CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

104 ani de la martirizarea Părintelui Haralambie Balamace de către bandele de antarți greci. VIDEO


 «Loveşte şi pe partea aceasta, căci nu cred să fiu chinuit mai mult decât Iisus Hristos. Ştiu că mor pentru dreptate şi pentru naţiune!»

– Părintele martir aromân Haralambie Balamaci, adresându-se torţionarilor săi greci –

 Comemorarea Martirilor Români din Balcani – 104 ani de la martirizarea Părintelui Haralambie Balamace de către antarții greci .

După războaiele balcanice încheiate prin Pacea de la Bucureşti din 1913, se creau premisele pentru câştigarea unor drepturi naţionale şi confesionale pentru românii locuitori în noile state apărute pe ruinele Imperiului otoman.

Cu toate acestea, înţelegerile reprezentanţilor statelor balcanice nu au fost respectate.

Mai mult, bandele de antarţi (luptători pentru cauza grecească din vechiul stat otoman) au acţionat în continuare, nu de puţine ori, la instigarea mitropoliţilor greci.

Este cazul românilor din satul Coriţa, din Albania.

De regulă, bandele de antarţi, formate din cel puţin 50 de indivizi, înconjurau comunităţile de aromâni. O parte dintre ei intrau în sat şi îl obligau pe preot să le predea cărţile româneşti, arzându-le apoi.

Incendiau imobilele şi încercau să-i prindă pe fruntaşii comunităţii, în baza unor liste întocmite anterior.

Omorau oile şi vitele din localitate, după care antarţii fugeau de fiecare dată când auzeau că în apropiere sunt detaşamente înarmate, altele decât cele greceşti, dar nu înainte de a lipi afişe pe uşile bisericilor prin care încercau să îi intimideze pe aromâni:

„Facem cunoscut locuitorilor că cine se va declara român de naţionalitate sau va trimite copiii la şcoala română, sau se va închina în biserica română, este condamnat la moarte şi va fi decapitat”.

O altă tactică folosită de antarţi a fost aceea de a-i ataca pe aromânii izolaţi, în special pe aceia care se deplasau între două localităţi.  

În timpul campaniilor întreprinse de antarţi în 1912, preotul Haralambie Balamace, din Coriţa ( din Tesalia ocupată de Grecia), alături de alte notabilităţi româneşti din localitate, fusese maltratat pentru utilizarea limbii române, trimiterea copiilor la şcolile româneşti şi „îndrăzneala“ de a fi cerut înfiinţarea unei episcopii a românilor din Balcani.

La puţin timp, preotul român a fost eliberat la intervenţia lui Take Ionescu la primul-ministru Venizelos al Greciei.

Considerat un exponent al românismului, ca unul care înfiinţase primele şcoli româneşti în Albania şi Epir, care pledase în fruntea delegaţiei româneşti la Constantinopol pentru înfiinţarea unei episcopii a aromânilor şi alegerea unui titular, şi ca unul care a militat pentru recunoaşterea naţiunii române din Turcia europeană ca millet, alături de cel grecesc, preotul Balamace era vizat permanent de grupurile de grecomani şi antarţi care activau pentru autonomia şi chiar alipirea ţinuturilor epirote din sudul Albaniei.

Se spunea despre el că este chiar excomunicat de Patriarhia Ecumenică, atât pentru faptul că înfiinţase primele şcoli româneşti din Albania şi Epir şi că îi încuraja pe etnicii albanezi la educaţie în limba maternă, dar mai ales că slujea în dialectul aromân în paraclisul din Coriţa şi în biserica românească din Pleasa.

Momentul culminant s-a consumat de praznicul Învierii din 1914.

În contextul retragerii trupelor greceşti din sudul Albaniei şi preluarea teritoriului de către jandarmeria albaneză sub conducerea militară olandeză, la semnalul clopotului care trebuia să vestească marele praznic al creştinătăţii, bande de grecomani şi antarţi au înconjurat locuinţele din cartierul românesc din Coriţa.

Românii au fost jefuiţi de avutul lor, maltrataţi, li s-au incendiat sau distrus casele şi au fost obligaţi să declare că nu-şi vor mai trimite copiii la şcolile româneşti.

Pe data de 23 martie 1914, chiar în noaptea de Paști, preotul Haralambie Balamace şi  alți trei români/aromâni, au fost somaţi să iasă din case, au fost târâţi la marginea oraşului.

Acolo, părintele a fost martirizat (jupuit de viu și străpuns cu baioneta), pentru faptul că slujea lui Hristos în limba română și se miulita pentru identitatea românească.

 

 

 

 

 

Potrivit anchetei efectuate ulterior de autorităţile albaneze, sub supravegherea reprezentanţilor Marilor Puteri, la masacrul de la Coriţa au fost implicaţi în mod direct grecomani şi soldaţi greci, deghizaţi în antarţi, iar ca autori morali au fost indicaţi mitropolitul grec Ghermanos de Coriţa şi chiar oficiali ai guvernului de la Atena. 

 

Cei patru aromâni fac parte dintr-o serie de circa 1000 de români din Balcani, învățători, profesori, preoți, dar și simplii elevi, care au fost uciși bestial  de către antarții greci pentru că apărau identitatea românească și slujeau comunităților din care făceau parte în limba română/dialectul aromân sau în dialectul meglenoromân.

Readucerea în memoria colectivă a importanței sacrificiului martirilor români din afara țării, care au suferit pentru păstrarea conștiinței naționale, a spiritualității românești și a limbii române, este una dintre preocupările Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni , care a decis să dedice ziua de 23 martie, anual, comemorării și evocării martirilor români/aromâni din Balcani, care, prin lucrarea și jertfa lor, nu au făcut altceva decât să cultive identitatea și unitatea noastră națională de limbă și credință.

Din 2016 încoace, în fiecare an, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Capitală, are loc o slujbă de pomenire pentru cei căzuți pentru demnitatearomânime, în Balcani.

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

 

http://ziarullumina.ro/preotul-haralambie-balamace-martir-al-aromanilor-91728.html

https://romaniabreakingnews.ro/comemorarea-martirilor-romani-din-balcani-104-ani-de-la-martirizarea-parintelui-haralambie-balamace-de-catre-antartii-greci/

http://gazetadecluj.ro/hacuit-cu-baionetele-de-greci-parintele-martir-haralambie-balamaci

Reclame

26/07/2018 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: