CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Povestea Telurului, primul element chimic descoperit în urmă cu mai bine de 200 de ani în Transilvania, un material strategic extrem de rar, neexploatat în zilele noastre din motive obscure

Telurul de la Zlatna  • Din 1992 țara noastră nu mai are capacitate de separare a acestui preţios element.

telurȘtiați că telurul este singurul element chimic descoperit în România, în urmă cu mai bine de 200 de ani, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni?

Povestea descoperirii acestui element chimic natural, inclus în tabelul lui Mendeleev, a fost și  o sursă de inspiraţie pentru una dintre operele marelui compozitor Wolf­gang Amadeus Mozart – ”Flautul fermecat”.

Telurul a fost folosit pentru realizarea învelişului primelor bombe atomice lansate asupra localităților Hiroshima și Nagasaki.

Căutătorii de aur de lângă Zlatna au găsit… telur!

La începutul secolului al XVIII-lea, un cioban, Ion Armindean, a găsit lângă Zlatna, în Fața Băii, lângă minele din Săcărâmb (actualul județ Hunedoara), un nou zăcământ mineral care conținea aur.

Descoperirea a ajuns rapid la urechile autorităților de la Oficiul Minier Zlatna, care au demarat activitățile de exploatare a   prețiosului minereu.

Transilvania era pe atunci sub dominație austriacă, astfel încât exploatările miniere erau direct controlate de către autoritățile de la Viena.

După ce a început în 1767 extragerea acestui minereu, cunoscut inițial sub numele de “Faczebajer Weisses blättriges Golderz”(minereu alb cu frunze de aur de la Fața Băii), au apărut serioase probleme legate de procedeul de separare a aurului.

Între timp, în poveste apare Franz Joseph Müller von Reichenstein (1742-1825), fost director al Direcției miniere din Banat (perioadă în care va construi primele furnale de la Reșița, în 1771), care a fost numit inspector șef al minelor din Transilvania.

Acesta a raportat în 1783 că minereul respectiv are un conținut principal de aur, aflat în combinaţie cu un metal necunoscut, foarte asemănător cu stibiul.

Inițial a crezut că ar fi vorba despre sulfură de bismut, dar a renunțat la această idee după mai mult de trei ani de cercetări și peste 50 de experimente, care l-au dus la concluzia că este vorba despre un mineralnou.

Müller nu a fost însă în măsură să identifice acest element, căruia  i-a dat numele ”Aurum paradoxium” sau ”Meta­llum problematicum” şi nu i-a putut demonstra  proprietățile la care se aștepta de la elementul natural stibiu .

De aceea a trimis o mostră din minereul descoperit în Transilvania suedezului Torbern Bergman, unul dintre cei mai cunoscuţi chimişti al epocii, iar concluziile sale au fost parțial acceptate.

Peste încă 12 ani el va trimite o nouă mostră, de această dată la Berlin, chimistului Martin Heinrich Klaproth, cel care a descoperit uraniul.

Acesta a reușit să separe telurul, confirmând existenţa acestui nou element chimic , căruia i-a făcut oficială descoperirea în fața Academiei de Științe din Berlin în data de 25 ianuarie 1798, când a dat citire unui memoriu în care arăta că minereul descoperit în apropiere de Zlatna conține un element nou, pe care îl va numi Tellurium, denumire derivată din cuvântul latin Tellus = Pământ.

În raportul său din 1798, Klaproth a dat credit deplin descoperitorului original, Müller von Reichenstein, dar a uitat să-l menționeze pe chimistul maghiar Paul Kitaibel (1757-1817), care în 1789 identificase şi el în mod independent noul  element despre care îl informase și pe Klaproth.

În 1832 mineralogul suedez J.J. Berzelius (sigur vă amintiți din școală de paharele care îi poartă numele),va aduce dovada definitivă a faptului că Müller descoperise un element nou, iar în 1869 chimistul rus Dimitri Mendeleev a introdus telurul  cu simbolul Te şi numărul atomic 52  în primul Tabel Periodic al Elementelor .

Imagini pentru Telur photos

Zlatna, telurul și… ”Flautul fermecat”!

Povestea descoperirii telurului a inspirat opera “Flautul fermecat” a marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart.

Friedrich Joseph  Müller von Reichenstein şi libretistul operei “Flautul fermecat”, Karl Ludwig Giesecke, au fost colegi de studii la Academia Regală din Schemnitz.

Giesecke a aflat de la Müller despre disputa pentru paternitatea descoperirii noului element şi i-a povestit-o lui Wolfgang Amadeus Mozart, iar genialul compozitor austriac a folosit-o ca sursă de inspiraţie pentru faimoasa sa operă ”Flautul fermecat”.

Telurul, aurul și ardelenii

Telurul este un element rar, iar conţinutul din acest nemetal al scoarţei terestre este de 1·10−7 la sută.  

În România, telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuşi cu argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină.

România, alături de Suedia, sunt singurele țări din Europa cu rezerve naturale în domeniu.

 În afară de Transilvania, telurul se mai găseşte în cantităţi mai semnificative în SUA (Colorado), Australia, Canada, China.

După 1945, a fost exploatat la noi de sovieticii „eliberatori”, veniţi cu tancurile să „ajute”la edificarea comunismului în România.

România a fost una dintre puținele țări din lume care a avut uzine capabile să producă și să exporte telur.

Minereul extras din perimetrele Munților Apuseni, inclusiv “Certej-Săcărâmb”, Zlatna și “Roșia Montană-Bucium” era prelucrat la uzina de la Baia Mare, iar vârful producției de telur la  a fost atins în anii ‘70.

Atunci,acest element  rar era folosit în țara noastră în metalurgie, la fabricarea componentelor din industria auto și nu numai.

Din nămolul de electroliză provenit de la EM Zlatna și transportat la Baia Mare, România scotea anual  în timpul lui Ceauşescu cca. 10 tone de telur, cantitate care reprezenta aproape 10% din necesarul mondial de la acea vreme şi care era exportat pe bani grei .

Conținuturile de telur în aceste minereuri variau de la 20 la 40 de grame pe tonă, deci un conținut asemănător sau apropiat de conținutul aurului.

Tocmai datorită rarităţii, în stare pură, telurul este foarte scump.

În industria miniera telurul este considerat material rezidual, iar procedeul de separare a sa de metale precum aurul este dăunător mediului înconjurător.

Telurul elementar se foloseşte la obţinerea de aliaje, în industria oţelului, în industria cablurilor de plumb (unde are rolul de a mări rezistenţa şi elasticitatea lor), la vulcanizarea cauciucului, în industria sticlei şi în industria ceramică.

Combinaţii de telur se folosesc în fotografie şi ca adaosuri la motorină, deoarece accelerează arderea în motoarele cu explozie. 

Alte întrebuinţări:

  • industria energetică (dispozitivele termoelectrice)

  • colorarea sticlei şi a plasticului

  • aliaje metalice (datorită ductilităţii sale)

  • fabricare de panouri solare şi semiconductori

  • învelişul primei bombe atomice a fost realizat din telur

  • giganți ai industriei mondiale precum lntel sau Samsung au început să fabrice componente IT și pentru telefonia mobilă din telur.

Producția uzinei de la Baia Mare a fost oprită în anul 1992, în contextul reducerii activității miniere.

Uzina a fost privatizată și în cele din urmă a ajuns o ruină.

În prezent, România nu mai poate să realizeze produse finite din telur, pentru că nu mai are uzine capabile să prelucreze acest nemetal rar.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit în urmă cu peste două secole telurul, a fost închisă tot în anul 2004, ca ”nerentabilă”, în urma unor lucrări de ecologizare în valoare de peste 4 milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Banca Mondială.

Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul ar fi putut continua.

Muzeul orașului minier Zlatna

În 2013, Comisia Europeană a clasat telurul ca ”material critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi  IT.

Necesarul anual de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că în anul 2020 cererea s-ar putea dubla.

În cei peste 250 de ani de minerit, în mina din zona Săcărâmb – Apuseni s-au scos peste 30 de tone de aur, 55 de tone de argint şi 60 de tone de telur, potrivit unui studiu realizat de Gheorghe Udubaşa, fost director al Institutului Geologic al României. Cercetările sale au scos la iveală şi faptul că în zăcămantul respectiv se găseşte de doua ori mai mult telur decât aur.

Statul român nu știa că perimetrele concesionate canadienilor conțin telur!!!

Potrivit digi24, autoritățile române care au parafat contractul    cu investitorii canadieni, susțin astăzi că nu știau că în perimetrele concesionate se aflau și resurse de telur, ci doar aur și argint.

Este important de menționat şi că, funcționarii statului care au girat atunci înțelegerile cu investitorii canadieni,  lucrează azi pentru canadieni!

„Aici este o concentraţie excepţională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur şi argint cum nu se găseşte niciunde în Europa şi în foarte puţine locuri din lume” 

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint.

Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut.

Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el.

Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, susţine geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

Potrivit ziarului Capital.ro, în timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation.

Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şI „Roşia Montană-Bucium”.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

În prezent, accesul la resursele de telur din perimetrele „Certej- Săcărâmb” și „Roșia Montană-Bucium Tarnița” este condiționat de canadieni, cel puțin până în anul 2018, atunci când expiră licențele care au aparținut Minvest relatează  digi24.

Deși Comisia Europenă atrage atenția asupra importanței tot mai mari a acestui metal rar, în Strategia României pentru minerit 2012-2035 nu se face nicio referire la telur.

O singură strategie a autorităților a rămas în picioare de-a lungul timpului.

Aceea de a prezenta aceste minerale valoroase ca piese de… muzeu.

Cu siguranță, în viitorul apropiat, vom găsi telurul și în locul unde a intrat pentru prima dată în atenția omenirii: orașul Zlatna.

Primarul localității, Silviu Ponoran, a declarat pentru ziarul „Unirea” că orașul pe care îl administrează va avea în curând propriul muzeu, unde vor fi expuse documente și arhiva care a mai rămas neatinsă de tăvălugul neiertător al istoriei.

Muzeul va fi amenajat în clădirea fostului Tezauriat al Oficiului Minier Zlatna, actualul centru de sănătate.

”Documentele fostelor mine nu le mai avem, au fost cărate toate pe la Budapesta. În schimb, avem documente mai recente, toată arhiva de la fosta uzină Ampelum Zlatna. Noroc că au fost preluate de administrația locală, că se alegea praful de ele”, explică primarul Ponoran.

 

 

SURSE:

 

 

https://ziarulunirea.ro/telurul-provenit-de-la-zlatna-singurul-element-chimic-din-tabelul-lui-mendeleev-descoperit-in-romania-396782/

https://romaniabreakingnews.ro/romania-si-suedia-unicele-tari-din-europa-care-detin-resurse-de-telur-material-rar-folosit-la-fabricarea-invelisului-bombelor-atomice-in-industria-aero-spatiala-si-in-cea-energetica/

 

http://fede.ro/povestea-telurului-singurul-element-chimic-descoperit-pe-teritoriul-romaniei/

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Telur

Publicitate

25/07/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Limba română se clasifică din punct de vedere al bogăţiei vocabularului şi al semanticii, între primele opt limbi ale lumii

14_ioan_aurel_pop

Limba română, între primele opt limbi ale lumii

Preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, a anunţat că instituţia a finalizat o nouă ediţie a „Marelui Dicţional al Limbii Române”, în 19 volume, cu peste 170.000 de cuvinte.

El a precizat că, în urma cercetării, limba română se află – din punct de vedere al vocabularului – între primele opt limbi ale lumii, relatează News.ro, preluat de Romanian Global News.

În dicţionar nu au fost incluse aproximativ 30.000 de cuvinte – diminutive, în special – a mai spus academicianul.

„Limba română, ca bogaţie de vocabular şi semantică, este între primele opt limbi ale lumii şi 80% dintre cuvintele pe care le folosim în viaţa cotidiană sunt de origine latină.

O parte au fost moştenite din latină prin tradiţia locală şi o parte au intrat din franceză şi engleză”, a declarat Ioan Aurel Pop.

Cea mai vorbită limbă maternă din lume rămâne spaniola, iar Pop a punctat că atunci când limba chineză, care „nu este o limbă aglutinată”, va prelua prima poziţie, latinitatea va fi „în pericol”.

„În China sunt vorbite 60 de dialecte şi sunt recunoscute vreo 60 de minorităţi care sunt foarte diferite. Chineza există, dar e mai mult un gând încă. Când va fi chineza limba omenirii, atunci, vorba unuia dintre colegii mei, nu se va mai studia Dreptul Roman în facultăţi. Le-am spus:

«Nu vă temeţi pentru latinitate, că, atâta vreme cât se studiază Dreptul Roman la facultăţile de drept, lumea nu e pierdută».

Şi mi-a spus cineva că nu se mai studiază, pentru că în unele a devenit materie facultativă. Şi atunci ne mirăm că ne pierdem memoria colectivă…”, a susţinut preşedintele Academiei.

Ioan Aurel Pop a participat,recent  la o dezbatere în deschiderea Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, unde a vorbit despre Marele Război în istoriografie şi în film.

25/07/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

Cum a ajuns Basarabia pe mâinile rușilor în urmă cu 140 de ani  

 

„Rusia niciodată nu se simte legată prin cuvinte, în dosul cărora nu sunt destule baionete”

– Mihai Eminescu –

Semnarea Tratatului de la San Stefano, Turcia, 3 martie 1878 - foto preluat de pe istoria.md

 

La 19 februarie/3 martie 1878, la San-Stefano, a fost încheiat tratatul de pace ruso-turc, potrivit căruia România, Serbia și Muntenegru au devenit țări independente, iar Bulgaria – un mare principat autonom.

Rusia a primit Dobrogea, care în perioada preotomană fusese în componența Țării Românești. În acest mod, Rusia a încălcat grav Convenția româno-rusă din 16 aprilie 1877 despre inviolabilitatea integrității teritoriale a României.

Peste un an, pe 13 iulie 1878 sau, mai bine zis, acum exact 140 de ani, rușii au cedat Dobrogea în schimbul unui alt pământ românesc – Basarabia de Sud, formată din județele Cahul, Bolgrad și Ismail.

Despre încălcarea de către St.Petersburg a Convenției româno-ruse din 1877, Mihai Eminescu scria că:

 „Rusia niciodată nu se simte legată prin cuvinte, în dosul cărora nu sunt destule baionete. Singura garanție, ce le mai rămânea românilor, era voința puterilor europene ca Basarabia (de Sud – n.n.) să rămână în posesiunea statului român”.

În același timp, Austro-Ungaria era nemulțumită de faptul că, în componența Bulgariei, au fost incluse mai multe regiuni, ceea ce contravenea prevederilor Tratatului de la Budapesta din 3/15 ianuarie 1877, care interzicea crearea unui mare stat slav în Balcani.

Mai mult, într-o perioadă scurtă de timp, Bulgaria urma să devină o simplă „gubernie” rusească în coasta Strâmtorilor, la care Petersburgul râvnea de mai multe secole.

Îngrijorările Austro-Ungariei se refereau și la faptul că Bosnia și Herțegovina deveneau o regiune autonomă.

Votul Parlamentului Român era privit ca un act de dușmănie față de Rusia

În România, nemulțumirea era exprimată deschis și la diferite nivele. Opinia publică și legislativul au respins prevederea Tratatului de la San-Stefano cu privire la reocuparea celor trei județe de către Imperiul rus.

Însă Petersburgul califica protestele românești ca pe o insultă la adresa sa:

„Votul Camerelor (din Parlamentul Român – n.a.) e privit ca o ofensă directă față de împărat și ca un act de dușmănie față de Rusia”.

Cu toate astea, autoritățile române rămâneau ferm pe pozițiile lor. Țarul Alexandru al II-lea, care amenințase cu ocuparea țării și dezarmarea armatei române, a primit răspunsul cuvenit din partea domnitorului Carol I:

„Armata care s-a luptat la Plevna… va putea fi zdrobită, dar nu va reuși nimeni niciodată să o dezarmeze”.Românii contau mult pe susținerea Marilor Puteri. În opinia lui Eminescu, problemele României erau și problemele statelor continentului.

„…Dacă puterile europene ar sacrifica interesele României, ar nesocoti interesele proprii”, scria Luceafărul poeziei românești.

El avea în vedere că spațiul românesc constituia un zid în calea înaintării Imperiului rus spre Strâmtori, care erau importante și pentru alte țări europene.

Iar fiecare bucată din această construcție naturală slăbea capacitatea ei de rezistență.

 

Sudul Basarabiei revenit la Moldova şi România, după înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeei (1856-1878)

Harta României  dupa Congresul de la Berlin (1878)

„Înstrăinarea Basarabiei a fost hotărâtă la Reichstadt”

Marile Puteri au profitat de criticile aduse de Austro-Ungaria și România cu privire la Tratatul de la San-Stefano și au cerut convocarea unui congres internațional.

Frica Rusiei de un nou război cu mai marii Europei, după cum s-a întâmplat cu mai mult de două decenii înainte, în Crimeea, a făcut-o să accepte convocarea unui congres la Berlin.

19 februarie 1878, României i se recunoaște independența dar i se ia Basarabia, în ciuda contribuției remarcabile a armatei române

La acest congres au participat Anglia, Austro-Ungaria, Franța, Germania, Italia, Rusia și Imperiul Otoman.În ciuda poziției Marii Britanii și a Franței, Rusia a respins cererea de participare la Congres a celor trei țări din sud-estul european, care pe parcursul „crizei orientale” din 1875-1878 au luat parte la luptă împotriva Imperiului Otoman.

Conducătorul delegației ruse, Gorceakov, a declarat că „nici nu vrea să audă de participarea României…”.Firește că rușii nu doreau să asculte reproșurile românilor în adresa lor despre încălcarea prevederilor Convenției cu privire la păstrarea integrității teritoriale a României.

În aceste condiții, reprezentanții acestor țări sud-est europene au fost primiți doar pentru a-și citi memoriile.Din partea României, la Congres au venit premierul I. C. Brătianu și ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu.Brătianu a încercat să-i sensibilizeze pe membrii Congresului despre cruda nedreptate ce se făcea românilor prin „despuierea noastră de o porțiune din patrimoniul nostru, care nu ar fi numai o durere adâncă pentru națiunea română, ci ar dărâma în sânul ei orice încredere în tăria tratatelor și în sfânta pază atât a principiilor de dreptate absolute, cât și a drepturilor scrise”.

De fapt, și reprezentanții Franței, Austro-Ungariei și Italiei și-au exprimat opinia că România a fost tratată „cam dur”. În plus, ministrul de externe francez cerea ca frontiera sudică a Dobrogei să fie extinsă spre Balcani până la Cavarna, o poziție similară având și reprezentantul Italiei.

Însă Bismarck recunoștea că „înstrăinarea Basarabiei nu a fost numai începută, dar și hotărâtă de mult la Reichstadt”, prin înțelegerea dintre Alexandru al II-lea și Franz-Joseph din 1876, care prevedea reocuparea de către Rusia a celor trei județe din sudul Basarabiei, și a Bosniei și Herțegovinei de către Austro-Ungaria.

În spatele deciziei Congresului cu referire la Basarabia de Sud se aflau și tratativele prealabile dintre Rusia și Marea Britanie, care inițial avea o poziție favorabilă României, dar, nefiind susținută ferm de alte Mari Puteri europene, n-a dorit să lupte de una singură cu Imperiul Nordic.„Retrocedarea Basarabiei nu este o afacere prea proastă pentru Europa”După o lună de discuții, la 1/13 iulie 1878, a fost încheiat tratatul de la Berlin.

Anglia a primit insula Cipru. Austro-Ungaria a obținut Bosnia și Herțegovina.

Delta Dunării, Insulele Șerpilor și Dobrogea au revenit sub autoritatea română. Pretențiile Rusiei față de județele Basarabiei de Sud (Cahul, Bolgrad și Ismail) au fost satisfăcute.Serbia a primit plasele Niș, Pirot, Vrana, Toplița, cu o suprafață de 11 mii km2.

Muntenegru și-a mărit suprafața cu 4250 km2, în care se afla Podgorica, capitala actuală a acestui stat.S-a format Knezatul Bulgar, cu capitala Sofia, și regiunea autonomă Rumelia Orientală, cu centrul la Plovdiv.Deși ostașii români și-au vărsat sângele pentru a obține victoria asupra Porții Otomane și a fi independentă, anume România a suferit cel mai mult în urma acestui tratat.

 

 

 

Imagini pentru pacea san stefano photos

 

 

Harta modificării frontierelor statelor Europene în urma Tratatului de la Berlin din 1878

 

„Cedarea Basarabiei, comenta viceconsulul francez la Tulcea, A. Langlais, a provocat o rană adâncă în inimile românilor. Influența rusă în România a suferit eșec”.

Pe de altă parte, același oficial relata că „retrocedarea Basarabiei nu este o afacere prea proastă pentru Europa”.

Adică, deteriorarea relațiilor dintre România și Rusia corespundeau intereselor unor țări europene.În acest context, putem menționa că, pentru a slăbi presiunea Imperiului rus asupra sa, în 1883, România a aderat la alianța austro-germană, iar în timpul Primului Război Mondial, la Antanta.

Ca stat independent, România avea dreptul să adere la orice alianță politico-militară care putea să-i satisfacă mai bine interesele naționale.Problema Basarabiei de Sud a rămas însă ca o eternă durere în sufletele românilor.

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/07/25/ziua-de-25-iulie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/25/o-istorie-a-zilei-de-25-iulie-video-4/

 

 

 

Sursa:

Ion Chirtoagă, doctor habilitat în istorie,Valentina Chirtoagă, cercetător științific

https://www.timpul.md

 

25/07/2018 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: