De ce ne numim români? VIDEO

 

Cea mai veche hartă a României are o vârstă de peste 400 de ani.

 

 

 

Ea a fost lucrată la Braşov, în anul 1542, şi este opera sasului Ioan (JOHANNNES) Honterus, care  a gravat-o pe o placă de lemn şi apoi a tipărit-o în atlasul său  denumit “Rudimenta Cosmographica”.

Pe aceasta hartă, ţara noastră apare sub numele de “Dacia” şi este marginită de Ungaria, Macedonia, Bonsa (Bosnia), Dalmatia, Thracia si Bulgaria.

Faţă de timpul cand a fost intocmită, harta este destul de corect si frumos executată. Tarile cuprinse de ea sunt reprezentate cu multă proportie si simetrie . Marea Neagra apare sub numele de “Pontus” şi este plasata exact în partea de sud-est..

Ţara noastră apare impărţită în trei principate: Valachia, Moldavia şi Transylvania; aceste toponime sunt scrise cu litere mici, iar peste toate este scris cuvantul “Dacia”, cu litere majuscule.

 

Ştim cu toţii că ne numim români şi că  ţara noastră poarta numele de România.

Cum s-a ajuns aici, sunt prea puţini sunt cei care au habar.

 

De unde vine numele de Romania ? Cine a folosit pentru prima dată aceasta denumire şi care este diferenţa între România si Tara Românescă.

  Istoricul Ioan-Aurel Pop spunea, într-un discurs rostit la Academia Româna, ca:

„Numele de Tara Românească este absolut identic cu acela de Romania“,  „Numele unui popor si numele unui stat sunt uneori aproape la fel de importante ca existenta propriu-zisa a poporului respectiv si a statului în cauza“, adauga acesta.

„Numele de România ( cu vocalele „o” si „â”) s-a folosit pentru prima oară oficial, în documente de stat, prin anii 1862-1866, pentru teritoriul rezultat din unirea Tarii Româneşti (Oltenia si Muntenia, fara Dobrogea) şi a Moldovei (partea central-apuseana – cu zona de la nordul gurilor Dunarii – fără Bucovina si fără cea mai mare parte din Basarabia). (…)

Constituţia de la 1866 a consacrat numele de România, dar în străinătate s-a mai folosit, o perioada, numele de „Valahia”.

 

Datorita acestei constituiri târzii a statului român modern si a impunerii denumirii oficiale de România, abia în a doua parte a secolului al XIX-lea, mulţi autori străini au rămas derutaţi în legatură cu dualitatea numelui de Valahia-România sau aceeia de valah-român.

S-a spus si s-a scris adesea ca numele de România a fost «inventat» sau folosit pentru prima oara de catre un autor grec, Dimitrie Philippide, pe la 1816, cand el publica la Leipzig lucrarile Istoria Romaniei si Geografia Romaniei, referindu-se in linii mari la spatiul vechii Dacii traiane“, scrie rectorul UBB.

Harta Romaniei, la 1866 Termenii de „Rumania/Romania“, folositi in vechime in paralel cu „Vlahia/Valahia“.

Istoricul spune că România nu este decât „o forma a denumirii de Tara Rumâneasca/ Româneasca, adaptata timpurilor moderne“ si cănumele de Rumania/ Romania a circulat în trecut în paralel cu denumirea de Vlahia/ Valahia.

„Se stie sigur, din vechi izvoare, ca Moldova, Banatul, Fagarasul, Maramuresul etc. erau numite uneori si terrae Valachorum sau Valachiae/ Vlachiae/ Volachiae, adica «tari ale rumanilor». Aici, intre Dunare si Carpatii Meridionali (sau Alpii Transilvaniei, cum le ziceau occidentalii), s-a format la cumpana secolelor al XIII-lea si al XIV-lea, prin reunirea mai multor Vlahii, prototipul statului romanesc medieval, adica Valahia Mare sau Tara Romaneasca. (…) Numele de Tara Romaneasca este absolut identic cu acela de Romanie“, afirma Ioan-Aurel Pop.

In sustinerea ideii sale, istoricul precizeaza ca „asa cum pentru oricine denumirea de Germania este sinonima cu cea de Deutschland (care, tradusa literal in romaneste, inseamna „Tara Germana” sau „Tara Germanilor”), tot asa numele de Tara Rumânească/ Românească nu poate fi decât un sinonim al denumirii de Rumania/ Romania“.

„Daca England (tradus literal „Tara Anglilor”) este un sinonim perfect al denumirii de Anglia, daca Scotland („Tara Scotilor”) este totuna cu Scotia si daca Magyarország („Tara Maghiara”) este numele oficial actual al Ungariei, nu vedem de ce si cum am putea sustine ca intre numele de „Tara Romaneasca” si cel de Romania ar fi vreo deosebire de esenta?

De altminteri, chiar si astazi, romanii, mai ales in mediul rural, cand se refera intre ei, in limbaj colocvial, la statul roman, nu spun Romania, ci „Tara Romaneasca“, sustine academicianul.

„Prin urmare, pentru români, numele de Rumânia/România nu este decât o forma a denumirii de Tara Rumâneasca/ Românească, adaptată timpurilor moderne, dar extrasa din trecut, cu radacini in trecut si justificata de istorie“, mai explica istoricul clujean. (adevarul.ro).

 

 

 

O hartă care avertizează cum ar putea arăta Europa în viitorul apropiat !

 

 

 Harta Europei care ÎNGROZEȘTE România! Cum ar putea arăta BĂTRÂNUL CONTINENT în viitor!

 

Cum ar fi dacă toate regiunile din Europa  și-ar cere autonomia?

Vom putea întâlni în Europa în viitor, mișcări care ar putea duce la separarea fizică a unor națiuni întregi.

În ediția din 2017 a Atlasului Transforming World, care utilizează hărți și alte vizualizări de date pentru a ilustra aspecte majore la nivel mondial, Bank of America Merrill Lynch a realizat o hartă a mișcării secesioniste aflată în creștere pe întreg continentul.

Ea ilustrează cum ar arăta lumea dacă mișcările de secesiune inițiate de națiuni ar avea succes, iar regiunile respective și-ar câștiga ori independența, ori o autonomie mai mare.

„Multe zone din Europa au mișcări puternice secesioniste (de exemplu, Scoția, Catalonia, Basc, Flandra, Veneto) sau au partide politice agitante pentru o mai mare autonomie a guvernării”, scriu autorii raportului, potrivit Business Insider.

Alte regiuni din Uniunea Europeană care vor independență

Pe 1 octombrie, Catalania a scos cetățenii la votul de independență, un alt exemplu că Europa este pe cale să se dividă, odată cu dorința națiunilor de a fi independente. Cele mai multe presiuni din vestul Europei se regăsesc în această regiune.

Minoritatea catalană a câștigat treptat autonomie politică și culturală, chiar și dreptul de a forma un parlament regional. Însă cetățenii Cataloniei cer să fie independenți și să-și creeze propria țară.

recomandari pe a1.ro

O hartă care ne avertizează

Harta de mai jos, realizată conform marilor specialişti în geopolitică de la Moscova (de-alde Dughin), ne arată cum ar putea arăta Europa (destul de probabil !!!) în viitorul apropiat !
De fapt, au mai fost perioade în Istorie în care Europa în mare parte a arătat astfel, iar acum experţii de la Moscova (cu acordul tacit al Washingtonului) urmăresc să schimbe sau să readucă graniţele de odinioară în cazul anumitor state !
Se doreşte astfel, în primul rând, spargerea Ucrainei (stat care oricum a fost creat artificial – „U Craina” = teritoriu de la magine – peticit treptat cu teritorii ale altor state) şi redobândirea Novorusiei, adică tot coridorul de pe coasta nordică a Mării Negre până la Gurile Dunării.

 

 

 

 

 

În cazul României, după cum vedem, o reunificare cu Basarabia (R. Moldova) ar fi posibilă, însă asta ne-ar costa vestul Ardealului, cel puţin Crişana, teritoriu care ar urma să reintre în componenţa Ungariei !

 

 

 

 

Germania, principalul partener economic al Rusiei, ar urma să redevină din nou Grossdeutschland (Germania Mare), aşa cum fusese pe vremea kaizerilor (1871-1918), pe vremea lui Hitler încorporând chiar şi Austria (1938-1945) şi Sudetenlandul german din Cehia !

 

 

 

În ceea ce priveşte vestul Europei, state precum Italia, Spania, Franţa, Belgia, dar şi Regatul Unit, ar urma să se dezintegreze, nu neapărat sub influenţa Moscovei şi a Washingtonului, ci ca urmare a neînţelegerilor interne: fie pe criteriu etnic (dorinţa unor etnii ca bascii, catalanii, valonii sau scoţienii de a-şi constitui propriile state, după cum dau de înţeles din ce în ce mai ferm), fie din considerente economice (cum e în cazul Italiei, dorinţa nordului dezvoltat de a se dezlipi de sudul sărac, care este o adevărată povară pentru bunul mers al economiei; motiv pentru care a apărut chiar şi un partid cu acest scop) !

 

 

 

Ca în orice „afaceri”, şi ruşii înşişi ar fi dispuşi să dea ceva de la ei, adică să renunţe la anumite teritorii (după cum vedem pe harta aceasta, ar fi dispuşi să renunţe la unele mici teritorii nesemnificative din Caucaz, care oricum fuseseră răpite).

 Recapitulând, vom vedea că   Bascii nu se vor limita la pământul spaniol şi se extind spre nord, ocupând doar o zonă de coastă din sudul Franţei.

Piemontul ar alege, iar Alsacia-Lorena ar reveni Germaniei, de care a aparţinut până la Primul Război Mondial.   

Germania va câştiga  cel mai mult teritoriu după Rusia,  care va ieşi  cel mai bine în noua ordine trasată de ruşi.

Germania ar prelua şi Luxemburgul, iar jumătatea de nord a Belgiei ar trece la Olanda, în timp ce sudul rămâne independent, cu numele Valonia.

Tot în favoarea Germaniei, Polonia ar pierde Pomerania, Silezia şi Prusia. 

  Liga Nordului va lua jumătate din Italia  

 Ruşii au tăiat simplu Peninsula Italiană la mijloc, de la Ancona la Piombino, iar partea de nord se va numi Liga Nordului, după partidul care tocmai a bifat o reuşită majoră la alegerile europarlamentare de la sfârşitul lunii mai. 

  Ungaria îşi vede visul cu ochii şi devine mare   Schimbările sunt majore însă în zona de graniţă a Uniunii Europene.

România, Moldova, Ucraina şi Serbia ar urma să aibă alte graniţe.

În primul rând, iar o parte din Transilvania ar trece la Ungaria, după cum îşi doresc extremiştii din Jobbik, şi el partid intrat în Parlamentul European. 

  România se uneşte cu Moldova şi are graniţă cu Rusia.   România ar prelua Republica Moldova, dar fără regiunea separatistă Transistria, care s-ar alipi Rusiei ajunsă astfel la un pas de Delta Dunării. Şi regiunea Cernăuţi s-ar întoarce la România, iar nordul acesteia s-ar rupe şi el de Ucraina şi s-ar alipi statului independent Galiţia, care ar prelua şi regiunea Helm de la Polonia.    

 Nici bulgarii nu ies bine din planurile ruşilor. Ei ar urma să cedeze Burgasul, port de importanţă strategică, în favoarea Turciei. Spre est, Abhazia s-ar uni oficial cu Rusia, dar ar primi înapoi Oseţia de Sud.

În mod straniu, ruşii desenează pe hartă şi o pierdere. Rusia ar renunţa la Caucaz, care s-ar transformat în emirat.   

Noua Rusie de lângă noi.

 Imediat după episodul Crimeea, care astăzi pare mai degrabă uitat, analiştii internaţionali au început să atragă atenţia asupra tensiunilor separatiste din estul Ucrainei.

În câteva zile, pro-ruşii cereau independenţa de noile autorităţi de la Kiev, pe care nu le recunosc.

   Iar harta focarelor separatiste s-ar plia perfect pe aspiraţiile expansioniste ale Rusiei.

În aprilie, după ce anexase Crimeea, iar criza din estul Ucrainei se accentua, Vladimir Putin readucea în atenţie sintagma „Noua Rusie”. „Teritoriul care se numea Novorossiya pe vremea Imperiului Ţarist – Harkov, Lugansk, Cherson, Nikolaev şi Odesa – nu făceau parte din Ucraina, pe atunci”, spunea Vladimir Putin într-o sesiune-maraton de întrebări şi răspunsuri cu jurnaliştii acreditaţi la Kremlin.   

Dacă vom conecta aceste puncte între ele, vedem nu doar estul tulburat de separatism al Ucrainei, ci întreaga parte de sud a ţării, de-a lungul coastei Mării Negre şi până la graniţa cu Moldova şi problematica regiune separatistă Transnistria, unde „forţele pacificatoare” ruse au fost mobilizate din 1994.

Adică exact cum apare ea şi pe harta „experţilor în geopolitică”(adev.ro/pbbzx8 ).

 

 

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/10/16/ziua-de-16-octombrie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/17/o-istorie-a-zilei-de-16-octombrie-video/

 

 

 

Surse:

 

https://ioncoja.ro/o-harta-care-ne-avertizeaza/

https://a1.ro/news/extern/harta-europei-care-ingrozeste-romania-cum-ar-putea-arata-batranul-continent-in-viitor-id694156.html