chirurg, membru de onoare al Academiei Române (d. 7 aprilie 2004).

 

Imagini pentru Eugeniu Gh. Proca,photos

 

Timp de peste 40 de ani şi-a concentrat atenţia asupra problemelor insuficienţei renale. A organizat primul Centru de hemodializă şi a efectuat primele transplanturi renale din România (1980). Este membru de onoare al Academiei Române.

 A urmat cursurile Facultăţii de Medicină militară din Bucureşti (1945-1949). După excluderea sa din Institutul militar, continuă studiile la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1951-1953). Deşi şef de promoţie, funcţionează ca medic într-o mină de cărbuni de pe Valea Trotuşului.

În 1953 intră, prin concurs, la Spitalul Panduri. În 1957 a susținut teza de doctorat Insuficienţa renală acută, iar în 1969 a obţinut titlul de doctor docent. Până în 1965, când devine șeful Clinicii de urologie de la Fundeni, parcurge toate etapele didactice numai prin concurs.

Între 1963-1964 efectuează un stagiu la Institutul de urologie din Londra iar în 1967 efectuează cinci luni de stagiu la Boston, la Harvard.

În 1989, a reînfiinţat Societatea Romană de Urologie (desfiinţată în 1945), al cărui preşedinte a fost până în aprilie 1999, dovedindu-se un demn urmaş al profesorilor Herescu şi Hortolomei.

De asemenea, a reînfiinţat Revista română de urologie. A fost profesor de clinică chirurgicală urologică la Institutul de Medicină și Farmacie din Bucureşti (din 1973); rector al Institutului de Medicină din Bucureşti (1976-1978), ministru al sănătăţii (1978-1985).

 

 

1929: La Radio Romania este lansată prima emisiune „Ora copiilor”.

 

 

1932: Are loc premiera filmului „Chemarea dragostei”, care prezintă povestea unei fete de ţară sedusă de un boier cinic şi aruncată în „vâltoarea metropolei”. Zbuciumul fecioarei abandonate era punctat de diverse arii de operă şi pagini folclorice asigurate de popularul Zavaidoc.

 

 

1939: S-a născut la Dorohoi, actriţă română Rodica Tapalaga  („Tănase Scatiu”, „Dragostea şi revoluţia”); (d.18.12.2010).

 

 

Imagini pentru Rodica Tapalaga photos

 

 

 Rodica Tapalagă a creat roluri memorabile pe scenele Teatrului „Naţional” din Craiova, Teatrului „Nottara”, Teatrului „Mic” şi Teatrului „Bulandra” din Bucureşti. Televiziunea a reprezentat o componentă esenţială a personalităţii sale artistice.

Rodica Tapalagă se confundă, pur şi simplu, cu istoria divertismentului de televiziune din România. Nici participările sale la radio nu au fost mai prejos. Actriţa a fost distinsă, la Galele Uniter 2001, cu Premiul pentru întreaga activitate.

 

 

1939: A murit Hariclea Darclée (Haricleia Hartulari), celebră soprană română; (n.12.06.1860).

 

 

Imagini pentru Hariclea Darclée

 

 La data de 14 ianuarie 1900 la teatrul Costanzi din Roma, la premiera operei lui Giacomo Puccini, Tosca, a fost  prima interpretă a rolului Floria.

 

 

1951: Intră în vigoare Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 9 decembrie 1948. România a aderat la Convenţie la 3 noiembrie 1950, in plina teroare comunista.

 

 

1983: A murit Lucian Predescu, istoriograf. Din 1944 până în 1964, a fost oprit de cenzură să scrie, numele i-a fost cenzurat, iar lucrarea sa, „Enciclopedia României”, a fost pusă la index, ediţia originală devenind azi o raritate bibliofilă.

 

 

1985 : Se desfiinţa, pe baza unui ordin primit prin telefon de la Comitetul Central al PCR, toate studiourile teritoriale ale postului public de radio (Radio Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş) şi emisiunile în limbile minorităţilor naţionale. Programele 1 şi 2 îşi reduc drastic emisia: program numai între orele 6:30 şi 23:30, ulterior între orele 6:00 şi 24:00 în fiecare zi.

În această perioadă singura emisiune în limba minorităţilor a fost emisă din Bucureşti. Din 22 decembrie 1989 Radio România îşi redeschide staţiile regionale.

 

 

1990: Zi de doliu naţional în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie 1989. Participanţii îşi amintesc că cei mai multi dintre ucigaşii victimelor sunt încă în libertate şi încet, încet trec de la regrete la revendicări şi proteste îndreptate împotriva guvernului şi a membrilor CFSN.

Sub presiunea mulţimii ajunse la sediul guvernului, se semnează trei decrete:

1) declararea PCR în afara legii.

2) organizarea la 28.01.1990 a unui referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea (abolită la 7.01.1990, prin Decretul-lege nr.6).

3) instituirea unei comisii naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor. La 17.01.1990, decretele 1 si 2 vor fi anulate de către CFSN.

1990: Se reînfiinţează oficial Partidul Social-Democrat Român avandu-l ca prim  preşedinte pe Sergiu Cunescu (intre 1990-1999).

Imagini pentru Sergiu Cunescu photos

Foto: Sergiu Cunescu, născut 16 martie 1923  la București, decedat 16 martie 2005 (82 de ani). Tatăl, Stavri , născut în Albania (Cuneska) a fost un jurist cunoscut, social democrat din tinerețe. 
 
Ocupație inginer, membru al Camerei Deputaților a României. În funcție 18 iunie 1990 – noiembrie 2000
 
 Absolvent la  Universitatea Politehnica din București , a fost un politician român, președinte al Partidului Social Democrat Român (PSDR) între 1990 și 2000.

  Colaborator al lui Constantin Titel Petrescu, fruntas al social democratiei romanesti ,in perioada 1949-1952 a fost arestat din considerente politice.

De profesie inginer specialist în motoare cu ardere internă, a avut numeroase contribuții în industria automobilelor din România în perioada anilor 1960-1980, colaborând la omologarea prototipurilor Dacia 1100, 1300, Oltcit. 

 

 

1990: La Bucureşti se desfăşoară un miting în care se cere reintroducerea pedepsei capitale. În acel moment are loc încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN şi de a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere, însă tentativa eşuează.

 

1991: A murit  actorul român Jorj Voicu, (filme: „Rămășagul”, „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Ediție specială”); (n. 12.07.1938).

Imagini pentru Jorj Voicu,photos

 

1992: A murit Tudor George, poet şi traducător român; (n.3 februarie 1926).

 

 

 

 

Înclinaţia pentru literatură se manifestă de timpuriu şi, elev în ultima clasă primară, George începe să publice în „Universul copiilor”, al cărui redactor era în 1936 N. Batzaria.

A absolvit liceul „Marele Voievod Mihai” (București) și Facultatea de Științe Juridico-Administrative din București (1949).

Poreclit Ahoe, a fost unul din boemii generației sale, împreună cu Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Teodor Pîcă, Florin Pucă, Dumitru Țepeneag etc.

George a refuzat orice înregimentare şi subordonare, şi nu numai din motive de boemă artistică sau juvenil spirit de frondă. Opţiunea sa pentru o existenţă liberă reprezintă un act de protest faţă de regimul totalitar, tot aşa cum opera lui poetică – îndeosebi cea din primii 10-15 ani de după război – în bună măsură „autobiografică”, se constituie în replică nonconcesivă la vicisitudinile vremurilor.

  Poetul a debutat editorial târziu, în 1957, cu Legenda cerbului. Acest amplu poem nu constituia decât o foarte mică parte din creaţia lui de până atunci.

Ultimii ani ai vieții (1980-1992) a locuit într-un bloc de pe str.Polonă nr.115, la scara A, unde se află acum o placă memorială a scriitorului.

A fost și un bun jucător de rugby, devenit ulterior antrenor la Locomotiva Grivița Roșie.

A fost instituit în cinstea lui Premiul de literatură sportivă Tudor George .

 

 

 

1993: A murit Mihail V. Puşcariu, producător român de film. A avut un rol însemnat în organizarea şi conducerea cinematografiei de stat în anii 1930-1940.

 

1998: Un numar de 19 ţări europene, între care şi România, semnează, la Paris,  Protocolul  adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţei umane (ratificat de Parlamentul României prin Legea 17/22.II.2001)

 

1999: Greva minerilor din Valea Jiului. Liderii minerilor cer venirea preşedintelui Emil Constantinescu în Valea Jiului.

 

 

 

A fost cea de a cincea acțiune grevista violenta de acest gen întreprinsă în România postdecembristă.

 

 

2000: Deschiderea oficială a “Anului Internaţional Mihai Eminescu”, sărbătorit în cadrul UNESCO, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea marelui poet

 

 

 

2002: Uniunea Europeană a invitat zece ţări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru şi Malta – să i se alăture uniunii începând cu data de 1.05.2004.

Numărul membrilor UE  a crescut astfel de la 15 la 25, iar pentru România şi Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării, anul 2007.

 

 

Reclame

12/01/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: