CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ziua de 6 ianuarie în Istoria Românilor


1395: Domnitorul Moldovei Stefan I Musat a încheiat la Suceava un tratat de alianta cu Polonia. Ștefan I (n. aprox. 1364 – d. înainte de 28 noiembrie 1399), a domnit in Moldova  în perioada decembrie  1394 – înainte de 28 noiembrie 1399.

Analize  ADN recente au dovedit că fost fiul cel mare al domnitorului moldovean  Roman I, din prima căsătorie a acestuia cu o verișoară primară. În acest fel, trebuie eliminată ipoteza potrivit căreia  mama lui ar fi fost o lituanian din familia Koriatovici, din Podolia, a dinastiei Gedyminovici.

A avut ca frați pe Mihail și Iuga, iar din a doua căsătorie a lui Roman I cu Anastasia, i-a avut frați vitregi pe Bogdan (1391-1404) și Alexandru.

    

  

Ștefan I păstrează politica externă a înaintaşilor săi şi continuă apropierea faţă de Polonia luiînd în căsătorie chiar pe o rudă a regelui polon, după cum afirmă un document al teutonilor din Prusia Orientală. La 6 ianuarie 1395 Ştefan I recunoaşte suzeranitatea Poloniei „în numele poporului Ţării Moldovei”. Acest act firesc din partea suveranului Moldovei a provocat nemulţumirea curţii ungare, împingînd-o să organizeze o nouă campanie armată „contra moldovanos”, prima în condiţii de suveranitate statală. În februarie, 1395 in batalia de la Ghindauani (Hindau) moldovenii i-au învins pe invadatorii unguri.

În cei cinci ani ai domniei sale, Ștefan I a avut timp să se ocuрe și de organizarea țării. A intensificat activitatea cancelariei domnești, a bătut monedă, ceea ce vorbește despre o intensă activitate comercială și a întemeiat mănăstirea Sf. Nicolae din Poiană, în al cărui pomelnic figurează ca ctitor.

Politica lui se poate caracteriza prin demnitate și vitejie, oștile lui Ștefan I au participat și la marea luptă cu tătarii de la Worskla (1399). A fost un adevărat dezastru pentru creştini a căror armată este distrusă, se pare că însuşi Ştefan îşi pierde viaţa în această luptă. Izvoarele istorice nu sînt însă sigure asupra morţii lui Ştefan: dacă a avut loc în timpul bătăliei de la Worskla sau puţin după bătălie.

A fost înmormântat în Biserica Bogdana din Rădăuți, iar pe piatra de mormînt pusă de strănepotul său, Stefan cel Mare scrie: „Binecinstitorul domn al Ţării Moldovei, Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit mormîntul acesta strămoşului nostru, bătrînul Ştefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindău”.

1760 (sau 1763) : S-a născut in Transilvania, in localitatea  Cigmău, comitatul Hunedoara, scriitorul, filologul, lingvistul, istoricul și juristul, Ion Budai Deleanu, unul dintre corifeii Școlii Ardelene; (d.24.08.1820). 

Imagini pentru Ion Budai Deleanu, photos

Este autorul primei epopei în limba română, Țiganiada sau Tabăra țiganilor, ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812.Opera sa reprezentativă („poemationul eroi-comic ”Țiganiada”) tratează un subiect alegoric cu evidente tendințe satirice antifeudale și anticlericale.

Un alt poem satiric „Trei viteji”, rămas neterminat, valorifică motive din „Don Quijote” de Cervantes. 

1802: S-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român;  întemeietorul presei scrise în Ţara Românească (“Curierul românesc”, 1829); (m. 27 aprilie 1872).

 

A fost  membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, fiind  considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.

1826: A murit  vornicul Alecu Beldiman, carturar, poet si traducator român moldovean;  opera principala a poetului o constituie eroica “Tragodia sau, mai bine a zice, Jalnica Moldovei întâmplare dupa razvratirea grecilor din 1821”.   A tradus din limba franceză „Istoria lui Numa Pompilie” de Florian și „Tragodia lui Orest” de Voltaire; (n. 1760).

Imagine similară

Foto: Alexandru V. Beldiman, 1866

Coborâtor dintr-un neam boieresc, fire pasională şi revoluţionară, prieten apropiat al lui Cuza-Vodă şi demnitar pe vremea acestuia, Alexandru V. Beldiman a fost unul dintre acele spirite vizionare care au intuit încă de la început importanţa şi puterea presei în procesul de fundamentare a statului român modern. Opera lui de căpătâi a fost  cotidianul „Adeverul“  Alexandru V. Beldiman s-a născut în anul 1831, la Iaşi, ca fiu al boierului moldovean Vasile Beldiman şi nepot al Vornicului Alexandru Beldiman, autorul cărţii „Eteria sau Jalnica tragodie“.

Este trimis de mic în Elveţia apoi la Paris, pentru studii, chiar în timpul mişcărilor revoluţionare. După ce se întoarce în ţară, se căsătoreşte cu principesa Smaranda (Emma) Kalimaki, fiica fostului Domnitor al Moldovei, cu care a avut doi fii: Alexandru, între 1896 şi 1916 ambasador la Berlin, şi Edmond, fost ofiţer şi prefect de Dâmboviţa.

Luptă pentru Unirea de la 24 ianuarie 1859 fiind  un partizan înfocat al colonelului  Alexandru Ioan Cuza, care va deveni mai întâi domn al Moldovei,  apoi şi al Munteniei. Beldiman îl urmează pretutindeni şi se stabileşte, odată cu acesta, în Bucureşti. Este numit prefect al judeţului şi aplică legea rurală, aşa cum şi-o dorea Cuza: cu folos maxim pentru ţărani.

Dupa abdicarea lui Cuza,  Alexandru V. Beldiman se întoarce la Iaşi unde, pe 15 decembrie 1871, va tipari  publicatia „Adeverulu”.  „Prim redactor“ al publicaţiei este A. D. Holban. Chiar după primele numere, Beldiman, apărător fanatic al ideii de perpetuare a unei domnii pământene şi adversar al aducerii pe tronul ţării a unui principe străin, este dat în judecată şi „ţinut în prevenţie“ mai mult de trei luni,  din cauza atacurilor vehemente la adresa Coroanei şi în special asupra regelui Carol I.

Procesul este strămutat la Roman unde juraţii, reprezentaţi de Vasile Alecsandri, îl achită. După numai 13 ediţii, ajuns la ruină financiară, Beldiman hotărăşte să oprească apariţia „Adeverului“.  In 1884, Beldiman  revine şi se stabileşte în Capitală, unde începe din nou să scrie la „Războiul“, unde semnează cu pseudonimul „Un Moldovean“.    Cu sprijinul mai mult moral al lui Alexandru, fiul fostului domnitor Cuza, face să reapară, la Bucureşti, în data de 15 august 1888, cotidianul „Adeverul“. Alex. V. Beldimanu ocupă funcţia de „director politic“ iar „prim redactor“ al cotidianului, tipărit în format mic („No 6“) şi în condiţii tipografice slabe, este Grigore Ventura şi principal colaborator-fiul acestuia, Constantin Ventura.

Redacţia şi administraţia se aflau pe strada Doamnei nr. 15 bis, deasupra tipografiei „Thiel&Weiss“.  Ziarul apare fără niciun capital, pe baza unui credit de câteva zile oferit de tipograful Grigore Luis, „cu o redacţie alcătuită din oameni de inimă şi buni scriitori, dar lipsiţi ei înşişi de rutina şi îndemânarea gazetărească“.

„Deşi în pragul bătrâneţei, deşi aproape infirm şi, pe deasupra, sărac, Beldiman se dedă muncii aprige a gazetăriei, cu care nu era obişnuit, şi care istoveşte şi pe ziariştii de profesie. Concentrând asupra gazetei toate puterile lui intelectuale şi sufleteşti, Beldiman loveşte fără cruţare în cei din clasa lui, se desparte de prieteni şi rude, ba – când e vorba de ideile lui – nu-şi cruţă nici familia. Astfel, el nu s-a dat în lături nici de la o polemică cu fiul său, care conducea pe atunci un ziar liberal. Şi toate acestea numai pentru idee, fără să aibă vre-un interes practic. Pe atunci «Adeverul» abia putea să producă lefurile personalului inferior. Beldiman nu numai că nu scotea nimic, dar vâra în gazetă ultimul ban din averea lui proprie. În prima iarnă a Adeverului, Beldiman a purtat haine de dril în timpul verei!“.

  „Să te fereşti, Române!, de cuiul strein în casă!“   Beldiman subliniază o dată în plus orientarea ziarului, în articolul „Ce voim“: “(…) O declar sus şi tare: Nu voim conspiraţiune, nu voim revoluţiune, nici pronunciamente. Dar rog pe bărbaţii noştri politici, din toate partidele, să citească cu atenţiune istoria veacului în care trăim. Ei vor vedea în Orient, într-o ţară, care are multă apropiere cu a noastră, o altă dinastie streină care, după trei-zeci de ani de domnie, a căzut ca prin farmec fără zguduire, numai şi numai pentru că nu a voit a fi apărătoarea intereselor şi demnităţei naţionale. Voim revizuirea Constituţiunei şi chiemarea Poporului la urnă. El, după o experienţă de două-zeci şi doi de ani, se va rosti între Dinastia streină şi Domnia pământeană. Îi vom aminti atunci faptele glorioşilor Domni pământeni; îi vom arăta starea de descompunere, de corupţiune, în care a căzut această ţară sub un Domn strein.

Imagini pentru publicatia „Adeverulu”.

1897: S-a născut la Iaşi scriitorul Ionel Teodoreanu; (m. 3 februarie 1954); (“La Medeleni”, “Uliţa copilăriei”; “Loreley”, “Masa umbrelor”). Era cel de-al doilea fiu al avocatului Osvald Teodoreanu și al Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoară de pian la conservator.

Bunicii săi sunt, dinspre tată, Alexandru Teodoreanu (magistrat) și Elencu Teodoreanu, iar dinspre mamă, Gavriil Musicescu (director al conservatorului și conducătorul corului mitropoliei) și Ștefania Musicescu. I-a avut ca frați pe Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel) și Laurențiu Teodoreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez în 1918.

Începând cu anul  1924, Ionel Teodoreanu începe lucrul la trilogia”La Medeleni”, cea mai populara dintre scrierile sale, publicând succesiv în revista Viața românească, până în anul 1928, părți ale celor trei volume ce compun acest roman.

Critica a subliniat prospețimea condeiului său în evocarea copilăriei și a adolescenței exuberante.Criticul literar George Călinescu îi ironiza stilul încărcat, ușor baroc, poreclindu-l „Metaforel” și îi desființează în „Istoria literaturii române de la origini și până în prezent” cele trei romane ale ciclului „La Medeleni”

Întrebat ce prozatori din generația ivită după cel dintâi război mondial i-au reținut atenția Liviu Rebreanu ,il menționa printre primii, pe Ionel Teodoreanu: „căruia îi transmit salutul și mulțumirea mea pentru toate paginile pe care le-a scris și pe care le-am citit cu atât mai mare plăcere cu cât eu nu le-aș fi putut scrie niciodată”.

1900. S-a născut  la Castelul Friedenstein din Gotha, printesa Maria de România, regină a Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al României și soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei (decedată 22 iunie 1961, Londra). A dobandit prin naștere titlurile de principesă a României și principesă de Hohenzollern-Sigmaringen.

Mama sa era Maria de Edinburgh, fiică a prințului Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, fiul Reginei Victoria a Marii Britanii, iar tatăl Mariei era principele moștenitor Ferdinand al României.

Imagini pentru /Regina Maria a Iugoslaviei Photos

Foto: Regele Alexandru I al Iugoslaviei  si regina Maria(Mignon), sotia sa

În familie era numită Mignon, spre a fi deosebită de mama sa, Regina Maria a Romaniei, dupa ce, in perioada nasterii sale  la opera din Gotha se prezentase creația compozitorului francez Ambroise Thomas, „Mignon”, o operă comică în trei acte bazată pe o povestire a lui Goethe.

Reginei Maria, pe atunci principesă de coroană, care avea un deosebit simț artistic îi plăcuse compoziția lui Thomas și a asociat întotdeauna nașterea celui de-al treilea copil cu titlul acelei opere audiate la Gotha în aceeași perioadă.

1906. Matematicianul român Gheorghe Ţiţeica a introdus în geometrie suprafeţele cunoscute azi în lume sub numele de „suprafeţele Ţiţeica”.

1907: S-a nascut Ion I. Agârbiceanu, fizician român, membru corespondent al Academiei Române, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser românesc în 1962, membru corepondent al Academiei Române; (d.09.03.1971).

1918: Bandele bolşevice din Chişinău, Republica Democrată Moldovenească, au dezarmat un detaşament de fosti prizonieri români ardeleni, care sosise cu trenul de la Kiev si se indrepta  spre Iaşi (România),

Steagul Republicii Democrate Moldoveneşti

Foto: Steagul Republicii Democrate Moldoveneşti

1918: S-a nascut  poetul și prozatorul  român Ion Minulescu , reprezentant important al Simbolismului românesc. Ion Minulescu a fost director general al artelor în 1922,  în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste Revista celorlați și Insula.

A debutat cu versuri în revista Povestirea vorbii. S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.

1919 la Tighina, in România unita, apare gazeta pentru luminarea poporului „Tighina„, editată săptămînal pînă la 28 martie 1920.

In zilele de 6-7 ianuarie 1919 are loc la Sibiu, in România unita , Congresul Partidului Social-Democrat Român din Ardeal şi Banat, care adoptă programul partidului.

1927: S-a nascut  baritonul  român David Ohanesian; (d. 30 septembrie 2007).

 

 

 

 A fost distins cu Ordinul Naţional „Steaua României”  în grad de comandor.

 

 

 

 

1932: A încetat din viaţă Iacob Negruzzi, secretarul “Junimii” şi redactorul “Convorbirilor literare”, preşedinte al Academiei Române (1910-1913; 1923-1926); (n. 31 decembrie 1842).

 

 

1940: S-a nascut la Craiova  renumita  cântăreaţă de muzică uşoară română,  Doina Badea.

 

 

 

A decedat tragic in timpul marelui cutremur  care a lovit Bucurestiul, in ziua de 4 martie 1977.

 

1950: Prin Decretul nr.6/6 ianuarie 1950, promulgat de Prezidiul Marii Adunari Nationale a RPR, la 13 ianuarie 1950, se hotăra înfiinţarea in Republica Populara Romana a  coloniilor (lagărelor) de muncă. Lagărele îşi încep activitatea la 14 ianuarie 1950.

Între 1950-1954, au fost internate oficial  în lagărele de muncă fortata comuniste  22077 de persoane.

1969. S-a născut fotbalistul Ilie Dumitrescu.

1989. A murit renumitul acordeonist Marcel Budală.

1990: A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal din Romania, interzis in timpul dictaturii comuniste.

 

 

 

 

1993: A decedat la  Honolulu, statul Hawaii Hawaii, Statele Unite ale Americii Ștefan Baciu (n. 29 octombrie 1918, Brașov) , critic de artă, diplomat, eseist, memorialist, poet, profesor universitar, traducător și ziarist român din diasporă, stabilit în Brazilia și apoi în Statele Unite ale Americii.

2002. Boxerul Leonard Doroftei a cucerit titlul mondial la profesionism, la categoria semiuşoară (62 kg), versiunea WBA.

2007: La Bâlea Lac, in  județul Sibiu, s-a inaugurat prima biserică ecumenică de gheață din România.

 

 

Imagini pentru biserică ecumenică de gheață balea photosImagine similară

 

De atunci, în fiecare iarnă, biserica este reconstruită şi sfinţită de preoţi de mai multe rituri creştine. Biserica este construită din blocuri de gheaţă tăiate din Lacul Bâlea, pe interior acestea fiind sculptate.

Lăcaşul de cult este construit după modelul unei vechi biserici sibiene, din satul Mălâncrav. Biserica de Gheaţă se află în Munţii Făgăraş, lângă Lacul Bâlea, în imediata apropiere a cabanei Bâlea Lac şi a Hotelului de Gheaţă, construit în fiecare iarnă tot din blocuri de gheaţă

2009.  Au fost oprite livrările de gaze ruseşti către România prin Isaccea.

 

 

CITITI SI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/01/06/o-istorie-a-zilei-de-6-ianuarie-video-3/

 

 

 

 

 

 

SURSE:

http://istoria.md/articol/694/6_ianuarie,_istoricul_zilei

 

http://www.rador.ro/2018/01/06/calendarul-evenimentelor-6-ianuarie-selectiuni-3/

 

https://adevarul.ro/news/adevarul-125-ani/povestea-beldiman-fondatorul-adeverului 

https://ro.wikipedia.org/wiki/6_ianuarie

06/01/2019 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 07/01/2019 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: