De ce ne numim români? VIDEO
Cea mai veche hartă a României are o vârstă de peste 400 de ani.
Ştim cu toţii că ne numim români şi că ţara noastră poarta numele de România.
Cum s-a ajuns aici, sunt prea puţini sunt cei care au habar.
De unde vine numele de Romania ? Cine a folosit pentru prima dată aceasta denumire şi care este diferenţa între România si Tara Românescă.
Istoricul Ioan-Aurel Pop spunea, într-un discurs rostit la Academia Româna, ca:
„Numele de Tara Românească este absolut identic cu acela de Romania“, „Numele unui popor si numele unui stat sunt uneori aproape la fel de importante ca existenta propriu-zisa a poporului respectiv si a statului în cauza“, adauga acesta.
„Numele de România ( cu vocalele „o” si „â”) s-a folosit pentru prima oară oficial, în documente de stat, prin anii 1862-1866, pentru teritoriul rezultat din unirea Tarii Româneşti (Oltenia si Muntenia, fara Dobrogea) şi a Moldovei (partea central-apuseana – cu zona de la nordul gurilor Dunarii – fără Bucovina si fără cea mai mare parte din Basarabia). (…)
Constituţia de la 1866 a consacrat numele de România, dar în străinătate s-a mai folosit, o perioada, numele de „Valahia”.
Datorita acestei constituiri târzii a statului român modern si a impunerii denumirii oficiale de România, abia în a doua parte a secolului al XIX-lea, mulţi autori străini au rămas derutaţi în legatură cu dualitatea numelui de Valahia-România sau aceeia de valah-român.
S-a spus si s-a scris adesea ca numele de România a fost «inventat» sau folosit pentru prima oara de catre un autor grec, Dimitrie Philippide, pe la 1816, cand el publica la Leipzig lucrarile Istoria Romaniei si Geografia Romaniei, referindu-se in linii mari la spatiul vechii Dacii traiane“, scrie rectorul UBB.
Harta Romaniei, la 1866 Termenii de „Rumania/Romania“, folositi in vechime in paralel cu „Vlahia/Valahia“.
Istoricul spune că România nu este decât „o forma a denumirii de Tara Rumâneasca/ Româneasca, adaptata timpurilor moderne“ si cănumele de Rumania/ Romania a circulat în trecut în paralel cu denumirea de Vlahia/ Valahia.
„Se stie sigur, din vechi izvoare, ca Moldova, Banatul, Fagarasul, Maramuresul etc. erau numite uneori si terrae Valachorum sau Valachiae/ Vlachiae/ Volachiae, adica «tari ale rumanilor». Aici, intre Dunare si Carpatii Meridionali (sau Alpii Transilvaniei, cum le ziceau occidentalii), s-a format la cumpana secolelor al XIII-lea si al XIV-lea, prin reunirea mai multor Vlahii, prototipul statului romanesc medieval, adica Valahia Mare sau Tara Romaneasca. (…) Numele de Tara Romaneasca este absolut identic cu acela de Romanie“, afirma Ioan-Aurel Pop.
In sustinerea ideii sale, istoricul precizeaza ca „asa cum pentru oricine denumirea de Germania este sinonima cu cea de Deutschland (care, tradusa literal in romaneste, inseamna „Tara Germana” sau „Tara Germanilor”), tot asa numele de Tara Rumânească/ Românească nu poate fi decât un sinonim al denumirii de Rumania/ Romania“.
„Daca England (tradus literal „Tara Anglilor”) este un sinonim perfect al denumirii de Anglia, daca Scotland („Tara Scotilor”) este totuna cu Scotia si daca Magyarország („Tara Maghiara”) este numele oficial actual al Ungariei, nu vedem de ce si cum am putea sustine ca intre numele de „Tara Romaneasca” si cel de Romania ar fi vreo deosebire de esenta?
De altminteri, chiar si astazi, romanii, mai ales in mediul rural, cand se refera intre ei, in limbaj colocvial, la statul roman, nu spun Romania, ci „Tara Romaneasca“, sustine academicianul.
„Prin urmare, pentru români, numele de Rumânia/România nu este decât o forma a denumirii de Tara Rumâneasca/ Românească, adaptată timpurilor moderne, dar extrasa din trecut, cu radacini in trecut si justificata de istorie“, mai explica istoricul clujean. (adevarul.ro).
A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.
ApreciazăApreciază