CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Evoluţia economiei României interbelice (1918-1940)


România a ieșit foarte afectată din Primul Război Mondial și acest lucru se vedea foarte mult în economia țării noastre care, chiar dacă avea un potențial foarte ridicat, regresase mult, ajungând  la nivelul anilor antebelici 1907-1910.

Producția agricolă se situa la  20-25 % din cea înregistrată în perioada 1913-1914, iar România, un mare exportator de cereale înainte de război, ajunsese să importe cereale pentru a asigura consumul intern.

Pentru a redresa economia și pentru a asigura independența economică a ţării cât mai repid, statul român a început să se implice mai mult în economie.

 

Evoluția României în perioada interbelică avea să  demonstreze că Marea Unire de la 1918, a avut consecințe pozitive asupra întregii societăți și în toate sferele de activitate: economic, social, politic, cultural.

Harta României în perioada interbelică

Statul român s-a implicat în importul de utilaje și materii prime necesare reconstrucţiei ţării  și relansării economice a acesteia.

Prin acordarea de credite şi prin aplicarea unor politici economice inteligente, statul a sprijinit înființarea şi dezvoltarea multor  întreprinderi ale industriei grele  și constructoare de mașini cum ar fi Malaxa (Bucuresti), I.A.R (Brasov), Uzinele Titan, etc.

Urmarea a fost aceea că în perioada interbelică  România a avut una din cele mai mari creșteri economice din lume (aproximativ 5.5%/an).

Datorită rezervelor mari de petrol și învestițiilor făcute în industria petrolieră, România se va clasa pe primul loc în Europa și pe locul șase în lume în producția de petrol (1936) și pe locul doi la producţia de gaze naturale (1937).

România se situa de asemenea în primele locuri și la producția de aur, ocupând locul doi în Europa după Suedia.

În perioada 1938-1939 industria noastră își putea asigura aproximativ 80% din necesarul intern, producând o cantitate mare de produse petroliere, locomotive, instalații petroliere, autobuze etc.

După Marea Unire, România ocupa printre statele europene locul 10 ca suprafață și locul 8 după numărul de locuitori.

Marea majoritate a populației o alcătuiau românii (71,9%). 78,9% dintre locuitorii țării trăiau la sate și doar 21,1% – locuiau în orașe.

Cele mai mari orașe erau București, Cernăuți, Iași.

72,3% dintre locuitorii țării munceau în agricultură.  
După primul război mondial situația economică a țării era destul de grea: inflația atingea proporții maxime, scăzuse nivelul producției industriale, drumurile și căile ferate erau distruse, scăzuse și suprafața terenurilor cultivate, România importa produse agricole.
Pentru a redresa situația, clasa politică românească (liberalii care promovau politica prin noi înșine, adică dezvoltarea economică prin forțe proprii, și țărăniștii cu politica porților deschise – deschidere largă spre investițiile din exterior) au reușit să implementeze mai multe reforme de succes.
În 1921, reforma agrară a limitat marea proprietatea funciară la 100 de hectare.

Agricultura  rămăsese cea mai importantă ramură a economiei, aceasta trecând prin cea mai mare reformă agrară din lume (la vremea respectivă).

S-au expropriat aproximativ 6 milioane de hectare (65% din total), astfel 1.5 milioane de familii au primit 3.5 milioane de hectare de teren arabil și 2.5 milioane hectare de pașuni.

Urmarea a fost îmbunătățirea situației locuitorilor de la sate, creşterea prosperităţii economice a României Mari și reducerea numărul marilor moșieri funciari.
Se cultiva pe larg porumbul, România ocupând în 1929 – locul I la producția de porumb și locul IV – la producția de grâu.

În Transilvania, reforma agrară i-a afectat mai mult pe unguri, pentru că ei erau marii proprietari funciari.
Pădurile, apele și bogățiile subsolului au fost naționalizate.

În Basarabia reforma agrară a avut un caracter mai radical, pentru că au fost expropriate și redistribuite pământurile moșierești ocupate de țărani în urma revoluției bolșevice din 1917.

Pentru aplicarea legii agrare din 1921, în Basarabia a fost creată instituția specială de Stat – Casa Noastră.  

Țăranii din Basarabia au primit loturi mai mari (6-8 ha) decât în alte regiuni ale țării. Clasa politică era convinsă, că Basarabia avea în primul rând un  potențial agrar.

Drept urmare, în această provincie au fost încurajate pe lângă culturile tradiţionale de cereale, cultivarea inului și cânepei, dar şi industriile prelucrătoare legate de agricultură cum ar fi industria spirtului, morăritului, zahărului, uleiului vegetal, postavului și a uneltelor agricole.

Deși producția de cereale la hectar era mult sub media europeană, România, datorită suprafeței sale arabile mari, se situa pe primul loc în Europa și pe locul 5 în lume la producția de porumb și pe locul patru, respectiv zece, la producția de grâu.

De asememea, România era pe primul loc în lume la producția de floarea soarelui, de menţionat fiind şi faptul că, în ceea ce privește producția de floarea soarelui și ulei din floarea soarelului, România a fost multe decenii în top 10 mondial.

Principalii parteneri comerciali externi erau Anglia, Franța, Germania.

Se practica și comerțul de tranzit. Basarabia era cea mai mare exportatoare de fructe și struguri din țară.
În România interbelică s-a mărit și numărul de km de șosele și căi ferate.  

În Basarabia au fost construite șosele naționale și regionale, iar noile drumuri trebuiau să lege Basarabia de restul regiunilor țării, de care fusese izolată în timpul stăpânirii ruseşti.

S-au modernizat porturile Constanța, Brăila, Galați şi s-a dezvoltat transportul fluvial pe Dunăre, Prut și Nistru.

 Ritmuri înalte de dezvoltare, au fost obținute în domeniul industriei textile, siderurgice și petroliere.

Marea criză economică mondială din 1929-1933, a atins și România, primele simptome au fost simțite deja la finele lui 1929. Mai multe întreprinderi s-au închis, iar restul lucrau la capacitate redusă.

Singura ramură care și-a sporit producția era cea petrolieră, dar pentru că prețurile pentru petrol scăzuseră mult, economia țării a avut de suferit grav.

În Basarabia, spre exemplu, au fost închise peste 160 de întreprinderi.

În perioada 1921-1938 datoria externă a  României ajunsese de la 3 miliarde de lei, la 80 de miliarde.

Dacă în anul 1933 datoria externă afecta circa 35% din bugetul ţării, aceasta a ajuns  în anul 1938 la aproximativ 6-7%, ceea ce reprezenta un nivel suportabil pentru populație.

Pentru a ieși din criză, guvernul României a promovat o politică cu un pronunțat caracter protecționist, încurajând producătorii locali.

În scurt timp în România vor fi confecționate produse noi ca: tuburi de oțel, becuri, transformatoare, aparate radio.

România  producea  vagoane pentru mărfuri şi pasageri, cisterne și locomotive.
După 1936 România va ocupa locul VI în lume la producția de țiței și locul II la gaze naturale.

O mare realizare a industriei românești au fost avioanele IAR 80 și IAR 81 care, la acea vreme, ocupau locul 3 în Europa, respectiv locul 4 în lume d.p.d.v. al vitezei și altitudinii.

Imagini pentru avioane de vanatoare i.a.r 1940 photos

Foto: Avioane I.A.R. 80 deasupra Carpaților

În perioada interbelică România s-a transformat mult.

Dintr-o țară agrară în care  locul principal la export îl aveau cerealele, primele locuri la export l-au luat în deceniul al IV-lea al secolului trecut  petrolul şi produsele  industriale.

Situația se va schimba brusc în 1939 când a început cel de-al II-lea Război Mondial.

Primul efect pe care Al Doilea Război Mondial l-a avut asupra economiei românești, a fost scăderea exporturilor și imposibilitatea firmelor românești de a se aproviziona cu materii prime și echipamente din import, astfel multe firme după ce au terminat stocurile de materii prime au încetat producția.

Investițiile în economia României au început să scadă din cauza nesiguranței generate de război și efortul economic s-a îndreptat spre asigurarea necesarului de armament pentru protejarea granițelor și asupra producției de alimente pentru a asigura necesarul intern.

Agricultura a continuat să fie cea mai importantă ramură a economiei, dar din cauza recrutărilor agricultura ducea lipsă de forță de muncă și astfel agricultura a început să scaă încă din 1939.

Începerea războiului a facut ca petrolul și cerealele româneşti să fie foarte căutate de statele beligerante,  România fiind printre cele mai mari țări producătoare de cereale și de petrol la nivel mondial.

La data de 23 martie 1939 a fost semnat un tratat economic între partea română și cea germană, tratat prin care Germania avea o serie de avantaje economice.

Până în 1940 Germania a preluat controlul mai multor întreprinderi din România prin cumpărarea de acțiuni sau prin înțelegeri între marile trusturi internaționale.

La data de 27 mai 1940 a fost semnat un tratat prin care Germania avea întâietate la exporturile românești de petrol și produse petroliere.

În urma acestui tratat „avantajos” România primea în schimbul petrolului tehnică militară și petrolul era cumpărat la prețurile de la începutul razboiului, prețuri ce nu mai erau de mult timp valabile, prețul petrolului urcând vertiginos din cauza cererii mari și a scăderii productiei din cauza bombardamentelor asupra rafinăriilor din întreaga Europă.

În anul 1939 s-au facut simțite simptomele inflației, care a crescut mult în anii urmatori ajungând în mai 1940 la peste 50% (comparativ cu nivelul din 1929), ca urmare a reevaluarii stocului de aur de către BNR.

Cursul leu – dolar era influențat de evoluția războiului pe frontul de est, astfel că dacă în timpul victoriilor armatelor germane în Est cursul monedei americane era foarte scazut (1 USD = 56,9 lei în iunie 1942, comparativ cu 102 lei în iunie 1941), în iunie 1944 raportul era de 1USD= 169,9 lei).

CITIŢI  ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/07/28/ziua-de-28-iulie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/28/o-istorie-a-zilei-de-28-iulie-video-4/

Surse: 

1) http://www.descopera.ro/istorie/14898…
2) https://www.historia.ro/sectiune/gene…
3) https://ro.wikipedia.org/wiki/Reforma…
4) http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bit…
5) http://ziarullumina.ro/marea-criza-di…

6)http://www.stiri-economice.ro/economia_romaniei_1939-1945_al_doilea_razboi_mondial.html

28/07/2018 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , ,

4 comentarii »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 29/07/2018 | Răspunde

  2. Harta este eronata. Zona Orsovei este in Banat ( jud Severin ) , nicidecum in judetul prepondernt oltenesc MH ; aceasta anomalie a aparut din 1968.

    Apreciază

    Comentariu de Dan | 13/11/2020 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: