9 octombrie 1621 – Polonia restituie Moldovei ţinutul şi cetatea Hotinului
|
|
|
Marele Hatman al Poloniei, Jan Karol Chodkiewicz (n.1560 – d.24 sept. 1621) |
Sultanul Osman II Paşa (1618-1622) |
Radu Mihnea, domn al Valahiei, participant la Războiul Otomano-Polon (1621) |
Spre sfîrşitul secolului XVI, Moldova era integrată în sistemul politic al Republicii Nobiliare Polone. Intervenţiile militare polone aduc la domnia Moldovei pe Ieremia Movilă (1595-1606), instaurînd dinastia Movileştilor, care nu avea legături de sânge cu vechea dinastie care a stăpânit această ţară.
În Moldova a urmat o perioadă de instabilitate şi dese schimbări de domnii în urma intervenţiilor Otomanilor şi Poloniei.
În acelaşi timp, relaţiile dintre Poartă şi Polonia s-au deteriorat, iar neînţelegere s-au înteţit şi datorită atacurilor frecvente ale cazacilor zaporojeni şi tătarilor.
În urma unei expediţii otomane împotriva cazacilor, în fruntea căreia s-a aflat Iskander Paşa, s-a încheiat Pacea de la Jarucha (Busza) 1917, prin care urma să fie sistată ingerinţa militară poloneză în arealul dunăreano-pontic.
Poarta s-a pregătit să atace pentru prima dată în istorie Polonia.
Gaspar Graziani (cca 1575 – 1620)
Noul domn al Moldovei, Gaspar Graţiani (1619-1620), un maurovlah din Dalmaţia, a fost numit de Poartă din dorinţa de a calma spiritele nemulţumite din cauza întăririi infruenţei otomane în principatele române .
Cunoscând planurile Porţii şi dorind să le zădărnicească, Graţiani le-a comunicat boierilor pentru a le putea zădărnici,dar nu a fost ascultat nici măcar de raumura filopoloneză a boierimii din Moldova.
Principele transilvănean Gabriel Bethlen (1613-1629) l-a denunţat pe Graţiani Porţii Otomane care intenţiona să-l mazilească pe acesta.
Graţiani a încercat să se retragă cu oastea spre Polonia în direcţia Mohylow, unde în noaptea de 6/7 octombrie 1620, trupele moldo- polone reunite au suferit o înfrângere zdrobitoare, în urma ciocnirii cu cele otomano-tătare comandate de Iskander Paşa.
Atât hatmanul polonez cât şi domnul Moldovei şi-au pierdut în luptă viaţa.
A fost prima confruntare directă armată între oştile otomane şi cele polone.
Victoria de la Mohylow (Mohilău) l-a încurajat pe sultanul Osman II-lea să întreprindă personal o masivă campanie împotriva Republicii Nobiliare Polone împreună cu tătarii, şi oştile domnului Valahiei – Radu Mihnea şi noului domn al Moldovei – Alexandru Iliaş.
Efectivul otoman număra 100 000 oameni, trupe combinate, din care 12 000 ieniceri, spahii, cuirasaţi, tunari, la care se adăugau 80000 tătari, în frunte cu hanul Djanibek Ghirai şi 6 000 ostaşi a domnului Valahiei – Radu Mihnea.
Obiectivul principal al sultanului era cucerirea Poloniei şi transformarea acesteia într-o bază de atac împotriva Imperiului Habsburgic.
Oastea polonă număra 30 000 ostaşi conduşi de marele hatman al Coroanei, Jan Karol Chodkiewicz. Aceştia urmau să facă pe Nistru joncţiunea cu 20 000 de cazaci şi au intrat în Moldova prădând până la Iaşi totul în cale, după care s-au retras la Hotin.
În oastea polonă se afla şi feciorul lui Simion Movilă – Petru Movilă, pretendent la domnia Moldovei, care mai tîrziu avea să devină mitropolit la Kiev.
Cetatea Hotin
Otomanii au asediat fără răgaz oastea polonă la Hotin, între 24 august / 3 septembrie şi 19/29 septembrie 1621.
Neînţelegerile dintre paşale, precum şi nesupunerea unor mari detaşamente de ieniceri jigniţi de comportamentul sultanului, au diminuat efectele asediului asupra Hotinului.
Deşi sultanul a obţinut un succes militar, acesta nu a putut fi fructificat prin pacea încheiată ulterior, pentru că ambele părţi nu vor respecta tratatul respectiv.
Domnul Valahiei, Radu Mihnea, îl convinge pe sultan să nu ierneze în Moldova şi îl convinge să semneze tratatul de pace cu Polonia.
Prevederile Tratatului de pace de la Hotin (9 octombrie 1621), ca şi cele ale păcii de la Jaruha (1617), interziceau orice intervenţie polonă în Ţările Române.
Pentru că ambele părţi au interpretat tratatul în mod diferit, acest act va fi considerat ulterior a fi fost în fapt un armistiţiu.
În urma Păcii de la Hotin, această regiune este restituită de polonezi Moldovei, iar influenţa Poloniei în principatele române a fost slăbită, fapt care a permis întărirea dominaţiei otomane în Moldova şi Valahia, care s-a manifestat şi prin pătrunderea a numeroase elemente greco-levantine în conducerea lor.
Cu ocazia acestei campanii a Turciei împotriva Poloniei, otomanii au ocupat samavolnic localitatea moldovenească Reni şi câteva sate care ţineau de ocolul Galaţilor.
SURSA: Istoria md.
CITIŢI ŞI:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/09/o-istorie-a-zilei-de-9-octombrie-video-4/
ȘTIAȚI CĂ PESTE 60% DIN EUROPARLAMENTARII EUROPENI SUNT MEMBRI LGBT?
Prin anul 2006, televiziunea La7 din Italia, în cadrul unei emisiuni de investigații, a efectuat un test, prelevând urina din toaletele Parlamentului European, iar pe baza analizelor medicale s-a stabilit că între 60% și 70% erau persoane gay.
Probabil între timp a mai crescut acest procent, având în vedere presiunea la nivel european a propagandei LGBT.
Iată că, 47 de europarlamentari i-au trimis marți o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă, prin care își declară consternarea față de referendumul privind redefinirea familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie, scrie G4 media.
Semnatarii documentului subliniază că noua definiție a familiei are potențialul de a dăuna copiilor din toate familiile, iar desfășurarea referendumului încurajează discursul prin ură împotriva comunității LGBTQI.
Cei 47 de europarlamentari atrag atenția că în Convenția ONU privind drepturile copilului , familia nu este definită drept uninea dintre un bărbat și o femeie, acordând tuturor copiilor aceleași drepturi, indiferent de cine sunt părinții lor.
De asemenea, aceștia o chestionează pe Dăncilă și despre motivele pentru care a emis Ordonanța de urgență de prelungire la două zile a duratei referendumului și se declară îngrijorați de decizia Guvernului de a nu utiliza sistemul integrat de monitorizare a voturilor.
Scrisoarea integrală a celor 47 de europarlamentari către Viorica Dăncilă (vezi aici varianta în engleză – Scrisoare europarlamentari Dancila):
„Am fost consternați să aflăm că referendumul pe tema redefinirii familiei ca fiind uniunea între un bărbat și o femeie va avea loc în perioada 6 – 7 octombrie.
Această redefinire a familiei are potențialul de a dăuna copiilor din toate familiile, prin promovarea mesajului că familiile monoparentale, partenerii non-căsătoriți și copiii, bunicii care își cresc nepoții, familiile curcubeu și toate celelalte familii care nu se încadrează în definiția îngustă propusă de referendum nu merită să fie recunoscute și protejate.
Permiterea continuării referendumului fără a fi asigurate forme alternative de recunoaștere juridică pentru familii vă face să păreți că sunteți complici la încălcările drepturilor omului, care sunt în curs de desfășurare, și că sunteți împotriva drepturilor tuturor celor care trăiesc în familii “non-tradiționale”.
Permiterea efectuării acestui referendum promovează retorica anti-LGBTI și încurajează discursul prin ură și violență împotriva persoanelor LGBT.
Nu putem permite ca acest limbaj legal să pună persoanele LGBT, inclusiv copiii și copiii LGBT în familii curcubeu, într-o poziție vulnerabilă și în încălcarea flagrantă a dreptului fundamental la nediscriminare, așa cum este consacrat în Legea drepturilor omului a UE.
Convenția ONU privind drepturile copilului – ratificată de toate statele membre ale UE, inclusiv România – nu definește niciodată o familie între un bărbat și o femeie, acordând tuturor copiilor aceleași drepturi, indiferent de cine sunt părinții lor.
Hotărârea recentă a Curții Constituționale din România, conform căreia cuplurile de ecelași sex ar trebui să aibă aceleași drepturi ca și cuplurile heterosexuale, subliniază că familiile curcubeu nu au protecție în prezent și nu au drepturi legale în România, indiferent de naționalitatea lor.
Absența legislației privind parteneriatele civile și lipsa legii recunoașterea documentelor publice și a deciziilor judecătorești în cadrul UE (în ceea ce privește adoptarea, de exemplu) face ca toate cuplurile de același sex și copiii lor să se afle într-o stare juridică de tip limbo, împiedicându-i să se bucure pe deplin de drepturile lor ca cetățeni egali ai UE.
În ciuda hotărârii recente a CJUE în cazul Coman, soții de același sex în România rămân în situații juridice instabile.
Acest lucru pune foarte mult în pericol libertatea de circulație a cetățenilor UE, care reprezintă piatra de temelie a proiectului UE.
De asemenea, am dori să aflăm despre motivele dvs. de a emite o ordonanță de urgență, emis de guvernul dvs., declarând că acest referendum va avea loc în două zile în loc de una, practica obișnuită în referendumurile anterioare din România.
Suntem îngrijorați de faptul că acest lucru ar putea fi interpretat ca o încercare deliberată de a influența rezultatul referendumului, prin asigurarea pragului de participare de 30%.
Decizia de a nu utiliza sistemului integrat de monitorizare a voturilor este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece este un pas înapoi și ar putea fi văzută ca o încurajare a fraudei.
În concluzie, și în lumina acestei situații, invităm guvernul român să se asigure că toate cuplurile beneficiază de protecție juridică și că toți copiii – inclusiv copiii de părinți de același sex și copiii și tinerii LGBT – li se acordă cel mai mare bivel de protecție.
Toți copiii ar trebui să se poată bucura pe deplin de dreptul lor de a crește într-un mediu familial, într-o atmosferă de fericire, iubire și înțelegere, așa cum au fost consacrate în Convenția ONU privind drepturile copilului.
Semnatarii scrisorii către Viorica Dăncilă:
Anna Maria Corazza Bildt
Bart Staes
Ana Maria Gomes
Monika Vana
Martina Anderson
Terry Reintke
Julie Ward
Ernest Urtasun
Péter Niedermüller
Marisa Matias
Izaskun Bilbao Barandica
Sophie Veld
Hilde Vautmans
Judith Sargentini
Jean Lambert
Malin Bjork
Seb Dance
Elly Schlein
Clare Moody
Jude Kirton-Darling
Paul Brannen
Theresa Griffin
Brando Benifei
Claude Moraes
Lucy Anderson
Mary Honeyball
Wajid Khan
Alex Mayer
Rory Palmer
Catherine Stihler
Derek Vaughan
Santiago Fisas Ayxelà
Marlene Mizzi
Katy Piri
Martina Anderson
Matt Carthy
Lynn Boylan
Liadh Ni Riada
Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy
Edouard Martin
Helga Stevens
Soraya Post
Daniele Viotti
Giuseppina Picierno
Sirpa Pietikainen
Jose Ignacio Faria
Merja Kyllönen