CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

14 iulie 1765 – Un Ordin imperial austriac dispunea stramutarea populației române din Banatul Timișoarei și colonizarea în loc a germanilor


Teritoriile atribuite Habsburgilor în urma tratatului de la Pojarevăț (21 iulie 1718) - foto: ro.wikipedia.org

În urma unei serii de războaie care au avut loc in anii 1713-1718, Turcia infranta de trupele imperiale habsburgice conduse de prințul Eugen de Savoia, a  fost nevoită sa cedeze Austriei după încheierea  Tratatului de la Passarowitz (azi Pozarevac, în Serbia), Banatul Timișoarei, nordul Serbiei (inclusiv Belgradul) si al Bosniei, precum și toată Oltenia.

pacea de la passarowitz | CER SI PAMANT ROMANESC

 In urma acestui razboi si a pacii care i-a urmat, localitatile bănățene devin proprietate a Casei Imperiale Austriece, iar Banatul devine o provincie austriacă autonoma cu administrare militara, fiind impartit in 11 districte.

La patru decenii dupa pacea de la Passarowitz, incepe colonizarea Banatului Timisoarei cu „elemente germano-catolice”. Conform Ordinului Curții de la Viena din 14 iulie 1765, semnat de Maria Tereza, „toate satele romanesti aflate in calea colonistilor germani,trebuiau mutate in alte parti”.

Este, de fapt, vorba de Patenta de colonizare a imparatesei Maria Tereza din 25 februarie 1763 si, mai apoi, de Ordinul, respectiv Decretul pe care l-a inaintat la Oficiul de Colonizare banatean in 1765, prin care se dispunea mutarea populatiei romanesti  și implicit deposedarea acesteia de orice drept asupra terenurilor pe care îl deținea, făcându-se astfel loc pentru venirea și împământenirea in Banat a șvabilor.

Ordinul imperial care dispunea stramutarea populației românești a fost precedat de un Memoriu al Contelui Perlas Riap, administratorul civil al Banatului, cunoscut de altfel ca dusman inversunat al romanilor. Datorita afacerilor necinstite pe care le desfășura la adapostul funcției oficiale deținute, a fost  in 1768  destituit si dat pe mana justitiei.

Istoricii maghiari descriu cu lux de amanunte brutalitatea cu care Curtea de la Viena a procedat la evacuarea populatiei bastinase române din Banat, aceasta aflandu-se de fapt in calea planurilor de expansiune germana spre rasarit.

În 1768, contele Perlas Riap este destituit și dat pe mâna justiției din cauza afacerilor “necurate” pe care le desfășura la adapostul funcției oficiale deținute.

Alungati si pusi pe drumuri in urma ordinului imparatesc, 340 de familii romanesti, cu vreo 2000 de suflete, in 500-600 de care cu boi, din comunele curat romanesti de odinioara Sacalaz si Serdin (vechiul Szodi) de peste Mures, din Crisana (caruia colonistii germani i-au schimbat numele in Schondorf, adica Sat Frumos) au fost siliti sa-si  paraseasca vetrele strabune si ,mergand pe malul Timiselului, Bega de azi, au luat-o spre apus oprindu-se abia in „prediul Torac” sau „Kincstari pusta”, scrie istoricul ungur dr.Borovsky Samu,  in lucrarea sa „Torontal Varmegye”.  

Romanii au pornit în bejenie către necunoscut, oferind o priveliște aidoma unui adevarat exod biblic

Imparatul Iosif al II-lea care in primavara anului 1768 a calatorit prin Banatul Timisoarei personal sa studieze situatia din aceste parti afirma  ca “o gospodarie româneasca pretuieste mai mult decat gospodariile a trei familii germane”.

 Din pacate din cauza acestei stramutari, multi romani au parasit asezarile in care fusesera dislocati. Cei ramasi si-au agonist cu multa sudoare cele necesare vietii, fapt constatat de altfel de insusi imparatul Iosif al II-lea, in urma celor trei calatorii ale lui prin Banat in anii : 1768, 1770 si 1773.

Deosebit de important e faptul ca totusi au primit pamânt. Nu pentru toti aceasta a fost o usurare. Era simplu pentru autoritati sa le dea noilor veniti o parte din uriasa pusta necultivata pe care statul avea interesul sa o puna in valoare, numai ca multe familii nu aveau cu ce lucra aceste suprafete, neavand nici unelte si nici posibilitati financiare. La scurta vreme statul a preluat de la acestia loturile incredintate pentru a le transforma ca pasuni.

In anul 1779, odata cu infiintarea Comitatului Torontal si anexarea de catre Ungaria a Banatului, ambele sate, Sacalazul si Serdinul își vor schimba numele. Primul se va numi Nagy Torac (Toracul Mare), iar cel de al doilea in Kiss Torac (Toracul Mic).

Migratia colonistilor germani in Banat a avut loc in 3 valuri:

„Karolinische Ansiedlung” intre 1718 – 1737
„Maria Theresianische Ansiedlung” intre 1744 – 1772
„Josephinische Ansiedlung” intre 1782 – 1787
Multi dintre cei aproximativ 15.000 de colonisti germani din primul val au fost ucisi in raidurile turcesti sau au murit de ciuma. Al ll-lea val de aproximativ 75.000 de colonisti a trebuit sa refaca asezarile distruse.

De-abia al III-lea val de aproximativ 60.000 de colonisti a fost capabil sa dezvolte economic regiunea, Banatul fiind apoi cunoscut ca si „granarul” Europei.

 Coloniștii germani au schimbat la randul lor numele comunelor Sacalaz și Serdin in Sackelhausen, respectiv  Schondorf (adica Sat Frumos).

Acțiuni și încercări de colonizare cu populație de origine germană au avut loc și dincolo de limitele geografice ale Banatului românesc, în Bucovina și Oltenia (ocupata temporar de Austria), însă în aceste zone Curtea de la Viena a întampinat numeroase dificultăți, soldații și autoritățile imperiale fiind hărțuite și atacate constant.

Intr-adevar, incercarea Austriei de a instala in Oltenia o administratie proprie si de a o transforma intr-o provincie imperiala, asa cum procedase in Banat, a provocat puternice miscari de revolta. Asa ceva incercasera si turcii de mai multe ori de-a lungul secolelor si, nereusind, s-au lasat pagubasi. 

Revolta a cuprins toate categoriile sociale, de la tarani pana la comercianti si chiar la boierime. Caracterul militar al ocupatiei si colectarea  a facut sa apara in Oltenia haiducia si sa se extinda cu o repeziciune rar intalnita si cu o vigoare de nestavilit, ca orice tulburare sociala, pe care o declansezi usor, dar pe urma n-o mai stapaneste nimeni.

Ocupatia austriaca a Olteniei n-a durat mult. A incetat in 1739, cand prin tratatul de la Belgrad, acest stravechi tinut romanesc era realipit  Munteniei.

Documentele vremii comenteaza ca intreaga Oltenie fierbea, bantuita de haiduci, iar Craiova ajunsese capitala unei regiuni dominate de anarhie, nealiniata intr-un sistem statal real. Aici, haiduci ca Iancu Jianu si altii faceau legea si nimeni nu li se putea impotrivi.

De notat ca din punct de vedere juridic, conform tratatelor semnate anterior, Imperiul Otoman nu avea dreptul sa cedeze teritorii precum Oltenia (1718), Bucovina (1775) sau Moldova dintre Prut si Nistru (1812 (de atunci incoace denumita Basarabia) deoarece aceste provincii nu-i apartineau lui, ci principatelor crestine tributare Tara Romaneasca si Moldova.

Voievozii aflati  atunci pe tron (respectiv Ioan Mavrocordat in Tara Romaneasca si Grigore III Ghica in Moldova), precum si mitropolitul Veniamin Costache, au protestat, insa zadarnic.

La prima vedere,  parea ca a fost o simpla redesenare de frontiere pe harta, dar consecintele acesteia s-au dovedit a fi cu efecte pe termen lung si cu ecou peste secole.

Efectele negative ale ocupatiei habsburgilor in Banat, Oltenia sau Bucovina, s-au resimtit timp indelungat sub diferite forme in viata sociala si politica a acestor stravechi tinuturi romanesti.

Surse :

https://glasul.info/2016/07/14/14-iulie-1765-semnat-de-maria-tereza-toate-satele-romanesti-aflate-calea-colonistilor-germanitrebuiau-mutate-alte-parti/

http://www.primariasacalaz.ro/scurt-istoric/

http://www.ziare.com/cultura/documentar/ziua-sinistra-cand-oltenia-a-fost-cedata-austriei-de-turci-in-1718-1312141

21/07/2018 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 22/07/2018 | Răspunde

  2. Ordinul imperial dispunea MUTAREA populației românești , nu STRĂMUTAREA = întoarcerea în locurile inițiale! Folosiți corect cuvintele românești, nu le inversați sensurile!

    Apreciază

    Comentariu de Adrian | 19/01/2021 | Răspunde

    • Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definiție pentru STRĂMUTARE:
      STRĂMUTARE s.

      1. dislocare. (stramutarea unei populații.)

      2. deplasare, mutare. (stramutarea cuiva dintr-un loc în altul.)

      3. mutare, strămutare, transfer, transferare.
      Practic, era vorba de o dislocare a populației băștinașe române de pe pământurile sale strămoșești, pentru a face loc coloniștilor germani. A fost pusă astfel în aplicare o politică practicată din vechime de toate imperiile, menită să distrugă unitatea românilor autohtoni, prin transferul și intercalarea în masa etnicilor majoritari a unor populații alogene fidele(în acest caz germani),cu scopul de a stăpâni mai ușor teritoriile străine anexate. Așa au procedat și Rusia în Basarabia și Bucovina, Ungaria în Transilvania,Turcia în Dobrogea și Bugeac etc.
      Cum se face că nu știi lucruri atât de cunoscute?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 20/01/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: