CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Declarația de unire a Basarabiei cu România din 27 martie 1918 si Înștiințarea Ocârmuirii Basarabene pentru popor din 19 aprilie 1918


Declarația de unire a Basarabiei cu România din 27 martie 1918

  După votarea Rezoluției  Blocului moldovenesc, care a fost citită în ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării din Chișinău, aceasta a devenit declarația de unire a Basarabiei cu România.

 

 

 

 

Rezoluția Blocului Moldovenesc referitoare la unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granița cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare după nevoile și cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaște de guvernul român.

  2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.

  3. Competența Sfatului Țării este:

    a). votarea bugetelor locale;

    b). controlul tuturor organelor zemstvelor și orașelor;

    c). numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de guvern

  4. Recrutarea armatei se va face în principiu pe baza teritoriale.

  5. Legile în vigoare și organizația locală (zemstve și orașe) rămân în putere și vor putea fi schimbate de parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentanții Basarabiei

  6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.

  7. Doi reprezentanți ai Basarabiei vor intra în consiliul de miniștri români, acum desemnați de actualul Sfat al Tării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din parlamentul român.

  8. Basarabia va trimite în parlamentul român un număr de reprezentanți proporțional cu populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret.

  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraș, zemstve și parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret.

  10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin constituție.

  11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate.

Basarabia unindu-se ca fiică cu mamă-sa România, parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus.

Trăiască unirea Basarabiei cu România deapurarea și totdeauna!

Președintele Sfatului Țării I. Inculeț
Secretarul Sfatului Tării I. Buzdugan

 

Declarația Sfatului Țării din 27 noiembrie 1918, de renunțare la condițiile formulate în actul Unirii din 27 martie 1918, emisă în 27 noiembrie 1918/10 decembrie 1918.

 

 

„În urma unirii cu România mama a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești, locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor.

Sfatul Țării în preziua Constituantei române, care se va alege după votul universal, și rezolvând chestia agrară după nevoile și cererile poporului, anulează celelalte condițiuni din Actul Unirii din 27 martie și declară Unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă.”

Istoria unui pământ românesc: Basarabia până la 1918

Înștiințarea ocârmuirii Basarabene pentru popor din 19 aprilie 1918.

„În ziua de 27 martie Sfatul Țării a hotărât ca țara noastră, care a fost din vechime a Moldovei, să fie din nou alipită de țara mamă, România.

E o zi mare și sfântă pentru neamul nostru, o zi care va fi în veci sărbătorită.

Pentru ca fiecare locuitor al Basarabiei să-și dea bine seama de hotărârea Sfatului Țării, Sfatul Directorilor Basarabeni, care este ocârmuirea legiuită a provinciei noastre, aduce la cunoștința obștească următoarele:

  1. Prin alipirea din nou a Basarabiei la Țara Românească noi cu toții alcătuim o singură țară. Dar drepturile locuitorilor Basarabiei nu sunt întru nimic micșorate așa că toate slobozeniile dobândite prin revoluție sunt neatinse.

  2. Cel mai mare drept pe care ș-îl statornicește Basarabia este că ea se va ocârmui singură prin aleșii săi. Așezământul de ocârmuire a Basarabiei va fi Sfatul Țării (dietă) care va purta gospodăria țării și va supraveghea din scurt lucrarea zemstvelor și orașelor. Așezământul împlinitor al Sfatului Țării va fi Sfatul Directorilor Basarabiei, care va avea toată răspunderea pentru mersul treburilor în țară.

  3. Sfatul Țării pe viitor se va alege de către tot poporul prin glăsuire obștească, de-a dreptul, secretă și deopotrivă așa că va înfățișa în chipul cel mai drept dorințele și interesele țării. Dar fiindcă o astfel de înțelegere în Sfatul Țării acum nu e cu putință de înfăptuit, iar treaba pământului cere a fi dezlegată desăvârșit cât mai de grabă, s-a hotărât ca Sfatul Țării în alcătuirea lui de astăzi va urma să lucreze până când va orândui treaba pământul și va pune toate treburile țării la cale așa după cum cer interesele locuitorilor.

  4. Stăpânirea României, din care facem parte și-a luat sarcina să ne ajute în treburile noastre ca să ne orânduim țara cât mai bine. Și pentru acesta Sfatul Țării al nostru va avea doi miniștri în Sfatul Miniștrilor României întregi, care ne vor apăra interesele și nevoile noastre pretutindeni, unde va fi cu cale.

  5. Prin Unirea Basarabiei cu România locuitorii țării noastre au ajuns cetățeni ai întregii Românii și de azi înainte viața românească avem s-o clădim cu toți împreună sfătuindu-ne și îndemnându-ne unii pe alții, puterea noastră va crește și relele de care suferim se vor mistui și nu ne vor mai slăbi.

  6. Unirea Basarabiei cu România e un bine pentru toți locuitorii Basarabiei nu numai pentru moldoveni, care sunt de neam român, dar și pentru neamurile străine, care trăiesc printre noi, și care nu pierd nimic din drepturile lor.

Sfatul Director aduce toate acestea la cunoștința obștească și poate încredința că-și va face datoria ca toate tulburările și obidele, de care cu toții am suferit, să nu se mai întâmple.

Putem fi liniștiți de viitorul nostru; păstrăm drepturile dobândite prin revoluție, avem chip să dezlegăm treaba pământului potrivit cu nevoile norodului muncitor.

Rămâne ca fiecare să-și facă datoria față de țară și de neam și în liniște să se pună la muncă.

Plugarilor! Unirea vă dă tot pământul de care aveți nevoie și toată dreptatea.

Preoți, învățători și slujbași! Sunteți fruntea Țării și aveți toată răspunderea pentru povățuirea norodului. Să luminați toate mințile și sufletele și răspândiți peste tot buna vestire a Unirii.

Noroade înfrățite ale Basarabiei! Unirea Basarabiei cu România a fost poruncă a istoriei și o îndreptare a nelegiuirii ce a apăsat această țară peste un veac. Am suferit împreună ca frați sub stăpânirea veche; acum tot împreună ne vom bucura de toate drepturile obștești, de viata pașnică orânduită și luminată.

Unirea va fi o temelie puternică pentru cultura națională în țara noastră. Această cultură va duce țara la înflorire și ne va așeza printre popoarele luminate.

Un viitor strălucit așteaptă țara noastră întreagă.

Dumnezeu ne binecuvântează spre liniște, muncă, orânduială, drepturi cetățenești și bunăstare obștească.

Trăiască Unirea, trăiască România și noroadele care locuiesc pe pământul ei!

Trăiască Regele nostru Obștesc Ferdinand”

Sfatul Directorilor Basarabiei:

P. Cazacu – președintele Sfatului și director de finanțe
G. Grosu – directorul justiției
Ș. Ciobanu – directorul învățământului
N. Codreanu – directorul lucrărilor obștești
V. Chiorescul – directorul comerțului și industriei
E. Cateli – directorul agriculturii
I. Costin – directorul treburilor din lăuntru
I. Gherman – controlorul general

 

 

Sursa:

http://centenarulromaniei.ro/declaratia-oficiala-a-sfatului-tarii-din-chisinau-de-unire-a-basarabiei-cu-romania-din-27-martie-1918/

 

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/11/25/ziua-de-25-noiembrie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/25/o-istorie-a-zilei-de-25-noiembrie-video/

25/11/2018 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: