LEGE ÎMPOTRIVA ANTIROMÂNISMULUI pe masa Parlamentului României

 

 

 

Mai mulţi parlamentari PSD şi ai Opoziţiei au depus pe 28 iunie la Senat, un proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului.

Proiectul prevede închisoare de la 3 luni la 3 ani pentru promovarea ideilor antiromâneşti şi închisoare de la 3 ani la 10 ani şi  interzicerea unor drepturi, pentru constituirea unei organizaţii cu caracter antiromânesc

Ce ar putea însemna materiale antiromânești?

Totul, de la stickere/pliante ale partidelor maghiare extremiste de tip Jobbyk, simboluri separatiste, manuale școlare care denigrează sau demonizează românii pentru crime fictive, sau scrieri de genul celor răspândite de Horia Roman Patapievici, în care este hulit poporul român, etc…

De asemenea, este interzisă comercializarea sau “răspândirea simbolurilor antiromâneşti şi untilizarea acestora în spaţiul public” .

 

Antiromânismul este un mijloc de luptă împotriva tuturor formelor de afirmare a identității românești, de contestare a suveranității naționale legitime a națiunii române, cât și de exprimare a unor idei, concepte, doctrine ori politici publice care vizează xenofobia în raport cu poporul român ori discriminarea negativă a acestuia.

Antiromânismul se manifestă prin instrumentalizarea unor concepte și expresii care vizează punerea în inferioritate a poporului român, așa cum se întâmplă cu noțiuni de tipul “valah”, “olah”, ori “voloh”, cu înţelesul de popor inferior și  definiții semantice de tipul “cioban” “necioplit”, “prost”, „puturos”, împuţit.

De asemenea, astfel de  generalizări la adresa poporului român nu se opresc aici, anumite organizații politice și de media din unele țări europene folosind la adresa comunităților românești din diaspora eticheta de “țigani” cu sensul depreciativ pe care dicționarul explicativ îl oferă acestui termen.

Antiromânismul are o istorie vechie, fiind prezent în Transilvania încă din perioada medievală, unde majoritatea românească era doar „tolerată” în raport cu celelalte naţiuni „privilegiate”, adică ungurii, saşii şi secuii.  

„În perioada habsburgică, românii din spaţiul intracarpatic au cunoscut o serie de persecuţii cu caracter etnico-religios, lucru care, după instaurarea regimului austro-ungar la 1867, s-a transformat într-o politică explicită de maghiarizare a românilor.

Dacă în vestul spaţiului românesc aveam de-a face cu o politică de asimilare maghiară, la est, după 1812, în Moldova dintre Prut şi Nistru (Basarabia), românii se confruntă cu o politică de stat prin care regimul ţarist de la Petrograd urmăreşte rusificarea forţată a autohtonilor din Basarabia”, a explicat Paşcan.

Deputatul trece la secolul XX, când, spune el, poporul român „cunoaşte cele mai brutale forme de practicare a antiromânismului”.

Deputatul Paşcan menţionează „o serie de masacre româneşti”, care au culminat cu masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, unde forţele sovietice au ucis aproximativ 3.000 de civili români.

De asemenea, continuă el, au avut loc crime în masă, fiind urmărită lichidarea etnică a românilor şi în Transilvania, în jumătatea nord-vestică a acesteia.

El mai  consideră că ideile xenofobe la adresa românilor au revenit şi sunt vizibile, iar aplecarea spre această problemă ţine de demnitatea naţională şi de apărarea principiilor constituţionale după care funcţionează statul român.

Parlamentarul spune că în Transilvania se desfăşoară acţiuni pretins comemorative secuieşti, însă ele sunt de fapt manifestări antiromâneşti, şovine, în care se scandează lozinci calomnioase la adresa românilor.

„În interiorul României, în numeroase judeţe din Transilvania, se desfăşoară consecvent acţiuni pretins comemorative secuieşti, care sunt de fapt manifestări antistatale, antiromâneşti, segregaţioniste, şovine, în cadrul acestora scandându-se lozinci insultătoare şi calomnioase la adresa românilor, a statului român, precum şi a autorităţilor române.

Mai apoi, relatări asupra respectivelor evenimente, precum şi mesaje antiromâneşti sunt reverberate prin mass-media, prin internet şi reţelele de comunicare şi socializare electronice.

Astfel, aproape că au devenit obişnuite manifestările generalizate pentru autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc”, explică Paşcan, care susţine că scopul urmărit este constituirea unei noi entităţi statale în interiorul României, separată şi independentă teritorial, cu caracter etnic, condusă de un guvern local şi structuri administrative proprii, cu deplină autonomie administrativă, în care limba maghiară să devină limbă oficială, alături de limba română.

Tot în Ţinutul Secuiesc, spune el, se vor înfiinţa simboluri proprii, cu steag şi stemă, iar capitala va fi la Târgu Mureş, în timp ce Consiliul regional va fi la Sfântu Gheorghe, celelalte organisme adminsitrative la Miercurea Ciuc, iar drumurile, autostrăzile şi căile ferate vor trece în proprietatea Ţinutului Secuiesc.

„Cu alte cuvinte, sunt promovate, pe cale oficială, demersuri neconstituţionale pentru un stat în interiorul României, adică un stat în stat. S-au înmulţit organizaţiile extremist-revizioniste, deviza acestora fiind combaterea şi anularea prevederilor Tratatului de la Trianon şi refacerea prin orice mijloace a Ungariei Mari. Organizaţii precum Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate sunt susţinute şi încurajate chiar cu bani publici de autorităţile locale din Harghita, Covasna şi Mureş.

Această organizaţie, cunoscută şi sub iniţialele HVIM, are şi un pronunţat caracter antisemit şi xenofob, desfăşurând activităţi în toată Europa Centrală.

Prin propaganda pe care o promovează, militează pentru mobilizarea etnicilor maghiari, în vederea <<stopării>>, între altele, a <<criminalităţii ţigăneşti>>, dar şi împotriva evreilor care cumpără pământurile <<ungureşti>>, şi cer <<să plece>> la timp de aici.

O altă grupare extremistă este Garda Maghiară, sprijinită în acţiunile ei iredentist-şovine din Transilvania tot de către autorităţile locale, chiar de Consiliul Judeţean Harghita, prin preşedintele său, iar după modelul acestei grupări s-au înfiinţat şi aşa-zisele detaşamente civile, un fel de organe locale care ar acţiona împotriva <<infractorilor ţigani>>”, mai scrie în postarea lui Paşcan.

El subliniază faptul că în Ungaria sunt promovate acţiuni antiromâneşti, îndemnuri la ură, la răzbunare, în Ucraina, unde se închid şcolile româneşti, iar liderii româneşti sunt ţinuţi sub presiune permanentă, ori în Serbia, unde românilor nu le sunt respectate drepturile fundamentale şi li se pune eticheta de „vlahi”, în Albania, Bulgaria şi Grecia, unde românilor nu le este recunoscut statutul de minoritate naţională.

„Considerăm că trebuie prevenite şi combătute astfel de manifestări ostile la adresa statului român, situate în afara prevederilor Constituţiei României, care aduc atingere integrităţii teritoriale a României, valorilor naţionale sau memoriei eroilor naţiunii române.

În ultima perioadă s-a văzut tot mai clar necesitatea extinderii formelor de protecţie legală care decurg din obligativitatea respectării şi aplicării articolelor 1 şi 12 din Constituţia României, articole care subliniază caracterul de stat naţional, unitar, indivizibil al României, ori care înscriu în legea fundamentală simbolurile naţionale ale statului român.

Necesitatea adoptării unui act normativ distinct care să introducă măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului decurge şi din faptul că propagarea în public a ideilor, concepţiilor şi doctrinelor antiromâneşti, precum şi a simbolurilor sau materialelor antiromâneşti nu a putut fi combătută prin intermediul mijloacelor legislative aflate la dispoziţie în prezent”, mai spune Paşcan, adăugând că adoptarea acestei legi de combatere a antiromânismului va fi un instrument legislativ esenţial şi „o expresie a puternicului angajament politic de a acţiona hotărât împotriva tuturor formelor de instigare la ură, separatism, secesionism şi discriminare, subsumate urii îndreptate împotriva românilor”.

Trebuie menționat și faptul că, în ultimii ani, s-au înregistrat o serie de persecuții și atacuri cu caracter etnic la adresa românilor în unele state vecine României, unde le-au fost limitate arbitrar drepturile fundamentale, ori  li s-a interzis folosirea limbii române în învățământ ori cultură, la care se adaugă impunerea unor denumiri etnice divizante precum aceea de “moldoveni”, se arată în expunerea de motive a legii.

 

 

 

 

Se urmărește constituirea unei noi entități statale în interiorul României, separată și independentă teritorial, cu caracter etnic, condusă de un guvern local și structuri administrative proprii, cu deplină autonomie administrativă; limba maghiară să devină limbă oficială, alături de limba română; înființarea de simboluri proprii – steag şi stemă; localizarea capitalei la Târgu-Mureș, a Consiliului regional la Sfântu Gheorghe şi a celorlalte organisme administrative la Miercurea Ciuc; drumurile, autostrăzile şi căile ferate de interes regional să treacă în proprietatea Ținutului Secuiesc etc.

Cu alte cuvinte, sunt promovate, pe cale oficială, demersuri neconstituționale pentru un stat în interiorul României, adică un stat în stat.

S-au înmulțit organizațiile extremist-revizioniste, deviza acestora fiind combaterea și anularea prevederilor Tratatului de la Trianon și refacerea prin orice mijloace a Ungariei Mari…

 

 

 

 

De asemenea, asistăm la manifestări evidente de antiromânism și în autointitulata “Republică Moldovenească Nistreană”, unde populația românească a fost persecutată sistematic, în Ucraina unde școlile românești se închid, iar liderii românilor sunt ținuți sub presiune permanentă, ori chiar în Serbia, unde românilor din Valea Timocului nu li se recunosc drepturi fundamentale, lucru care contrastează cu românii din Voivodina care beneficiază de toate drepturile, element dublat de impunerea etichetei de “vlahi”.

La toate acestea se adaugă situația critică cu care se confruntă persoanele provenite din rândul comunităților de macedo-români ori megleno-români, în state precum Albania, Bulgaria ori chiar Grecia unde nu le este recunoscut statutul de minoritate națională și unde sunt supuși constant unei politici abile de deznaționalizare care merge pe urmele crimelor comise în urmă cu 100 de ani, o dată cu prăbușirea Imperiului Otoman, când au loc fapte de maximă gravitate precum masacrul inițiat de albanezi împotriva aromânilor la Moscopole în 1916.”

Deputatul, Marius Pașcan, este de părere că: ”trebuie prevenite și combătute astfel de manifestări ostile la adresa statului român, situate în afara prevederilor Constituției României, care aduc atingere integrității teritoriale a României, valorilor naționale sau memoriei eroilor națiunii române.

Necesitatea adoptării unui act normativ distinct care să introducă măsuri pentru prevenirea și combaterea antiromânismului decurge și din faptul că propagarea în public a ideilor, concepțiilor și doctrinelor antiromânești, precum și a simbolurilor sau materialelor antiromânești nu a putut fi combătută prin intermediul mijloacelor legislative aflate la dispoziție în prezent. ”

 

Prin aplicarea unei astfel de legi  s-ar curăța plaiul mioritic și s-ar umple închisorile de trădători și activişti ai antiromânismului.

Iniţiatorii explică în proiectul de lege, înţelesul cuvântului “antiromânism” astfel:

“percepţia referitoare la români exprimată ca ură împotriva acestora, precum şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva românilor, îndreptate împotriva românilor sau ne-românilor, a proprietăţilor românilor, a instituţiilor comunităţilor româneşti sau a lăcaşurilor de cult ale românilor.”

Potrivit propunerii legislative, o “organizaţie cu caracter antiromânesc” se defineşte astfel: “orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul ptomovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiromâneşti.

În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile reglementate de Legea societăţilot nr 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orive alte persoane juridice care intră sub incidenţa prezentei legi”.

Simbolurile antiromâneşti constau  în “drapele, embleme , insigne , uniforme , sloganuri , formule  de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiromânismul”.

 

 

 

 

 

Materiale antiromâneşti înseamnă “imagini, mesaje text, conţinut audio-video, precum şi orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiromânismul”.

 

 

 

#fărăAntiromâni

 

Revenindu-ne din euforie, probabil că nu se va ajunge la arestarea în masă a trădătorilor.

Dar ce va genera această lege mai concret, este dezvăluirea dublei măsuri a politicienilor, iar cei care sunt anti-români nu vor semna legea.

Deja USR a transmis că cei doi parlamentari USR semnatari îşi retrag semnăturile, şi că formaţiunea respectivă nu susţine proiectul de lege şi va milita împotriva adoptării lui, întrucât majoritatea PSD-ALDE l-ar putea folosi chipurile pentru a transforma România într-o dictatură.

Este mare lucru faptul că parlamentarii noştri s-au gândit la o astfel de lege, pentru că îi vom putea identifica pe cei care   vor vota  împotriva ei, plasându-se astfel în tabăra antiromânilor.

Vom ști  pe cine să nu mai votăm în viitoarele alegeri. Niciodată !

 

 

 

 VIDEO:

 

 

 

 

 

 

SURSE:

 

https://www.punctul.ro/marius-pascan-deputat-pmp-avem-

nevoie-de-o-lege-pentru-prevenirea-si-combaterea-antiromanismului/

 

https://www.news.ro/politic-intern/proiect-lege-controversat-combaterea-antiromanismului-usr-isi-retrage-semnaturile-initiator-cata-vreme-parlamentul-adopta-lege-combaterea-antisemitismului-proceda-identic-cazul-antiromanismului-

Publicitate