CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

BBC: România ocupă primul loc în UE şi locul 1 în lume în privinţa procentajului populaţiei care trăieşte în locuinţe proprietate personală

Foto: Bucuresti – Baba Novac residence

 

BBC: România este țara în care 96% din cetățeni dețin o locuință.

România ocupă primul loc în UE privind procentajul populaţiei care trăieşte în locuinţe proprietate-personală.

Potrivit BBC, țara noastră ar deține locul 1 în lume.

Doar 4% dintre locuitorii României aveau, în 2016, statut de chiriaşi, mult sub media din UE, de 30,7%. Comparativ, 48,3% dintre germani şi 45% dintre austrieci erau chiriaşi.

În majoritatea statelor membre UE, cea mai mare parte a populaţiei locuia, în 2016, în case, cel mai ridicat procentaj fiind consemnat în Irlanda (92,5% în 2015), Marea Britanie (84,8%), Croaţia (79,8%), Belgia (77,7%) şi Olanda (76,2%).

În zece ţări membre, apartamentele erau principalul tip de locuinţă, în special în Spania şi Letonia (în ambele 66,1% din populaţie trăia în apartamente în 2016), Estonia (62%), Lituania (58,2%), Germania şi Grecia (ambele cu 57,1%).

În 1990, la sfârșitul guvernării comuniste, statul deținea 70% din apartamente, spune Bogdan Suditu, expert în urbanism și profesor universitar din București.

Odată ce guvernul a început să vândă aceste proprietăți, oamenii s-au grăbit să cumpere casele în care locuiau – adesea la prețuri foarte avantajoase. Moneda devalorizată a României, asociată cu creșterea inflației, a facilitat acest demers, scrie BBC.

“100.000 de lei pentru un apartament, în 1991, a fost un preț corect la vremea respectivă. În 1994, la același preț cumpărai televizor color ”, spune Bogdan Suditu.

Nu numai că locuințele erau mai accesibile, dar și guvernul român a construit mai puține unități publice de locuințe după 1996. Achiziționarea unei proprietăți private a devenit o opțiune mai populară în mod implicit.

România a înființat programul “Prima Casă” în 2009, pentru a ajuta proprietarii imobiliari să-și permită achiziționarea unei locuințe. “Programul a ajutat la relansarea pieței imobiliare”, spune brokerul Dragoș Nichifor.

“Acesta a încurajat dezvoltatorii, dar le-a oferit, de asemenea, accesul la împrumuturi favorabile, cu doar 5% în avans”.

Nu există cadru legal bine definit pentru închiriere

În ciuda scăderii ratelor de proprietate privată a locuinţelor, în cazul milenialilor, şi a creşterii pieţei de închiriere permanentă, un lucru natural în alte ţări, închirierea este văzută doar ca o fază temporară în România, spune Bogdan Iancu, antropolog.

„Nu există un cadru legal bine definit, nicio lege care să reglementeze drepturile şi obligaţiile de închiriere în România“, spune Dragoş Nichifor. „Acesta este motivul pentru care oamenii doresc să devină proprietari de case”, completează el.

Dezvoltatorii nu consideră unităţile destinate închirierii ca fiind un model de business viabil în ceea ce priveşte clădirile noi de locuinţe. Preţurile de închiriere sunt prea scăzute, ceea ce înseamnă că îşi vor mai recupera banii în ani de zile.

Împreună cu un cadru juridic insuficient pentru închirierea de proprietăţi, care protejează mai mult administratorii decât chiriaşii, închirierea este rareori o opţiune viabilă.

Probleme moştenite

Conform unui raport al Băncii Mondiale se indică faptul că mai mult de o treime din locuinţele din România se află în stare proastă, cu probleme structurale, probleme de încălzire şi puţină protecţie împotriva cutremurelor (riscul României este cel mai ridicat în Europa).

Printre motivele lipsei reparaţiilor, este cel că mulţi proprietari nu-şi pot permite acest lucru.

 

 

 

Surse:

 

 

http://www.bbc.com/capital/gallery/20181119-the-country-where-96-of-citizens-own-homes

https://www.tracknews.ro/reportaj-bbc-despre-romania-tara-in-care-96-din-locuinte-sunt-proprietate-privata-118290/

 

 

 

CITITI  SI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/21/o-istorie-a-zilei-de-21-noiembrie-video-2/

 

 

 

 

21/11/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Academia Română : „Nu este nevoie să se inventeze limbi pentru apărarea identității”.

 

 

 

Academia Română: „Suntem convinși că adevărul filologic și istoric va birui și în R Moldova.”

 

Comunicatul Academiei Române:

„În contextul respingerii recente (1 noiembrie 2018) de către Parlamentul de la Chişinău a denumirii corecte a limbii de stat a Republicii Moldova, Academia Română îşi reafirmă poziţia sa, susţinută încă de la înfiinţarea instituţiei în urmă cu 152 de ani, anume că limba vorbită de români – dincolo de numele lor regionale fireşti de moldoveni, transilvăneni, bănăţeni, olteni, munteni etc. – este aceea de limba română, la fel cum limba vorbită de germani şi de germanofoni se cheamă germană, deopotrivă în Germania, Austria ori Elveţia, şi la fel cum limba vorbită de francezi şi francofoni se cheamă pretutindeni franceză, din Franţa şi Belgia, până în Canada, şi din Elveţia până în Senegal.

Opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi şi istorici argumentează fără putinţă de tăgadă identitatea lexicală, morfologică şi sintactică a limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova cu limba română şi semnalează situaţia neconcordantă cu adevărul a denumirii în mod diferit a aceleaşi realităţi lingvistice, din considerente de altă natură decât ştiinţifică.

Între cei dintâi apărători ai numelui corect al poporului nostru, acela de poporul român, şi al numelui ştiinţific al limbii noastre, acela de limba română, s-au situat marii învăţaţi moldoveni, începând cu Miron Costin şi Dimitrie Cantemir şi ajungând până la Eugen Coşeriu şi la savanţii autentici de astăzi de pe malul stâng al Prutului.

Principala misiune a Academiei Române, încă de la înfiinţarea sa în 1866, a fost, este şi va rămâne întotdeauna cultivarea şi promovarea limbii române, în interiorul şi dincolo de graniţele României, ca formă de apărare a fiinţei naţionale şi ca factor de coeziune spirituală.

Susţinem cu fermitate  şi hotărâre orice demers care vine în sprijinul susţinerii limbii noastre româneşti şi dorim să apreciem în acest context, încă o dată, activitatea energică şi neobosită a colegilor noştri membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Nu este nevoie să se inventeze limbi pentru apărarea identităţii.

Suntem convinşi că, până la urmă, adevărul filologic şi istoric va birui şi în Republica Moldova şi că autorităţile vor pune de acord Constituţia ţării cu realitatea,” scrie Infoprut.

Precizăm că la 1 noiembrie proiectul de modificare a articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova privind schimbarea limbii de stat din moldovenească în română nu a fost inclus pe agenda forului legislativ.  Inițiativa de introducere, lansată de liderul grupului parlamentar al liberal-democraţilor, Tudor Deliu, a fost votată doar de 21 de deputaţi liberal-democraţi, liberali şi popular-europeni prezenţi la şedinţă.

 

 

CITITI SI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/11/21/ziua-de-21-noiembrie-in-istoria-romanilor/

21/11/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: