UDMR încearcă din nou obţinerea autonomiei teritoriale, locale şi culturale pentru populaţia maghiară din România, prin modificarea Constituţiei

 

 

 

 

 

 

Liderii partidelor maghiare din Romania cer din nou autonomie teritoriala, locala si culturală. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că există trei feluri de autonomie pe care o revendică – teritorială, locală şi culturală, despre care susţine că ar trebui să fie discute în 2018 şi legiferate.

El a explicat că acesta este un deziderat al comunităţii maghiare încă din 1990, când a fost semnată „Declaraţia de la Cluj.”

Solicitarea vine în contextul în care PSD are nevoie mai mare ca oricând de voturile UDMR, după ce coaliţia a pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor.

Tema autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost readusă pe agenda publică de UDMR la doar două zile după sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire, dar mai ales în contextul în care coaliţia PSD-ALDE a pierdut majoritatea la Camera Deputaţilor.

De altfel, în momentele de cotitură ale social-democraţilor, UDMR şi-a arătat sprijinul, însă doar după obţinerea promisiunii că PSD va vota proiecte cu miză pentru comunitatea maghiară.

La finalul manifestarilor de celebrare a Centenarului Marii Uniri, liderii UDMR au depus in data de 03.12.2018, în Parlamentul României, un proiect de lege – motivat de o pretinsă nerespectare a prevederilor Rezolutiunii Uniri din anul 1918 adoptată la Alba Iulia.

Proiectul formaţiunii conduse de Kelemen Hunor în Parlament vorbeşte inclusiv de „autonomia specială“, acolo unde minoritatea maghiara  are o proporţie semnificativă, în cazul României fiind vorba de judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

„Credem că în anul Centenar a sosit momentul ca principiile care vizează convieţuirea interetnică să fie transpuse în lege, astfel cum au fost formulate în rezoluţia adoptată la Adunarea Naţională:

«Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlucuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi un drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indiviziilor ce-l alcătuiesc», drept pentru care am depus prezenta iniţiativă legislativă“, se arată în iniţiativa UDMR, care pleacă de la principiile enunţate în Rezoluţia de la 1 decembrie 1918, când s-a vorbit de acordarea de drepturi şi „popoarelor conlocuitoare. 

 

Reprezentanții comunității maghiare au solicitat sa se legifereze următoarele:

Reprezentarea proporțională în instituțiile administrative la nivel local, județean, national și european.

Numai ca, dacă se legiferează reprezentarea proportionala la nivel local, județean, național, în condițiile în care conform ultimului recensământ maghiarii reprezintă cca 6% din populația totală a țării, maghiarii ar putea ieși pe minus dacă numărăm toți etnicii maghiari prezenți în instituțiile administrative din România.

În cazul reprezentării proporționale la nivel european, este o pretenție mai mult decât fantezistă având în vedere că în anul 1918 nu exista Uniunea Europeană iar regulile europene de reprezentare nu le putem legifera la nivel național (a se citi UDMR).

Similar cu această argumentație, în cazul solicitării reprezentării proporționale în instanțe, tribunale, ministere, servicii publice deconcentrate, propunem un exercitiu care se află la îndemâna UDMR şi anume asigurarea acestei reprezentări proporționale în cazul etnicilor români din zonele locuite preponderent de maghiari.

Autonomia este cheia pentru păstrarea identității fiecarei regiuni, se întâmplă peste tot în Europa, trebuie și în România. (…)Vorbim despre trei forme de autonomie: Autonomie regională, autonomie locală pentru comunitățile care trăiesc în condiții interetnice și autonomie culturală, aceste forme trebuie cât mai repede discutate cu majoritatea româneasca ți adaptate legislativ”, a declarat Kelemen Hunor.

În fapt, UDMR nu dorește o reprezentare proporțională a etnicilor maghiari în ” aparatul de stat”, deoarece are peste 6% din acesta, nici chiar autonomia culturală, care nici ei nu ştiu exact ce înseamnă, doresc un singur lucru: „AUTONOMIE TERITORIALĂ” a zonelor locuite compact de maghiari.

Dar, totuși care poate fi adevărata motivație a a acestei autonomii?

În primul rând, purtarea unui „război” permanent pentru obținerea autonomiei asigură voturi, aceste voturi asigură locuri în parlament și cuprinderea formațiunii în luarea deciziilor importante în stat.

În al doilea rând, lupta pentru autonomie, sau obținerea acesteia, menține comunitatea maghiară în enclave izolate de restul țării și posibilitatea manipulării acesteia pentru… obținerea de voturi.

Este extrem de simplu. Dar nu toată lumea vede.

Asadar, UDMR nu solicită doar autonomia Ţinutului Secuiesc, ci şi alte prevederi în favoarea sa. În primul rând, cei din UDMR vor ca minorităţile istorice să aibă alt tratament în ceea ce priveşte alegerile europene şi alegerile locale, adică să aibă un număr de locuri asigurat, care să fie direct proporţional cu procentul acestora din populaţia totală a României.

Adică, în cazul UDMR, să aibă 7% din mandatele pentru Parlamentul European şi un procent similar în mandatele rezultate în urma alegerilor locale. Iniţiatorii s-au gândit să-şi facă viaţa mai uşoară şi în competiţia electorală naţională. Astfel, printr-o prevedere a proiectului, UDMR vrea să i se asigure automat 7% din locurile din Parlament, chiar dacă la vot obţine mai puţin sau dacă nu întruneşte măcar pragului electoral, în prezent de 5%. 
 

Într-un comentariu oferit Q Magazine, jurnalistul Dan Tanasă a declarat că gestul formațiunilor politice maghiare nu este deloc surpinzător, dar în același timp este umilitor pentru acest început de an al Centenarului Marii Uniri.

„ Liderul UDMR vorbește de fapt ca un demnitar al statului ungar, nu ca reprezentant al statului român. Este surprinzător cum în acest moment, în Transilvania, se readuce structura societății medievale, în care ungurii erau în centrul orașelor mari și dețineau proprietățile, iar românii erau obligați să trăiască la periferiile orașului și nu aveau voie să ridice biserici din piatră ș.a.

Această rezoluție este complet anticonstituțională și profund antiromânească. În același timp, ea este parte a unui proiect mult mai amplu care vizează într-un final ruperea Transilvaniei de România. Este regretabil să vedem cum clasa politică de la București este complet absentă, vecină practic cu trădarea de neam”, afirmă jurnalistul Dan Tanasă pentru Q Magazine.

„În timp ce Bucureștiul are niște reacții anemice cu privire la românii de pretutindeni, românii din Republica Moldova, alocând doar câteva sute de mii de euro pentru proiecte culturale, Budapesta ia decizia să ofere, în anul Centenarului, peste 100 de milioane de euro organizațiilor maghiare.

Este important să precizăm că banii nu sunt destinați pentru proiecte identitare, ci mai degrabă pentru achiziții mobiliare și imobiliare” a adaugat  jurnalistul.

 

      Cititi in cele ce urmeaza textul Rezoluției UDMR privind autonomia, la care s-au raliat si celelalte doua partide ale maghiarilor din Romania, PCM si PPMT :

 

 

 

 

 

„Din păcate, anul trecut s-au făcut anumite concesii extrem de toxice pentru statul național unitar român. De exemplu, prin modificarea legilor sănătății s-a ajuns ca în instituțiile medicale de stat, să se permite utilizarea limbii turce, romani și maghiare.

Asta ne arată că unii politicieni, fie de stânga sau de dreapta, nu fac altceva decât să se întreacă cine este chelnerul mai bun pentru UDMR”, a declarat Dan Tanasa.

 

Concluziile le lăsăm în seama dumneavoastră.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

 adev.ro/pj80vs

http://www.napocanews.ro/2018/12/udmr-o-noua-incercare-de-modificare-a-articolului-1-al-constitutiei-romaniei.html

https://evz.ro/udmr-autonomie-cerere-an-centenar.html

https://www.qmagazine.ro/reactie-dura-fata-de-rezolutia-udmr-ce-urmaresc-partidele-maghiare/

Publicitate