CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Adevăruri despre trecut: Prețul achitării datoriei externe a României în 1989. VIDEO


 

 

 

La mijlocul lunii aprilie 1989, românii au aflat din Scînteia o veste mare – Republica Socialistă România și-a achitat integral datoria externă.

Informația a fost făcută publică de Ceausescu în cadrul Plenarei Comitetului Central desfășurat la București. Ceaușescu contractase datoria în numele românilor, făcând pe socoteala lor planuri fantastice.

În 1978, datoria externă a României era de aproximativ 5 miliarde de dolari, iar până în 1982 a ajuns la 11,8 miliarde de dolari. Achitarea ei integrala a aruncat cetățenii acestei țări în grava criza a anilor 80.

Privațiunile oamenilor n-au incetat nici după  marea realizare a achitării datoriei. Românii trăiau senzația că țara se află pe marginea prăpastiei, condusă de un nebun care apasă accelerația. Catastrofa era tot mai aproape.

În 1989, când România, somată ultimativ de creditori iși  plătise toate datoriile, tovarășii noștri de drum din CAER și din Tratatul de la Varșovia, Polonia și Ungaria, erau datoare zeci de miliarde de dolari la băncile occidentale.

Ar fi interesant să știm cât mai exact ce s-a întâmplat cu acele datorii. Din câte știm nu s-au plătit. De ce? Cum a fost posibil?  

Veștile îngrijorătoare venite din vecini în toamna lui 1989, prabusirea dictaturilor comuniste una dupa alta, l-au facut pe dictatorul Ceausescu sa exclame: ,, Vedeți? Ce ne-ar fi făcut dacă nu am fi achitat datoria externă! „

Fara indoiala a existat o legatura directa intre explozia populara din decembrie 1989 din România si starea de sărăcie si foamete in care fusese adancit poporul acestei țări.

Revoluţia anticomunistă din România din 1989 a fost cea mai ambiguă din Estul Europei şi singura care a făcut victime omeneşti.

Dar care a fost prima reacție a romanilor la iesirea din comunism?

Au cerut alimentele si bunurile de care fusesera privati. O reactie fireasca…

Dar de unde sa fie luate, daca economia fabrica preponderent otel si ciment, iar agricultura era la pamant? Din import.
Odata cu desfiintarea pietei CAER, marfurile produse de economia noastra detehnologizata nu si-au mai gasit desfacere. Agricultura, brusc descentralizata, a intrat si ea in degringolada, iar rezultatul asteptat a fost recesiunea.

Acest fapt nu este insa deloc surprinzator. Pana in 1992-1993, toti est-europenii s-au confruntat cu reculuri ale PIB-urilor. Economiile trebuiau sa se reaseze pe o structura noua.

Acesta a fost contextul de la care a pornit Romania spre economia de piață.

La acel moment, Ungaria si Polonia aveau datorii externe pe care astazi Tratatul de la Maastricht le-ar penaliza. Romania nu datora nimic.

Faptul că a ieşit din comunism fără datorii nu i-a fost României de mare folos. Din păcate, sprijinul material şi financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci către Polonia, Ungaria şi mai apoi spre cehoslovaci, ocolind Romania. 

 Polonia  a beneficiat de o stergere masivă a datoriei sale, ca urmare a sprijinului S.U.A. După criza polonă din 1980, acest stat est-european avea imense datorii la băncile occidentale, iar acestea au devenit foarte nervoase, întrebându-se dacă statele comuniste din estul Europei vor fi capabile să-şi achite datoriile contractate în decursul anilor 1970.

 În 1981, România avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceeaşi datorie o avea şi Ungaria, numai că, din cauză că această ţară avea doar jumătate din populaţia României, datoria per capita a Ungariei era in fapt dublă faţă de cea a României.

 Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvată de băncile străine occidentale, în vreme ce România a fost nevoită să-şi achite datoriile până la ultimul ban !

Cercetatoarea germana Annely Ute Gabanyi argumenta, bazându-se pe cercetările şi analizele pe care le-a făcut, că regimul Ceauşescu nu ar fi vrut să-şi plătească datoriile la băncile occidentale, aşa cum scriu istoricii români, ci a fost obligat să o facă.

Astfel, de pildă, FMI i-a propus României în perioada 1982-1983 un acord stand-by prin care datoriile ţării să fie re-eşalonate şi, în schimb, guvernul să aplice măsuri de austeritate extrem de drastice.

Sub presiunea Occidentului, România a fost nevoită să dea înapoi banii împrumutaţi în anii ’70, chiar cu preţul înfometării populaţiei.

În acest fel, cancelariile vestice mizau pe două efecte: recuperarea banilor şi ieşirea în stradă a românilor umiliţi.

Un oficial american a explicat ziaristei austro-americane Susanne Brand­stätter :

 „Am vrut să forţăm România să facă reforme, care în cele din urmă ar fi scos populaţia în stradă, sau să plătească datoriile, fapt care, în cele din urmă, tot ar fi scos populaţia în stradă”.

Neîndoielnic, politica de austeritate severa la care a fost supusă populaţia României în anii 1980, a fost printre  factorii decisivi care au dus oamenii la disperare şi, în final, la revoltă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/12/08/ziua-de-8-decembrie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/08/o-istorie-a-zilei-de-8-decembrie-video-4/

08/12/2018 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 09/12/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: