Ungaria – Ţara cea mai lovită de hiperinflaţie din istoria modernă

 

Când banii nu mai contează! Hiperinflația din Ungaria…

Povestea hiperinflației ungare a debutat imediat după destrămarea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial.

Pe atunci  Ungaria avea propria sa monedă, Korona, însă  din cauza haosului economic, nu a rezistat prea mult.

Inflația o luase razna și era imposibil de oprit, astfel încât, guvernul maghiar a decis  în 1927 să treacă la o nouă monedă – Pengő.

Pengő părea să aibă un viitor promițător… 

Economia acestei ţări se stabilizase și lucrurile intraseră în normal, până în clipa în care trupele lui Hitler au ocupat în 1944 Budapesta. 

Când războiul s-a încheiat și moneda pengő a rămas fără acoperire, guvernul Ungariei a decis să imprime bani și să inunde țara cu bancnote – pentru ca oamenii să aibă bani pentru a cumpăra produsele de bază.

A  fost o măsură  sinucigașă, pentru că Pengő intrase pe o pantă descendentă și pasul până la prăpastia economică devenise unul foarte mic.

Prețurile o luaseră razna și se dublau la fiecare 15 ore.

Economia era pe butuci și nimeni nu avea o soluție.

Efectiv, un bun  care costa 379 Pengö în septembrie 1945, costa 72.330 Pengö  în ianuarie, 1945, 453.886 Pengö până în februarie, 1.872.910 până în martie, 35.790.276 Pengö până în aprilie, 11.267 miliarde Pengö până la 31 mai, 862 miliarde pengö până la 15 iunie, 954 trilioane Pengö până la 30 iunie , 3 miliarde de miliarde de dolari pentru un Pengö până în 7 iulie, 11 trilioane de miliarde Pengö până în 15 iulie și 1 trilioane de miliarde de Pengö până la 22 iulie 1946 ! 

 

 

 

 

În 1927, când a fost întrodus Pengö, rata de schimb cu un dolar american era de 5,26 pentru un Pengö. La momentul de vârf al crizei postbelice, rata de schimb era uimitoare: 460 trilioane de miliarde de Pengö, pentru un dolar american.

Pentru a face față scăderii valorii monedei naţionale, guvernul a continuat să introducă noi bacnote cu fiecare denominație în creștere, iar Pengö a fost înlocuit cu Mpengö (sau 1 milion Pengö) care la rândul său a fost înlocuit cu Bpengö (sau 1 miliard Pengö) care a fost înlocuit cu Adopengö indexat cu inflația.

Ungaria, iulie 1946: Rata lunară a inflaţiei: 4.190.000.000.000.000.000 %După cel de-al doilea război mondial, nu se mai găsea nimic în magazine.

Foşti aliaţi ai Germania naziste, aflaţi sub ocupaţia Armatei Sovieticr, ungurii au votat totuşi la alegerile din noiembrie 1945, care s-au ţinut după alungarea trupelor germane, un partid conservator.

Evident, au apărut tensiuni între sovietici şi conducerea ţării, care însă nu au ameliorat cu nimic situaţia economică. În plus, nici comuniştii nu aveau vreun interes pentru îmbunătăţirea situaţiei economice, dând vina pe guvern pentru situaţia economică.  

Fără nici un ajutor din exterior, statul ungar nu a avut altă soluţie pentru a plăti salariile, decât tipărirea a miliarde de Pengo, moneda ungară de la acea vreme.

Pentru a ne face o idee despre cât de mulți bani au fost tipăriți atunci, să luăm în considerare faptul că, în iulie 1945, totalul valorii bancnotelor emise de Banca Naţională a Ungariei a fost de 25 de miliarde şi  a crescut la 1,646 trilioane până în ianuarie 1946, până la 65 milioane de miliarde în mai 1946 și 47 miliarde trilioane în iulie 1946.

 

 

În cele din urmă, guvernul a rămas fără hârtie de bună calitate pentru imprimarea bancnotelor.În august 1946, Ungaria a renunțat la Pengo și a decis să înceapă de la zero. O nouă monedă, Forintul, a fost introdusă la o rată de schimb de 400.000 cvadrilioane de pengő pentru un forint, adică un 4 urmat de 29 de zerouri !

Până la urmă economia ţării vecine s-a stabilizat, iar  moneda actuală a Ungariei a rămas Forintul, scrie  https: //www.efemeride.ro/hiperinflatia-din-ungaria-cel-mai-grav-caz-de-inflatie-din-istorie/.

Topul ţărilor din istoria ultimului secol, afectate cel mai mult de hiperinflaţie:

Fenomenul de hiperinflaţie a apărut de 55 de ori pe parcursul ultimului secol, în condiţiile în care ţările lumii s-au confruntat cu diverse crize economice şi lipsa de control din partea guvernelor, scrie Business Insider.

Nu doar ţări aflate în dezvoltare, precum cele din Africa sau America de Sud au suferit fenomene de hiperinflaţie, dar şi puteri mondiale precum China, Germania şi Franţa au întâmpinat pe parcursul istoriei crize cu valuta.

Un precursor istoric al hiperinflaţiei este războiul, care distruge rezevele de capital al economiilor naţionale şi micşorează dramatic producţia, astfel încât politicile fiscale greşite conduc aproape sigur spre o criză monetară.

Pe lângă exemplul dramatic al Ungariei, unde rata inflaţiei în perioada august 1945- iulie 1946 era de 217% pe zi, iar  preţurile se dublau la fiecare 15 ore din cauza inflaţiei, istoria a mai cunoscut şi alte  dezastre financiare în ultimul secol, după cum urmează:

HIPERINFLAŢIA DIN GERMANIA

 

 

 

 

 

Cel mai studiat este cel al Germaniei în timpul Primului Război Mondial. Obligaţia de a plăti mari indemnizaţii naţiunilor învingătoare şi situaţia internă haotică au dus ca republica lui Weimar să se finanţeze imprimând hârtie monedă fara nicio valoare.

Între ianuarie 1922 şi noiembrie 1923 rata acumulată a inflaţiei a ajuns la un trilion la sută.

Pentru a avea o idee despre însemnătatea acestei cifre,gândiţi-vă că banii necesari pentru cumpărarea unei locuinţe , nu ar ajunge câţiva ani  pentru a plăti o farfurie de sardine.

 

 

Zimbabwe: Rata inflaţiei din Zimbabwe în martie 2007 – noiembrie 2008 a fost de 98% pe zi, survenită după reforma agrară din 2000, când o parte mare din pământuri au fost expropriate şi oferite populaţiei de culoare.

 

 

 

 

 

 

Preţurile se dublau în acea perioadă, în nefericita Zimbabwe, la fiecare 25 de ore  …

 

 

 

Iugoslavia: Rata inflaţiei din Iugoslavia a fost de 65% pe zi în perioada aprilie 1992 – ianuarie 1994 , preţurile dublându-se la fiecare 34 de ore.

 

 

 

 

 

 

Hiperinflaţia suferită de Iugoslavia în anul 1994.

Prăbuşirea URSS a avut un impact major asupra rolului internaţional al Iugoslaviei, producţia în această ţară scăzând dramatic.

Preţurile s-au multiplicat de mai mult de 10.000 de ori în 12 luni, multiplicându-se de două ori pe zi

 

Grecia: Rata inflaţiei din Grecia a fost de 18% pe zi din mai 1941 până în decembrie 1945, preţurile dublându-se la fiecare 4 zile şi 6 ore. Bugetul Greciei a ajuns de la un surplus de 271 de milioane de drachma (moneda naţională grecească din acea perioadă) în 1939, la un deficit de 790 de milioane de drachma, în 1940, din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial şi scăderii comerţului din acea perioadă.

 

 

 

China: Rata inflaţiei în China, ca urmare a crizei survenite după cel de-al Doilea Război Mondial,a fost de 14% pe zi, între octombrie 1947 şi mai 1949 .

În acest interval, preţurile se dublau în China la fiecare 5 zile şi 8 ore.

Peru: Rata inflaţiei din Peru a fost de 5% pe zi, între iulie 1990 şi august 1990, preţurile dublându-se la fiecare 13 zile şi 2 ore…

Vedem aşadar că inflaţia s-a declanşat în multe din ţările lumii în urma măsurilor de austeritate impuse de FMI, în timpul crizei financiare, scrie Ştefan Stan pe https://www.zf.ro/business-international/ .

 

CITIŢI ŞI:

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/10/13/ziua-de-13-octombrie-in-istoria-romanilor/