CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Așa numita „Republică sovietică socialistă autonomă moldovenească”și încercările de creare la ordin a unei așa zise”limbi moldovenești”, separate de limba română. VIDEO

 

 

 

Harta: România, Basarabia si R.A.S.S.Moldovenească. (1924-1940)

In data de 12 octombrie 1924, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a înfiinţat o asa zisa  Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RSSAM), în componenţa RSS Ucrainiene, pe o parte din teritoriul dintre râurile Nistru şi Bug, cu capitala la Balta, o republică în cadrul căreia românii (moldovenii, conform terminologiei oficiale sovietice) constituiau circa 40% din populaţie. Ulterior, in 1929, capitala acesteia a fost mutată la Tiraspol.

Aproape imediat după crearea noii republici, au început controversele între „originali”, care militau pentru conceptul promovarii unui limbaj literar bazat pe graiurile vorbite in Transnistria și „românii”, ghidați de norma literară românească.

În stadiul inițial de construcție a limbajului în  RASS Moldovenească,  pentru un număr de politicieni locali (de exemplu, Pavel Kior), crearea unei limbi „moldovenesti” separate de limba română era dictată nu atât din ratiuni etno-politice, cât mai ales din considerente de clasă. 

A fost conceput un plan de creare, pe baza graiurilor vorbite in regiune, a unui „limbaj proletar” moldovenesc, deosebit de limba română „burgheză”. 

În viitor, această limbă „populară” urma să fie folosită pentru a inspira „revoluția proletară” nu numai în Basarabia, ci și în intreaga Românie.

 Cu toate acestea, prima gramatică și vocabularul tipărite în RASS Moldoveneasca de Gabriel Buchushkanu în 1925 și 1926, cu excepția alfabetului chirilic, difereau puțin de  gramaticile românești din acea vreme. 

În iulie 1927, Comitetul Științific al Moldovei a publicat regulile de ortografie bazate pe gramatica moldovenească dezvoltate de Leonid Madan.

 Aceste reguli s-au bazat pe graiurile locale și au reprezentat cea mai radicală încercare de a crea la ordin un limbaj „moldovenesc” independent, complet diferit de cel românesc.

 Aceasta limba națională „moldovenească”, trebuia să introducă în limbaj un număr imens de neologisme compuse din rădăcini moldovenești sau rusești.

Potrivit deciziei biroului comitetului regional al partidului comunist moldovean din 2 februarie 1932, a fost decisă trecerea, înainte de sfârșitul anului, de la alfabetul chirilic, la alfabetul latin, iar odată cu trecerea la alfabetul latin, normele și regulile limbii române au fost adaptate.

 În mai 1938, campania de romanizare a fost întreruptă, iar scrisul chirilic a revenit in asa numita ” limba moldovenească”. 

In ciuda ordinelor primite de la Moscova și cu toate sforțările  politrucilor comuniști, noua normă a limbii „moldovenești” a rămas destul de apropiată de limba română.

CITITI SI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/01/in-timpul-ocupatiei-sovietice-disteptarea-culturii-moldovenesti-era-porniti-pi-drumu-nadejnic/

 

 

 

 

 

Foto: Cateva tipărituri  publicate în așa zisa „limba moldovenească”de autoritățile comuniste din Republica autonomă sovietică socialistă moldovenească (RASSM), după constituirea acestei entități statale antiromânești în 1924.

Primul ziar moldovenesc din RASSM ” Plugarul Rosh „, 
oficios al Partidului Comunist din Moldova. 
PUBLICAT din 1924

 

 

Ziarul „Moldova literarî ”  

 

Manual tiparit in RASS MOLDOVENEASCA 

 

Gramatica limbii moldovenești. 1939.

 

 

 

 

VIDEO:

 

 

25/11/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , | Lasă un comentariu

Declarația de unire a Basarabiei cu România din 27 martie 1918 si Înștiințarea Ocârmuirii Basarabene pentru popor din 19 aprilie 1918

Declarația de unire a Basarabiei cu România din 27 martie 1918

  După votarea Rezoluției  Blocului moldovenesc, care a fost citită în ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării din Chișinău, aceasta a devenit declarația de unire a Basarabiei cu România.

 

 

 

 

Rezoluția Blocului Moldovenesc referitoare la unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granița cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare după nevoile și cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaște de guvernul român.

  2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.

  3. Competența Sfatului Țării este:

    a). votarea bugetelor locale;

    b). controlul tuturor organelor zemstvelor și orașelor;

    c). numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de guvern

  4. Recrutarea armatei se va face în principiu pe baza teritoriale.

  5. Legile în vigoare și organizația locală (zemstve și orașe) rămân în putere și vor putea fi schimbate de parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentanții Basarabiei

  6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.

  7. Doi reprezentanți ai Basarabiei vor intra în consiliul de miniștri români, acum desemnați de actualul Sfat al Tării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din parlamentul român.

  8. Basarabia va trimite în parlamentul român un număr de reprezentanți proporțional cu populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret.

  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraș, zemstve și parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret.

  10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin constituție.

  11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate.

Basarabia unindu-se ca fiică cu mamă-sa România, parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus.

Trăiască unirea Basarabiei cu România deapurarea și totdeauna!

Președintele Sfatului Țării I. Inculeț
Secretarul Sfatului Tării I. Buzdugan

 

Declarația Sfatului Țării din 27 noiembrie 1918, de renunțare la condițiile formulate în actul Unirii din 27 martie 1918, emisă în 27 noiembrie 1918/10 decembrie 1918.

 

 

„În urma unirii cu România mama a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești, locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor.

Sfatul Țării în preziua Constituantei române, care se va alege după votul universal, și rezolvând chestia agrară după nevoile și cererile poporului, anulează celelalte condițiuni din Actul Unirii din 27 martie și declară Unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă.”

Istoria unui pământ românesc: Basarabia până la 1918

Înștiințarea ocârmuirii Basarabene pentru popor din 19 aprilie 1918.

„În ziua de 27 martie Sfatul Țării a hotărât ca țara noastră, care a fost din vechime a Moldovei, să fie din nou alipită de țara mamă, România.

E o zi mare și sfântă pentru neamul nostru, o zi care va fi în veci sărbătorită.

Pentru ca fiecare locuitor al Basarabiei să-și dea bine seama de hotărârea Sfatului Țării, Sfatul Directorilor Basarabeni, care este ocârmuirea legiuită a provinciei noastre, aduce la cunoștința obștească următoarele:

  1. Prin alipirea din nou a Basarabiei la Țara Românească noi cu toții alcătuim o singură țară. Dar drepturile locuitorilor Basarabiei nu sunt întru nimic micșorate așa că toate slobozeniile dobândite prin revoluție sunt neatinse.

  2. Cel mai mare drept pe care ș-îl statornicește Basarabia este că ea se va ocârmui singură prin aleșii săi. Așezământul de ocârmuire a Basarabiei va fi Sfatul Țării (dietă) care va purta gospodăria țării și va supraveghea din scurt lucrarea zemstvelor și orașelor. Așezământul împlinitor al Sfatului Țării va fi Sfatul Directorilor Basarabiei, care va avea toată răspunderea pentru mersul treburilor în țară.

  3. Sfatul Țării pe viitor se va alege de către tot poporul prin glăsuire obștească, de-a dreptul, secretă și deopotrivă așa că va înfățișa în chipul cel mai drept dorințele și interesele țării. Dar fiindcă o astfel de înțelegere în Sfatul Țării acum nu e cu putință de înfăptuit, iar treaba pământului cere a fi dezlegată desăvârșit cât mai de grabă, s-a hotărât ca Sfatul Țării în alcătuirea lui de astăzi va urma să lucreze până când va orândui treaba pământul și va pune toate treburile țării la cale așa după cum cer interesele locuitorilor.

  4. Stăpânirea României, din care facem parte și-a luat sarcina să ne ajute în treburile noastre ca să ne orânduim țara cât mai bine. Și pentru acesta Sfatul Țării al nostru va avea doi miniștri în Sfatul Miniștrilor României întregi, care ne vor apăra interesele și nevoile noastre pretutindeni, unde va fi cu cale.

  5. Prin Unirea Basarabiei cu România locuitorii țării noastre au ajuns cetățeni ai întregii Românii și de azi înainte viața românească avem s-o clădim cu toți împreună sfătuindu-ne și îndemnându-ne unii pe alții, puterea noastră va crește și relele de care suferim se vor mistui și nu ne vor mai slăbi.

  6. Unirea Basarabiei cu România e un bine pentru toți locuitorii Basarabiei nu numai pentru moldoveni, care sunt de neam român, dar și pentru neamurile străine, care trăiesc printre noi, și care nu pierd nimic din drepturile lor.

Sfatul Director aduce toate acestea la cunoștința obștească și poate încredința că-și va face datoria ca toate tulburările și obidele, de care cu toții am suferit, să nu se mai întâmple.

Putem fi liniștiți de viitorul nostru; păstrăm drepturile dobândite prin revoluție, avem chip să dezlegăm treaba pământului potrivit cu nevoile norodului muncitor.

Rămâne ca fiecare să-și facă datoria față de țară și de neam și în liniște să se pună la muncă.

Plugarilor! Unirea vă dă tot pământul de care aveți nevoie și toată dreptatea.

Preoți, învățători și slujbași! Sunteți fruntea Țării și aveți toată răspunderea pentru povățuirea norodului. Să luminați toate mințile și sufletele și răspândiți peste tot buna vestire a Unirii.

Noroade înfrățite ale Basarabiei! Unirea Basarabiei cu România a fost poruncă a istoriei și o îndreptare a nelegiuirii ce a apăsat această țară peste un veac. Am suferit împreună ca frați sub stăpânirea veche; acum tot împreună ne vom bucura de toate drepturile obștești, de viata pașnică orânduită și luminată.

Unirea va fi o temelie puternică pentru cultura națională în țara noastră. Această cultură va duce țara la înflorire și ne va așeza printre popoarele luminate.

Un viitor strălucit așteaptă țara noastră întreagă.

Dumnezeu ne binecuvântează spre liniște, muncă, orânduială, drepturi cetățenești și bunăstare obștească.

Trăiască Unirea, trăiască România și noroadele care locuiesc pe pământul ei!

Trăiască Regele nostru Obștesc Ferdinand”

Sfatul Directorilor Basarabiei:

P. Cazacu – președintele Sfatului și director de finanțe
G. Grosu – directorul justiției
Ș. Ciobanu – directorul învățământului
N. Codreanu – directorul lucrărilor obștești
V. Chiorescul – directorul comerțului și industriei
E. Cateli – directorul agriculturii
I. Costin – directorul treburilor din lăuntru
I. Gherman – controlorul general

 

 

Sursa:

http://centenarulromaniei.ro/declaratia-oficiala-a-sfatului-tarii-din-chisinau-de-unire-a-basarabiei-cu-romania-din-27-martie-1918/

 

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/11/25/ziua-de-25-noiembrie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/25/o-istorie-a-zilei-de-25-noiembrie-video/

25/11/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: