CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

52% din basarabeni doresc Unirea condiționat, pragmatic: dacă pensiile și salariile ar fi ca în România !


Imagine similară

 

 

 Vlad Cubreacov, președintele Asociației culturale „Răsăritul Românesc” din Crihana Veche-Cahul, Republica Moldova declara într-un interviu publicat  de publicația Basarabia Noastră,că toate sunt geopolitică în Basarabia.

Fie că este geopolitică globală sau doar regională, ba chiar și una internă a Basarabiei, situația este precară și nu putem spune cu certitudine încotro o vor lua lucrurile sub presiunea contextului.

Putem însă observa o serie de tendințe, conturate în ultimele decenii. E un teren pe care tot ce-i românesc devine tot mai sigur.

Faptul că Republica Moldova este cel mai mic vecin al UE din cei 22 existenți și are cel mai mare număr de cetățeni europeni în interiorul său – cam 30% – îl distinge dintre toți ceilalți vecini și ținând cont de dorința tot mai accentuată ca și celorlali cetățeni ai Republicii Moldova să-și restabilească drepturile de cetățeni europeni, ne deschide o perspectivă foarte clară: în cel mult 10 ani, Republica Moldova va fi un stat integrat cam 60-70% în UE, prin cetățenii săi.

 Faptul că sunt – cam un milion dintr-o populație de trei milioane – au depus dosare pentru redobândirea cetățeniei UE ne arată că acest număr se va ridica în doi ani la 1,5-1,8 milioane.

Socotim aici și cei 100 000 de solicitanți ai cetățeniei bulgare, bulgari și găgăuzi, ce au recurs la dreptul etnic.

România nu recunoaște dreptul etnic în acordarea cetățeniei, dar statele vecine acordă cetățenie pe criteriul etnic.

România acordă cetățenia numai pe criteriul istoric. Pot cere cetățenia doar urmașii până la a patra generație.

Bulgarul din Antarctida își asumă identitatea și reușește. Chiar dacă nu a locuit nici el și nici strămoșii lui în Bulgaria, i se dă cetățenie asumată. Așa fac toți cei din jurul nostru.

  România procedează în contrast cu toată planeta. E o prostie, se autosabotează. E o enigmă, un paradox inexplicabil. Toată lumea se revoltă, i-am văzut pe românii din Transnistria – sunt prima comunitate, românii din Timoc, românii din Balcani (sudul Albaniei-nordul Greciei), adică acolo unde sunt comunități autohtone, nu diasporale.

Revin la Moldova – avem un comerț bilateral cu România care excede comerțul cu toate statele lumii luate la un loc.

Fiind parte a pieței europene, circa 70% din comerțul exterior al Republicii Moldova se face cu Uniunea Europeană, din care 60% este cu România. Atât pe import cât și pe export.

Acum cu Rusia mai avem 11%, adică achiziția de gaze naturale. Când va fi dată în funcțiune conducta Ungheni – Chișinău – cam într-un an și jumătate sau doi – după ce Transgaz a achiziționat compania moldovenească de gaz, comerțul cu Rusia se va duce la 0,5 procente. România va avea cam 80%, partea leului.

Asta va fi integrare comercială, dar și integrare energetică. Mai ales că într-un an va fi realizabilă și interconectarea electrică, prin liniile de înaltă tensiune de la Isaccea-Vulcănești și Vulcănești-Chișinău.

Va fi astfel posibilă decuplarea de la centrala electrică de la Cuciurgani, din Transnistria. Prin această conexiune, populația Moldovei finanțează regimul separatist de la Tiraspol. Trebuie să avem alternativă, și aceasta este România.

Cineva spunea odată: „Când Republicii Moldova nu-i mai rămâne nimic, tot ce-i mai rămâne este România”. Așa este-Moldova este salvată de România sub toate aspectele – energetic, comercial, economic, cultural.

„Noi am ieșit din Uniunea Sovietică, dar Uniunea Sovietică n-a ieșit din noi”

  Este o realitate tristă. Procesul de desovietizare e în plină desfășurare. Dacă analizăm datele ultimelor recensăminte – cam mereu falsificate – arată că numărul celor care se declară vorbitori de limbă română sau etnici români este în creștere.

S-ar putea ca la următorul recensământ numărul vorbitorilor de limbă moldovenească să fie mai mic de jumătate din masa de românofoni. Și structura de vârstă este o surpriză-cei care se declară vorbitori de limbă română sunt tineri.

Cei care sunt etnici români și vorbesc „limba moldovenească” sunt cei formați în timpul Uniunii Sovietice.

 Absenteismul la vot este dominanta . La vot vine doar o treime din electori. Sunt reacții diferite față de modificările Codului Electoral și de structura electoratului.

Dacă ne referim la majoritatea formată din socialiștii lui Dodon și democrații lui Plahotniuc, sistemul de vot mixt introdus de curând va oferi o altă structură a aleșilor.

Parlamentul este unicameral, cu 101 deputați, un deputat reprezintă un procent din masa de voturi exprimate, 51 vor fi aleși pe liste de partid, ca înainte, 50 de deputați vor fi aleși în circumscripții uninominale.

Republica Moldova era până acum un caz unic-toată țara era o singură circumscripție. Puteau fi mai multe, dar autoritatea electorală centrală hotăra în fiecare ciclu electoral numărul de circumscripții, și de fiecare dată stabilea că există o singură circumscripție. Parlamentul rezultat era reprezentativ pentru întreaga populație, inclusiv pentru 11% din teritoriu, ocupat de Federația Rusă, adică Transnistria.

Acolo nu mai există autoritate moldovenească, exceptând enclava de la Dubăsari. Europa a criticat acest sistem mixt, e o premieră absolută, nu știm dacă nu cumva, în replică, separatiștii din Transnistria nu vor recunoaște Parlamentul de la Chișinău, adică să invoce reprezentativitate doar în teritoriul unde s-au ținut alegeri. Vor vrea un Parlament paralel, ce va duce la schema unei federalizări.

„Dacă cineva ar suprima limba română în școală, ar fi grevă generală în Basarabia”

Liderul providenţial nu există! „ Suntem români și punctum!” țipă chiar liderii din partidul lui Plahotniuc, Partidul Democrat.

Copii lui Dodon învață la liceul Prometeu din Chișinău, cu profesori din România, liceu privat românesc. Jocurile sunt mai subtile. Voronin probabil că va fi trimis la pensie de către alegători. A vorbit foarte mult împotriva a tot ce este românesc, dar sub aspect practic nu s-a atins de limba și școala românilor.

Vladimir Filat se declara român, dar când a venit în fruntea guvernului, a anulat istoria românilor din școală. Sunt paradoxuri, discursul politicienilor de la Chișinău este susceptibil de ipocrizie și lipsă de realism.

Manipulează până își văd voturile în traistă. Dacă cineva ar suprima limba română în școală, ar fi grevă generală în Basarabia.

Ce-mi place la Chișinău sunt sondajele făcute de instituții neutre, cum sunt institutele democrate sau republicane americane, doar pentru uzul propriu, la fiecare jumătate de an. Au tot felul de întrebări în chestionare pe care nu le găsești în alte sondaje. Ei iau temperatura societății la fiecare jumătate de an. Tendințele se văd clar.

Câți sunt pentru unire? 33%! Acum! E foarte mult dacă ținem cont de regula de aur a sociologiei, a celor 20 de procente: când o tendință sau fenomen are 20 de procente devine ireversibilă, insuprimabilă, capătă logică internă cu forță de autopropulsie.

Cu toate presiunile sovietismului și ale comunismului, cu fricile acumulate, cu manipulările și intervenția mediatică străină, societatea românească din Basarabia a trecut de mult la o direcție de mișcare ireversibilă.

Sunt convins. Problema este că se ridică la 52% procentul basarabenilor care doresc unirea cu România condiționat, pragmatic: dacă pensiile și salariile vor fi ca în România, suntem de acord să ne unim cu România!

Adversarii unionismului și europenismului sunt mai puțini decât cei care își doresc sincer, fără rest, sau condiționat, unirea cu România și integrarea în Uniunea Europeană.

Dar indiferent de ce crede populația, Republica Moldova are un grad de integrare foarte ridicat cu România și Uniunea Europeană. La realitatea în mișcare trebuie să fim atenți, nu la vorbele care se spun…

„Sunt convins că în 10 ani majoritatea populației din Bugeac se va declara română și vorbitoare de limbă română”

 Populația din Bugeac este derutată identitar, se încearcă amputarea memoriei, ștergerea identității, diluarea ei.

Suntem în proces de refacere, ca organism național pentru milioane de români din aceste 11 județe ale României, rășluite în 1940. Se vede asta și la recensământ.

Sunt convins că în 10 ani majoritatea populației din Bugeac se va declara română și vorbitoare de limbă română. E un proces care durează, trebuie să avem răbdare. Important este să nu fie deturnat acest proces.

Condițiile economice din Rusia fac ca numărul migranților din Moldova să scadă. Foarte mulți de la Moscova revin acasă la Chișinău sau acasă în Basarabia, își perfectează pașaportul românesc sau o altă cale de plecare legală în occident, schimbă Rusia cu occidentul foarte ușor. Cei mai mulți merg în Italia și Marea Britanie.

Este o oligarhie care stăpânește economic Moldova. 80% din banii Republicii Moldova sunt la Chișinău. Cine controlează Chișinăul, controlează Republica Moldova. De asta s-a demis primarul, prin comandă politică, deși nu pot proba asta…Și nici nu au fost anunțate noi alegeri.  

„Dacă decupăm Tiraspolul, care concentrează populația rusească, Transnistria este mai românească decât Basarabia”

  Trebuie să privim realist, la nivelul speculațiilor juridice.  Ce reprezintă Găgăuzia? 26 de primării, din care doar 22 sunt majoritar găgăuze, în 4 sunt minoritari. Sunt o jumătate de raion.

Apoi este discontinuitate teritorială, sunt patru insulițe. Din 24 de licee au rămas cu 15, și s-ar putea de la anul să rămână doar 9. Sunt norme, populația școlară este în scădere drastică, au fost 170 de mii și acum sunt 90 000. Nu este nici un pericol real.

Dacă decupăm Tiraspolul, care concentrează populația rusească, Transnistria este mai românească decât Basarabia. Ceea ce oferă Transnistria republicii Moldova este posibilitatea de a controla ambele maluri ale Nistrului pe segmentul navigabil. Și Nistrul este cam al cincilea fluviu în Europa. Puțină lume știe.

  Ucraina este singurul stat după Transnistria care vehiculează psihoza „moldovenismului” . O face în scopul deznaționalizării mai ușoare a românilor, prin fragmentarea lor.

Curtea Constituțională din Republica Moldova s-a pronunțat. Anul acesta a fost abrogată legea RSS Moldovenești cu privire la funcționarea limbilor vorbite în RSS Moldovenească. Va fi o lege nouă.

Eu abordez problema în mod ușor diferit de cum o face toată lumea: teza mea este că termenii „român” și „moldovean” nu se află în relație de adversitate, ci de complementaritate.

Cine insistă să combată moldovenismul alimentează tezele moldovenismului de sorginte sovietică. Era o ideologie pentru deznaționalizarea românilor. Moldovean este un infranim românesc, ca oltean, vrâncean, gălățean. Nu e de rușine să fii moldovean. Insistând să te numești numai român, ștergi specificul local. N-ai cum!

„Emanciparea noastră bisericească este una din sarcinile prioritare. Mai ales în anul Centenar”

  Singura instituție națională din țară care s-a implicat de o manieră hotărâtoare în Basarabia este Biserica Ortodoxă Română.

La 24 mai, Patriarhia Română a decis completarea a două scaune episcopale vacante cu episcopi titulari aleși statutar. Ei sunt oameni ai locului, buni cunoscători ai realităților de acolo, foarte bine pregătiți.

În felul acesta, Mitropolia Basarabiei, ca singura instituție din interbelicul de aur, reactivată la răsărit de Prut, a căpătat puncte de sprijin noi și a ieșit din starea ei anterioară, de asinodalitate.

Sinodul Mitropoliei Basarabiei este deosebit de important. Această instituție nouă va propune sinodului BOR o reorganizare administrativă a bisericii, care acoperă 27% din teritoriu, având concurența teribilă a Bisericii Ortodoxe Ruse, cu control absolut după 1944, cu jurisdicție abuzivă timp de 106 ani, în timpul țarismului, cu complicități separatiste la Tiraspol și Comrat…

Biserica Ortodoxă Rusă nu a ezitat niciodată să se servească de stindardul ortodoxismului în scopuri meschine, cu accente imperialiste, seculare, ce țin de pofta de a-i domina pe alții. Acestea sunt însă incompatibile cu creștinismul.

Noi am fost în imperiul țarist și sovietic singura națiune neslavă, coreligionară cu națiunea hegemonă, ocupantă. Imperiul a știut că suntem singurul popor captiv, coreligionar cu ei și s-a folosit de biserică pentru controlul și dominarea românilor. Emanciparea noastră bisericească este una din sarcinile prioritare.

Mai ales în anul Centenar. În acest an, vom avea o Catedrală Națională la București, un proiect mare, care redă cumva demnitatea poporului român.

S-au pus în funcțiune două eparhii, în nordul și sudul Basarabiei, și s-a consolidat Mitropolia Basarabiei la Centru, care vor propune canonizarea multor martiri, răpuși în 1940 de mână rusească preoți, călugări, preotese, credincioși de rând, mulți dintre ei împușcați în altare sau dispăruți prin deportare.

Au murit conștient, pentru neamul românesc și credința ortodoxă. Nimeni n-a cercetat până acum martiriul lor. Propunerile spre canonizare vor consolida ideologic partida românească, care și-a recuperat conștiința.

Rusia și tot ce este structură văzută și nevăzută vor lupta nu numai cu cei ce se declară români, dar și cu sfinții noștri. Ei sunt sfinți. Este vorba de o reintegrare bisericească a Basarabiei, procesul de recuperare a conștiinței românești și a identității românești a trecut în faza calității.

 În statutul pentru funcționarea Mitropoliei Basarabiei, acum cu sediul la Cahul, condusă de mitropolitul Veniamin Goreanu, spațiul de jurisdicție a acestei entități cuprinde raioanele din partea de sud a Republicii Moldova, inclusiv Găgăuzia, dar și partea basarabeană a regiunii moldo-ucraineano-române „Dunărea de Jos”.

Asta înseamnă interfluviul Prut – Nistru – Marea Neagră.

Comuniunea canonică cu Mitropolia Basarabiei a fost exprimată deja de credincioșii din eparhii din Reni și Hagicurda (Camâșovca). În felul acesta, ne legitimăm istoric.

„Noi ne-am unit prin voință proprie, dar și sub amenințarea pericolului ucrainean”

Regretatul analist politic Dzerdjinski avea dreptate când spunea: „Rusia cu Ucraina este un imperiu, Rusia fără Ucraina este condamnată să devină un stat normal”.

Cheia succesului sau insuccesului imperialismului moscovit este în Ucraina.

În funcție de cum va fi dezlegat acest nod geopolitic, depind foarte multe evoluții în regiunea noastră. Să nu uităm că și în 1918 emanciparea Ucrainei față de Moscova, pretențiile de anexare la Ucraina a Basarabiei, pentru a deveni cea de-a 10 gubernie ucraineană a accelerat procesul de unificare a Basarabiei cu România.

Noi ne-am unit prin voință proprie, dar și sub amenințarea pericolului ucrainean. Iată de ce orice îndepărtare a Kievului de Moscova apropie Chișinăul de București.

Sub toate aspectele relevante, inclusiv bisericesc. Problema este că factorul politic de la Kiev preia din reflexele imperiale ale Rusiei, ba chiar și pe cele ale stalinismului, care n-au nimic cu europenismul și democrația autentică. Sunt reflexe totalitare.

Nu trebuie uitat că rușii și ucrainenii sunt popoare asemănătoare.

De altfel, cei de la Moscova îi numesc pe cei de la Kiev „ruși mici”. Ucraina este Rusia mică. Avem Veliko Rusia – Rusia Mare, Belo Rusia – Rusia albă și Malo Rusia – Ucraina – Rusia mică. Ha, ha! Limbile lor diferențiate sunt ușor inteligibile.

Patriarhul Moscovei spunea la Kiev: „Două limbi – un popor!” Iar noi care vorbim aceeași limbă, cei din Basarabia și România, suntem „O limbă – două popoare!?” E ipocrizie imperială: suntem în fapt „o limbă și un popor”.

 

 

Imagini pentru vladcubreacov photos

Foto: Vlad Cubreacov, președintele Asociației culturale „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, jurnalist, originar din Crihana Veche-Cahul, pe malul Prutului,  secretar al Federației organizațiilor românești din centrul și sud-estul Europei, a fost șef al Departamentului Culte din primul guvern post-sovietic, sub ministeriatul actorului și regizorului Ion Ungureanu.

A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, timp de cinci mandate și consilier al Mitropoliei Basarabiei, timp de 10 ani.

Este autorul victoriei în procesul CEDO, prin care s-a statuat că drepturile credincioșilor organizați în Mitropolia Basarabiei au fost încălcate grav și de stat și de Biserica Ortodoxă Rusă, perdanții fiind Statul Republica Moldova și Biserica ortodoxă Rusă, ca terț intervenient. Timp de 13 ani a fost membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca membru al subcomisiei pentru minorități naționale. Din această poziție a internaționalizat problema românilor timoceni și a determinat adoptarea în Albania a unei decizii privind protecția minorităților naționale, printre care și aromânii.

Este și aceasta o afirmare a românismului, în contextul în care toate țările vecine României practică deznaționalizarea, cu excepția Albaniei.

Nominalizați aromâni, și nu vlahi, ca în proiect, ca urmare a demersurilor intreprinse de Vlad Cubreacov.

 

 

 Citiţi interviul integral accesând:

 

http://rgnpress.ro/rgn_18/categorii/analize-interviuri/28498-2018-08-24-09-51-35.html

26/08/2018 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

32 comentarii »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 26/08/2018 | Răspunde

  2. Avea acad. voievod Dimitrie Cantemir o vorba .. Moldovenii sunt lenesi la carte,, Mă conving de justețea ei, urmărind procesele și mișcarea de emancipare națională ce se derulează în acest spațiu de la est de Prut și Nistru după anii 1985, odată cu declanșarea Perestricii și Glasnoti-ului gorbaciovist. A așa -numitei ,,reconstruții statale și transparențe la adoptarea deciyiilor. Vorbind despre necesitatea Reunirii/reîntregirii unii o reduc doar la necesitățile materiale, mai ales alimentare. Multi uită, că erau timpuri, când cartea românească era o carte rarisimă in fsta RSSM..Era o mare problema s-o citesti in bibliotecile publice.. Mereu primeai refuz… Moldoveinii plecau la o mie de km la Moscova sau Leningrad pentru a le procura clandestin …Personal, am făcut cunostință cu textul românesc prin clasele primare, când în localul depozitului bisericii din sat, ce era inchisa de autoritati , o revistă bisericească din perioada interbelică. Nu am putut să o lecturez fiindcă nu învățam încă franceza. Apoi la magazinul DRUJBA – Prietenie din Chisinău, am procurat unele cărți și o culegere de articole de ale lui Ceausescu. Însă la serviciu mi s-a făcut observație , dându-mi de înțeles că ar fi mai bine să n-o vadă nimeni.. Toate adunărileîn colectivul de muncă se făceau doar in rusă, deși în activitatea cotidiană lucram în limba maternă. Prin oraș se vorbea doar in rusă. Când a fost deschisă prima gradiniță în limba româna a fost mare scandal. Scandal a fost și atunci când un conducător de troleibus anuța stațiile in limba maternă etc etc…. După mine Reunirea nu poate fi doar din considerente materiale. Dar mai ales eaa e necesară din motve CULTURALE, Educationale. Te poti considera get-beget român doar dacă ai aceleși studii gimnazile sau liceale pe care le are un cetățean român de la Bucuresti sau Iași. În ultimul timp s-au intensificat atacurile contra alfabetului latin/românesc din RM.. Oare nu tot așa se luptau cu acest alfabet și în perioada totalitară.???!!! Mare scandal a fost când la Chișinău pe cabinele telefoanelor stradale era scris englezeste Telephone..Dacă vom avea acces la cultura românescă și vor fi simplificate trecerile vamei și frontierei de la Prut, Reunirea/Reîntregirea a avut loc de facto… în rest, fiecare va decide cum va proceda cu autodezvoltarea intelectuală . Va scrie și citi doar cu litere rusesti sau va reveni plenar la Cultura Dacoromânească. Desigur că legislatia ar trebui să garanteze și să asigure, drepturile fiecăruia la păstrarea identitatii naționale românești.. Doar prin Carte și Cutură nu vom fi o gloată, cu o oaste. Un popor. Un Neam, respectat în lume…

    Apreciază

    Comentariu de Nicodim | 26/08/2018 | Răspunde

    • Nu pot fi de acord cu aşa zisa părere a d-tale despre respingerea învăţăturii de către moldoveni.
      Se pare că d-ta ai uitat că marea majoritate a oamenilor de litere,cultură şi ştiinţă români, din Moldova se trag.
      Eu dau câteva nume alese la întâmplare, d-ta continuă …
      Nicolae Iorga,Ion Creangă, Eminescu,Alecsandri,Gh.Asachi,Grigore Ureche,Ion Neculce,Eugen Coşereanu,George Enescu, Ciprian Porumbescu,Nicolae Labiş,Negruzzi,Calistrat Hogaş,Al O Teodoreanu, Păstorel Teodoreanu,Alecu Russo, Al.Donici, Emil Racoviţă şamd, şamd.
      Continuă d-ta…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 26/08/2018 | Răspunde

  3. […] via 52% din basarabeni doresc Unirea condiționat, pragmatic: dacă pensiile și salariile ar fi ca în … […]

    Apreciază

    Pingback de 52% din basarabeni doresc Unirea condiționat, pragmatic: dacă pensiile și salariile ar fi ca în România ! — CER SI PAMANT ROMANESC – „Ingerii sunt spirite inaripate, prietene cu spiritul tau inaripat.“ | 26/08/2018 | Răspunde

  4. Descurajator articol! Unire pentru pensii, salarii și pașaport românesc? Dar dacă UE se desființează mâine sau iese România, cum rămâne cu unirea? Dacă vor descoperi că pensiile și salariile alea nominal mari n-au o putere de cumpărare așa de mare cum se așteptau, au să ceară despărțire?

    Apreciază

    Comentariu de BlogR Ikonoklast | 21/09/2018 | Răspunde

    • Credeţi că nemţii din RDG nu erau atraşi de pensiile şi salariile mari din Germania occidentală „capitalistă”?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 21/09/2018 | Răspunde

      • Nu cred că doar de asta. Oricum, nu ne mai tot comparați cu nemții. Noi avem probleme de coeziune națională pe actualul teritoriu şi ni se pare normal să ne unim cu alții care vor doar un paşaport şi eventual salarii şi pensii. Succesul e garantat.

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 21/09/2018

      • Germanii şi italienii au avut şi ei mari probleme de coeziune naţională, chiar mai mari decât la români.
        În Italia acestea persistă şi acum.
        Problema noastră este că românii basarabeni au făcut obiectul unor îndelungate experimente ruseşti de deznaţionalizare,inclusiv prin aplicarea doctrinei „moldoveniste”.
        Urmările se văd până în ziua de azi.
        În plus, să nu uităm că 35% din populaţia R.Moldova este formată din alogeni, al căror antiromânism este cunoscut.
        Aşa se explică de ce predomină interesul material faţă de România la basarabeni şi nu naţionalismul românesc, aşa cum ar fi firesc.
        În atare situaţie, vedem că este necesar un proces îndelungat de re-românizare, care totuşi nu va putea fi oprit, decât dacă Rusia va reanexa acest teritoriu a cărui populaţie a fost atât de greu încercată în ultimele două secole.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 22/09/2018

      • Până la Basarabia, este necesar un proces de re-românizare în România (mă refer la etnicii români care se de-românizează, nu la minorități).

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 22/09/2018

      • Unde se de-românizează etnicii români din România? Poate în secuime…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 23/09/2018

      • Ne de-romanizam în fiecare zi, de exemplu atunci când aplicăm în loc să candidăm, atunci când sun

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 23/09/2018

      • … scuze pt. întrerupere: sau atunci când cerem Statele Unite ale Europei sau suntem mai fideli cancelariilor occidentale decât României. Sau atunci când aplaudăm cedarea industriilor strategice sau a resurselor sau a pământului către străini.

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 23/09/2018

      • Nu prea are legătură cu naţionalitatea despre care vorbeam… Mai curând cu naţionalismul.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 23/09/2018

      • Are foarte multă legătură. Dacă se continuă trendul (apropo de anglicizarea limbii), România va rămâne o unitate administrativ- teritorială săracă a statului european. Va fi o NeRomânie (de fapt, este deja). Deci, cu ce să se unească Basarabia, cu NeRomânia? La fel de bine poate să adere direct la UE şi să devină o altă provincie a celui de Al Patrulea Reich.

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 23/09/2018

      • În urmă cu unsecol şi ceva, era vorba de francizarea limbii (nu te cumprind)… Mai mult,August Treboniu Laurian mergea pe italienizare „nu te capisc”)!
        După cum vedem, atunci acele iniţiative au avut un rol pozitiv, atâta vreme cât limba noastră s-a curăţat de slavisme, grecisme, turcisme etc, şi a redevenit o limbă cu adevărat latină, nu-i aşa?…
        Acum, presiunea limbii engleze avem într-adevăr o problemă… Ce ne facem însă, dacă avem în vedere că aproape 40% din cuvintele acestei limbi enjgleze provin din limba franceză, care a avut un rol important în geneza ei? La ei era de bine, la noi,nu?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 23/09/2018

      • Este rău atâta timp cât înlocuiesc cuvinte deja existente. Era bine când se introduceau neologisme, cuvinte noi pentru lucruri sau noțiuni care nu aveau nume în română.
        Mai grav, se înlocuiesc cuvinte existente anterior cu unele care înseamnă altceva, precum „a aplica”.
        Cât despre falsificarea limbii (în opinia ta) ca să devină „cu adevărat latină”, este incredibil să susțină aşa ceva cineva care se crede naționalist. Am noutăți: limba era latină cu toate slavismele. Iar falsificările bonjuriste au avut un efect devastator asupra moralului, respectului de sine, asupra identității naționale. A contribuit enorm la ruptura dintre mase, care se simțeau bine aşa, cu slavismele lor, şi elitele kemaliste mincinoase, mândre că suntem „romani”, pe de o parte, şi falsificând limba ca să ne facă ” romani”, pe de alta (ei necrezând, deci, că suntem cu adevărat).
        Păi chestia asta cu „latinizarea” limbii române în sec. al XIX-lea o susțin ungurii lui Roesler şi a susținut-o Roller , nu naționaliştii români.

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 23/09/2018

      • D-ta spui că „Este rău atâta timp cât înlocuiesc cuvinte deja existente”… Asta spuneau şi adepţii purităţii limbii în secolul al XIX-lea ! Se înlocuiau şi atunci cuvinte deja existente…
        În plus părerea conform căreia „limba era latină cu toate slavismele”, e discutabilă…
        Citiţi cel mai vechi document scris în limba română rămas până la noi, ” Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, către Hans Benkner, judeţul cetăţii Braşovului”trimisă în timpul domniei lui Vlad cel Tânăr (1510-1512).
        Numai aşa vă puteţi face o idee asupra procesului de evoluţie prin care a trecut limba noastră şi veţi putea să vorbiţi în cunoştinţă de cauză despre aşa – zisa „falsificare a limbii române” în trecut.

        https://kosson.ro/restitutio/45-cultura-scrisa/407-scrisoarea-lui-neascu-1521

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 23/09/2018

      • L-am citit, domnule, n-avea grijă, am scris copios despre asta. Eu ît

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 23/09/2018

      • îmi joacă feste tastatura minusculă de la telefon, scuze. Continuare: există o abundență de mărturii ale străinilor dar şi locale despre români care atestă că erau considerați şi se considerau ei înşişi un popor latin, mult anterioare fata de bonjurişti sau Şc. Ardeleană. Nu mă trimite să citesc, că am şi scris pe larg despre asta pe blog.
        Încă o dată, mă declar şocat că autorul unui blog care se pretinde naționalist sau național, dacă am înțeles eu bine, nu crede că limba română era limbă romanică înainte de a fi falsificată şi i se pare ceva normal şi dezirabil falsificarea limbii pentru a o face romanică.
        Înțeleg că acum ne luăm după modă şi într-un secol ne scoatem germanici.
        Ți-o spun sincer: dacă asta crezi despre noi, nu eşti nici naționalist, nici măcar suveranist (cum ma consider eu). Eşti tovaraş de idei cu Roller, cu maldavanii lui Pascaru şi cu ungurii, care susțin exact ce crezi şi tu.
        Nu o scriu ca o acuzație. Reprezintă şi ei un curent de gândire, chiar dacă greşit. Doar că pur şi simplu te poziționezi şi te identifici greşit cu al tău cer şi pământ românesc. Ce fel de cer şi pământ românesc, dacă ne schimbăm limba şi identitatea după cum bate vântul?

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 23/09/2018

      • Vă mai propun să reflectaţi asupra următorului text scris de un lingvist avizat, care spune că: „în lingvistica românească de astăzi deseori se fac auzite proteste împotriva a ceea ce unii numesc anglomanie (cf. Adriana Stoichiţoiu, 1992; idem, 1996).
        Pledînd pentru o poziţie echilibrată în problema discutată, ne raliem opiniei potrivit căreia influenţa engleză nu este un fenomen negativ în sine, nu trebuie considerată mai periculoasă decît alte influenţe străine care au acţionat şi acţionează asupra limbii noastre, de aceea “se poate presupune că anglicizarea va fi depăşită aşa cum au fost depăşite în timp slavizarea, grecizarea, rusificarea, italienizarea sau francizarea” (v. Mioara Avram, 1997, pass.).
        Specialiştii apreciază că împrumuturile din limba engleză continuă vechiul proces de relatinizare a limbii române moderne, proces care s-a produs şi în alte momente ale istoriei noastre prin limbi de alte origini. Pericolul îl constituie în special calcurile după engleză, sau împrumuturile “mascate”, care ambiguizează deseori comunicarea.
        Rezumînd cele expuse, vom constata că inventarul lexico-semantic relativ recent poate reflecta cîteva trăsături şi tendinţe specifice vocabularului limbii române actuale: un aflux de cuvinte (şi de sensuri) noi pătrunse în limbă într-o perioadă extrem de scurtă; marea ocurenţă şi dispersie ale unor cuvinte şi accepţii devenite un fel de clişee, care accentuează impresia de noutate a vocabularului de după 1989; scurta perioadă de “vogă” şi rapida cădere în desuetudine a unor termeni şi sensuri noi; predominarea terminologiei social-politice în ansamblul intrărilor lexicale actuale; schimbarea caracterului conotativ al unor cuvinte mai vechi în noile condiţii istorice; economia de limbaj obţinută prin substantivarea masivă a adjectivelor; modificări însemnate în modul de formare a cuvintelor prin sporirea derivării antepuse şi a compunerii în raport cu cea sufixată”.

        http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2602

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 23/09/2018

  5. Şi Lucian Boia este un istoric reputat, de ce să-l contrazicem. Acesta este cumva un blog europeist?
    Căci dacă da, numele blogului e un abuz.

    Apreciază

    Comentariu de BlogR Ikonoklast | 23/09/2018 | Răspunde

    • Unde am spus eu că limba română nu este o limbă romanică?
      Ce e cu obsesia asta conform căreia cineva ar falsifica limba română”pentru a o face romanică”?Cine „se ia după modă pentru ca într-un secol să ne scoatem germanici”?
      De unde şi până unde ai dedus d-ta că acest blog „se pretinde naţionalist”?
      Ei bine, d-ta ar fi trebuit să observi că discuţi cu un naţionalist sincer, nu cu un „pretins” naţionalist…
      Roller, Roessler şi alţii nu au nici un rost în discuţia asta.
      Cât despre prăpăditul ala de Pascaru, sau despre ce spun ungurii, afirmaţiile de mai sus chiar sunt de tot râsul. Ce curent de gândire poate reprezenta viţelul ala de Paskaru ot Basarabia ?
      P.S.Nu e cazul să fiţi alarmist,pentru că noi nu ne schimbăm limba şi identitatea după cum bate vântul.
      Limba şi naţiunea sunt organisme vii şi au cu siguranţă mecanismele şi anticorpii necesari pentru a se apăra.
      Tinerii „bonjurişti” întorşi de la studii în străinătate acum mai bine de un secol doar aruncau aici, pe malurile Dâmboviţei sau ale Bahluiului, diverse ticuri lingvistice sau de comportament. Ei „uitau” limba maternă şi vorbeau într-o păsărească ridicolă, iar tot ce întâlneau în ţara lor de baştină li se părea că nu merită decât dispreţ şi ironie.
      Cu toate acestea, „bonjuriştii” cu „franţuzismele” lor au avut un rol important în perfecţionarea limbii române.
      Multe dintre cuvintele lor, ironizate de scriitorii contemporani lor, au devenit neologisme folosite iniţial în medii restrânse care au intrat treptat, treptat, în limbajul tuturor vorbitorilor de limbă română.
      Ce se petrecea atunci cu limba franceză, vedem că se întâmplă acum cu limba engleză.
      Fiţi liniştit, şi francezii sunt oripilaţi în faţa asaltului limbii engleze, însă „franangleza”nu are suficientă forţă să şteargă strălucitoarele secolele trecute şi nici prezentul culturii franceze.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 23/09/2018 | Răspunde

      • Păi chiar dta. m-ai trimis la scrisoarea lui Neacsu, să mă conving că româna nu prea era o limbă romanică.
        De unde ştii că schimbările aduse limbii de bonjurişti au fost benefice? Chiar nu înțelegi „gâtlegău” ne pare azi ridicol dintr-un singur motiv, anume că s-a adoptat „cravată”?
        Dacă se făcea invers, râdeam azi cum sună „cravată”.
        Un popor care se respectă nu îşi schimbă vocabularul după cum e moda.
        Şi măcar de-ar fi numai limba, dar ăsta e doar unul dintre simptomele deromânizării României.

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 23/09/2018

      • Din câte văd, d-ta îmi răstălmăceşti spusele…
        Nu am evocat scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung pentru a demonstra co limba română nu ar fi o limbă romanică…
        Eu v-am îndemnat să o citiţi(recitiţi) pentru a vă face o idee asupra procesului de evoluţie prin care a trecut limba noastră de atunci şi până azi.
        Abia după aceea veţi putea să vorbiţi în cunoştinţă de cauză despre aşa – zisa „falsificare a limbii române” despre care pomeneaţi.
        Cuvântul cravată a intrat în mai multe limbi europene de la croaţi (hrvati), prin limba franceză, care a servit timp de câteva secole drept lingua franca în lumea occidentală.
        Este un neologism pe care „puriştii” care militau pentru eliminarea cuvintelor străine din limbă încercau să-l substituie cu „neaoşa” invenţie lingvistică „gâtlegău”.
        Au mai fost încercări în deceniul al III-lea al secolului trecut, când la ordinul comunistilor sovietici s-a încercat creerea artificială a unei limbi moldoveneşti diferite de limba română.
        A rezultat o struţocămilă, o producţie imbecilă pe care însăşi creatorii au fost nevoiţi să o abandoneze pe tăcute, păstrându-i doar numele.
        Poporul nu şi-a dezvoltat vocabularul pentru a fi la modă, ci pentru a răspunde unor cerinţe concrete impuse de viaţa cotidiană.
        Schimbarea vocabularului după cum o cere moda este un fenomen marginal, specific unor cercuri restrânse de indivizi aparţinând unui popor. Fenomenul poate fi intâlnit şi în Franţa şi în alte ţări.
        Neologismele care nu răspund unor necesităţi concrete de comunicare dispar rapid din limbă.
        Aşa se va întâmpla şi cu anglicismele inutile. Este un fapt acela că limba engleză a devenit o limbă de comunicare internaţională.
        De-a lungul vremii limba franceză sau italiana au adoptat o mulţime de cuvinte germanice. Noi am introdus în limă masiv slavisme în evul mediu timpuriu. Mare parte din aceste slavisme au fost înlocuite în sec.al XIX-lea de franţuzisme şi italienisme.A fost un proces pozitiv pentru că s-a lărgit pe calea aceasta fondul de cuvinte neolatine al limbii noastre.
        În limba română rămân doar cuvintele noi care sunt cu adevărat necesare comunicării.Adoptarea unor cuvinte din altelimbi sau dispariţia unor arhaisme nu înmsamnă „deromânizare”,staţi liniştit.
        Pierderea identităţi unui popor se produce din cauze mult mai complexe, care se pare că nu le prea cunoaşteţi.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 24/09/2018

      • S

        Dacă tot vorbeaţi de „gâtlegău” fiind convins că, vă citez : „Chiar nu înțelegi(că)„gâtlegău” ne pare azi ridicol dintr-un singur motiv, anume că s-a adoptat „cravată?”.
        Atrag atenţia că exemplul dat de d-ta este prost ales, întrucât vorbeşti de un cuvânt compus, care conţine un slavism:

        Gât – sn (de la slav глътъ):Parte a corpului (la om și la unele animale) care unește capul cu trunchiul; (pop) grumaz, gâtlan.

        Îl preferaţi unui franţuzism, sau Doamne fereşte unui anglicism ?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 24/09/2018

  6. „Din câte văd, d-ta îmi răstălmăceşti spusele…
    Nu am evocat scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung pentru a demonstra co limba română nu ar fi o limbă romanică…”

    Păi să recapitulăm spusele dumitale, că pare necesar, cu accent pe textul îngroşat – bolduit ca să vorbim cum îţi place (sper să iasă intr-adevar bolduit):
    „În plus părerea conform căreia „limba era latină cu toate slavismele”, e discutabilă…
    Citiţi cel mai vechi document scris în limba română rămas până la noi, ” Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, către Hans Benkner, judeţul cetăţii Braşovului”trimisă în timpul domniei lui Vlad cel Tânăr (1510-1512).
    Numai aşa vă puteţi face o idee asupra procesului de evoluţie prin care a trecut limba noastră şi veţi putea să vorbiţi în cunoştinţă de cauză despre aşa – zisa „falsificare a limbii române” în trecut.”

    Deci, în opinia dumitale de ieri, părerea că româna înainte de franţuzire ar fi fost o limbă latină e discutabilă. Discutabil înseamnă îndoielnic, neconvingător. În privinţa răstălmăcirii … I rest my case, că tot îţi place romgleza.
    Cu aşa naţionalişti, nici nu-i de mirare că nu s-a închegat nicio mişcare identitară serioasă după revoluţie.
    Cât despre „gâtlegău” şi „cravată”, am vrut doar să arăt printr-un exemplu care mi-a venit în minte pe moment că forma actuală a limbii nu este neapărat cea mai bună cu putinţă sau singura „normală”.
    Pare normală pentru singurul motiv că pe aceasta o vorbim, şi o vorbim nu că aşa a impus vreo „legitate”, ci pentru că aşa au vrut câteva sute de boieri în sec. XIX şi nişte angajatori occidentali care au creat o romgleză din deficienţele capacităţilor de traducători ale propriilor angajaţi, dublate de cultura dispreţului faţă de „indigeni” din organizaţiile respective, însuşită şi de angajaţii lor locali.
    O limbă română păstrând slavismele ei din vechime evacuate forţat de elite nu ştim dacă ar fi fost mai rea sau mai ciudată decât româna actuală.

    Spui că „poporul nu şi-a dezvoltat vocabularul pentru a fi la modă, ci pentru a răspunde unor cerinţe concrete impuse de viaţa cotidiană.” – dacă „aplic” în loc de „candidez” sau „bolduit” în loc de îngroşat înseamnă dezvoltarea vocabularului impusă de cerinţe … poate de cerinţele unor angajatori sfertdocţi practicanţi de „furculision” în versiunea anglicizată.

    Citeşte „The History of the Present State of the Ottoman Empire” de Sir Paul Rycaut, publicată prima dată în 1665. Engleza lui Rycaut este practic IDENTICĂ englezei literare de azi, diferă doar trei caractere – Æ” şi „ſ” („s” lung) şi încă unul căruia nu i-am găsit denumirea sau posibilitatea să-l reproduc în text.

    Nici vorbă de preluat cuvinte după cum bate vântul la un popor demn.

    În concluzie, în Românica noastră, totu-i bine şi la vară cald. Pământul (arabil) românesc mai e românesc doar în proporţie de cca. 60%. Despre cer nu-ş’ ce să zic … de cer se ocupă ROMATSA, cu cele mai mari salarii din România, dovedind că se poate să plouă cu bani din cer la propriu. Dar ce mai e pâmânt şi cer românesc, când vreo patru milioane de români au plecat de aici? Tot globu-i pământ românesc!

    Dar totu-i ghini la Românica noastră.

    Cu asemenea naţionalişti, cine mai are nevoie de globalişti?

    Apreciază

    Comentariu de BlogR Ikonoklast | 24/09/2018 | Răspunde

    • Am spus şi repet că limba română (şi evident franceza, italiana, portugheza, spaniola,retoromana,etc.) sunt limbi NEOLATINE, nu LATINE.
      Este incorect să spui că este o limbă latină, atâta vreme cît limba latină este o limbă moartă, sau, mă rog este vorbită oficial numai la Vatican.
      Corect ar fi săai cunoştinţă de faptul că limba română este o LIMBĂ ROMANICĂ, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, având multe similarităţi cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană şi reto-romană, dar şi caracteristica prezenţei masive a unor cuvinte şi expresii din alte limbi neromanice (slavisme, germanisme,grecisme, turcisme etc).În trecut, prezenţa în vocabular a cuvintelor străine de origine slavă şi greacă era mult mai mare decât în prezent.
      Or, d-ta declari ritos că limba noastră este o limbă latină !

      Ar trebui să vă fie clar că în comparaţie cu limba vorbită în vremea lui Neacşu de la Câmpulung,în limba pe care o vorbim astăzi a crescut enorm proporţia cuvintelor provenite din limbile neolatine, în special franceza şi italiana.

      În plus, d-ta susţii cu obstinaţie că, citez:”o vorbim nu că aşa a impus vreo „legitate”, ci pentru că aşa au vrut câteva sute de boieri în sec. XIX şi nişte angajatori occidentali care au creat o romgleză din deficienţele capacităţilor de traducători ale propriilor angajaţi, dublate de cultura dispreţului faţă de „indigeni” din organizaţiile respective, însuşită şi de angajaţii lor locali.”
      Află domnule, că acei câteva sute de boieri nu aveau cum (şi nimeni pe lume nu poate) să impună unui popor o limbă dacă ea nu corespunde unor necesităţi practice de exprimare şi de comunicare.
      Cuvintele străine intră in limbă numai dacă prezintă utilitate pentru vorbitori şi numai aşa.
      Nu poate fi legalizată şi nici nu poate deveni obligatorie folosirea unui cuvânt sau a altuia, prin voiunţa unui grup restrâns de decidenţi. Un exemplu îl aveţi în soarta „Legii Pruteanu”…

      Iar dacă tot ai pomenit de „furculision”, tot d-ta ar trebui să te întrebi de ce acest cuvânt nu a pătruns în limba română şi nu a rămas, deşi alte cuvinte precum tramvai, televizor sau creion au rămas ?
      Oare de ce cuvântul „norod” a fost înlocuit de cuvântul popor?
      Chestia cu „bolduit” nu demonstrează absolut nimic, în afara faptului că exteriorizează o obsesie a domniei tale legată de invazia unor barbarisme.
      Stai liniştit, majoritatea acestor cuvinte „la modă” vor dispărea din limbă dacă au deja un corespondent validat de practica zilnică şi vor apărea altele.
      Ce să-i faci, limba are şi ea viaţa ei şi evoluează indiferent că vrem sau nu vrem noi.
      Păcat că nu vom apuca vremea în care va exista, în urma unui proces îndelungat de unificare a limbilor,o singură limbă pe această planetă.
      Putem doar intui că acea limbă a vitorului va fi rezultatul combinării la o scară gigantică a limbilor existente deja, urmând un proces care a existat în trecut, există şi acum,şi care te face pe d-ta să filosofezi fără rost…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 25/09/2018 | Răspunde

    • Dacă d-ta simţi româneşte şi revendici un naţionalism sănătos, de ce foloseşti expresii care jignesc însăşi numele ţării noastre, ţara tuturor românilor, minimalizând-o şi discreditând-o cu porecla incalificabilă de „Românica”?

      Cât despre exemplele pe care le dai în legătură cu limba engleză, ar fi bine să ne amintim împreună câteva date de bază legate de ea:

      – Primii oameni de pe teritoriul Angliei a caror limba o cunoastem sunt celtii . Limbile celtice se impart in limbi galice si limbi britanice. Limba celtă a fost prima limba indo-europeana care s-a vorbit pe teritoriul Angliei si inca mai este folosita de multe persoane acolo.

      O alta limba care a fost folosita in Anglia aproximativ patru secole, inainte de aparitia limbii engleze, este limba latină. Limba latina a fost introdusa atunci când Britania a devenit provincie a Imperiului Roman.

      – Prin sec.al V-lea,popoare vorbitoare de limbi germanice (angli şi saxoni), şi din Iutlanda (iuţii) au invadat ceea ce astăzi este partea de est a Angliei.
      Încă se dezbate dacă vechea engleză s-a răspândit prin dispersarea vechii populaţii, sau dacă celţii nativi au adoptat gradual limba şi cultura clasei dominante, nefiind exclusă nici o combinaţie a acestor două procese, aşa cum s-a întâmplat prin părţile noastre cu vechii traci în timpul asimilării de către aceştia a limbii şi culturii latine.
      -Cucerirea Angliei de către normanzi, în 1066, a influenţat profund evoluţia limbii. Timp de aproximativ 300 de ani după cucerire, normanzii vorbeau o limbă apropiată de franceza Veche, ca limba oficială la Curte, în drept şi administraţie.
      Un număr foarte mare de cuvinte normande (franceze)au pătruns în engleza veche, în vocabularul de bază. Mai târziu, multe cuvinte au fost împrumutate direct din latină sau greacă, lăsând un vocabular paralel care a ajuns până în zilele noastre.
      Influenţa normandă a dat naştere la ceea ce azi se cheamă Engleza de Mijloc.

      – Renasterea, Shakespeare, cresterea Angliei ca forta la nivel mondial si epoca de aur a coloniilor engleze in lume, dezvoltarea căilor de comunicaţie, a schimburilor comerciale si culturale si de acces la informatie (ziare, literatura, etc) au avut toate influente puternice asupra limbii engleze, si au contribuit la formarea si transformarea ei in ceea ce cunoastem azi.
      E o stupiditate să creadă cineva că o limbă, fie ea şi engleza a rămas neschimbată timp de secole şi că această limbă nu a importat cuvinte din alte limbi.

      Dezvoltarile stiintifice ale secolului douazeci au adus televiziunea, radioul, telefonul si automobilul, si toate acestea au ajutat la imbogatirea vocabularului limbii engleze.

      Astazi, limba engleza este standardizata in tari ca Anglia, Statele Unite, Canada, Australia. De asemenea, exista multe dialecte regionale, cum ar fi in Scotia de sud si in Irlanda, Africa, sudul Asiei.
      Dintre limbile hibride, bazate pe limba engleza, amintim: pidgin din Orientul Indepartat, bach-la-mar in insulele din Pacific in nord-vestul Americii, chinook, engleza negro din Guiana, engleza kroo si kroo-boy din vestul Africii.
      Engleza este deci cea mai bogata limba din lume, cu o capacitate extraordinara de a creşte si de a se transforma.
      In prezent, limba engleza modernă contine aproximativ un milion de cuvinte.
      Ce zici, câte dintre acestea provin din alte limbi?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 25/09/2018 | Răspunde

      • Doar o scurtă rectificare, pentru că s-a prelungit suficient disputa: nu revendic un naționalism sănătos, am scris mai sus că mă consider suveranist, nu naționalist. Naționalist am fost poate cu ani în urmă, dar azi nu mai pot fi.

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 25/09/2018

      • Vă consideraţi un suveranist de „Românica”?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 25/09/2018

      • România a ajuns Românica şi incă poate ajunge mai rău condusă de europeişti şi amăgită de „naționalişti” ca dumneata. România lipsită de suveranitate poate fi Românica, dacă doreşti. Şi ăsta-i ultimul mesaj

        Apreciază

        Comentariu de BlogR Ikonoklast | 25/09/2018

      • Nu ştiu cine îţi dă dreptul d-tale să-i cataloghezi pe alţii, mai ales când nu cunoşti sau nu înţelegi suficient noţiunile de suveranitate, naţionalism, patriotism sau naţiune. Unde mai pui că demonstrezi mari carenţe în privinţa cunoştinţelor legate de istoria naţională.
        Nu v-ar strica o vizită la bibliotecă…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 26/09/2018


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: