CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

23 iunie 1990 – Este declarată solemn suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aflată sub ocupaţia URSS


 

Harta RSSM (verde), actuala Republica MoldovaStema Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM)

Harta şi stema RSS Moldoveneşti, actuala Republica Moldova.

 

 

Astăzi se împlinesc 28 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a Republicii Moldova.

 

În URSS, odată cu venirea la putere în 1985 a noului lider Mihail Gorbaciov şi lansarea de către el a politicii Perestroika de restructurare a vieţii politice şi economice, s-a sperat într-o armonizare a relaţiilor interetnice din statul sovietic.  

În RSS Moldovenească şi în toate republicile care alcătuiau URSS, se desfăşura o amplă mişcare general-democratică de afirmare a identităţii naţionale, susţinută de majoritatea populaţiei, un proces care a cuprins întreg spațiul sovietic.

 RSS Moldova a devenit la 23 iunie 1990, a şasea republică din fosta URSS care şi-a declarat suveranitatea.  

 

Estonia a fost prima şi-a declarat suveranitatea în noiembrie 1988, fiind urmată de Lituania în aprilie 1989 şi Letonia în iulie 1989.

Între timp, Lituania și-a declarat independenţa de stat pe 11 martie 1990.

Declaraţia de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti fusese precedată de asemenea de cea a Georgiei din 26 mai 1990 şi a Rusiei din 12 iunie 1990.

Au urmat, în iulie, Ucraina şi Belarus, apoi celelalte republici din URSS. 

La 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, apelând la adevărul că toţi oamenii sunt egali şi au dreptul la viaţă, libertate şi bunăstare, înţelegînd responsabilitatea istorică pentru soarta Moldovei, care are istorie proprie, cultură şi tradiţii milenare, respectînd dreptul la suveranitatea tuturoar popoarelor, în scopul instaurării legii, protecţiei legale şi stabilităţii sociale, exprimînd dorinţa poporului, a declarat solemn: suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

Adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în lupta de renaştere şi eliberare naţională.

  Declaraţiei de Suveranitate, votată cu o singură abţinere, stipula în mod clar că suveranitatea R.S.S. Moldova este unica şi necesara condiţie a existenţei statalităţii acestui teritoriu.

Se afirmă supremaţia legilor R.S.S. Moldova asupra celor unionale, se instituie cetăţenia republicii şi se prevede dreptul suveran de a menţine relaţii diplomatice cu toate ţările lumii.

De asemenea, documentul stipulează caracterul unitar şi indivizibil al statului.

Se stabilește că R.S.S. Moldova respectă statutul ONU şi îşi exprimă adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii, se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii şi securităţii, este implicată direct în procesul de cooperare şi securitate precum şi în structurile europene.

Este de remarcat de asemenea că „pămîntul, subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile patrimoniului naţional” sînt declarate „proprietatea exclusivă necondiţionată a R.S.S. Moldova”.

În sfîrşit se stipula că „prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor suverane”.

 

 

 

 

 

 

                             

Ne amintim că înaintea Declaraţiei de suveranitate, la 27 august 1989 a avut loc la Chişinău cea mai mare demonstraţie de mase din istoria Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti.

Marea Adunare Naţionala a adunat cca. 750.000 de cetăţeni în centrul Chişinăului pentru a cere Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, care urma să-şi înceapă sesiunea in 29 august, înlocuirea șefului Partidului Comunist Moldovenesc și trecerea de la definiția limbii ca „moldovenească” (în litere chirilice), la desemnarea limbii ca română (în litere latine) și ca limba oficială și de comunicare interetnică.

Legile care aveau să fie adoptate de sovietul suprem al RSS Moldoveneşti au fost un compromis, acordând un răstimp de 5 ani funcţionarilor republicii pentru a învăţa nou declarata limbă de stat. Compromisul nu a putut calma situaţia.

În noiembrie 1989 vor izbucni manifestaţii violente la Chişinău, cu asedierea Ministerului de Interne moldovenesc (ministru fiind atunci Vladimir Voronin).

Primele alegeri democratice pentru Sovietulu Suprem al RSS Moldovenească au avut loc pe 25 februarie 1990.

Frontul Popular a câștigat majoritatea voturilor. După alegeri, Mircea Snegur, a fost ales președinte al Sovietului Suprem; în Septembrie el a devenit președinte al republicii.

Guvernul reformist care a preluat puterea în mai 1990 a făcut multe schimbări care nu au fost pe placul minorităților, incluzând și schimbarea numelui republicii în iunie, din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în Republica Sovietică Socialistă Moldova și declararea suveranității în aceiași lună.

În timpul loviturii de stat de la Moscova din august 1991, comandanții Comandamentului de sud-vest au încercat să impună starea de urgență în Moldova, dar au fost invinși de guvernul moldovenesc, care și-a declarat sprijinul față de președintele rus Boris Elțin.

Pe 27 august 1991, după eșuarea loviturii de stat la Moscova, Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică şi a ieşit din componenţa acesteia.

                                           

Principalele realizări în acele momente istorice au fost  trezirea conştiinţei naţionale, revenirea la limba română, recunoaşterea  Independenţei Republicii Moldova la nivel internaţional .

Totodată, R.Moldova devenine membru a mai multor organizatii internaţionale influente şi în primul rînd, a Organizatiei Naţiunilor Unite în  martie 1992.

După declararea Independenţei Republicii Moldova, au urmat alte documente menite să întărească statutul de independenţă a ţării.

Pe 3 septembrie 1991 a fost creată Armata Naţională a Republicii Moldova.

În anul 1994 a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova, conform căreia drepturile şi libertăţile omului sunt garantate cetăţenilor şi apărate conform normelor legislative.

Din păcate, sunt şi anumite goluri în Constituţie, unul dintre acestea fiind  articolul potrivit căruia limba de stat este declarată limba „moldovenească”, fapt care divizează societatea în „tabere”, unii find pro-ruşi alţii pro-români sau pro-europeni.

În timpul care a urmat a luat amploare  conflictul de pe Nistru, pus la cale de Moscova, în urma căruia Republica Moldova a pierdut de sub jurisdicţia sa regiunea Transnistreană.

Noile procese politice din R.S.S.Moldovenească , dezmembrarea U.R.S.S. şi transformarea Republicii Moldova într-un stat independent, perspectiva de a deveni minorităţi etnice şi de a pierde privilegiile politice şi economice într-un stat nou au radicalizat populaţia „rusofonă”.

Această stare de lucruri a modelat în mare măsură şi comportamentul politic al acestui segment de populaţie.

În situaţia când fobia antiromânească a fost cultivată timp de decenii, ideea separatismului transnistrean a fost susţinută, inclusive, de o mare parte din etnicii moldoveni.

Prin urmare,  contradicţiile de bază care au dus la agravarea conflictului din raioanele de est ale Moldovei, au fost, totuşi, cele politice.

Totodată, în ultimii ani zona transnistreană a devenit un mecanism eficient de îmbogăţire prin intermediul unor activităţi economice ilicite, în primul rînd, contrabanda.

Conform estimărilor experţilor în domeniu, pierderile economiei naţionale a Moldovei, provocate de activităţile economice ilicite din zona transnistreană, sînt comparabile cu întregul volum al asistenţei financiare, obţinute de statul moldovenesc din partea structurilor financiare internaţionale.

În urma acestui război nu au fost doar pierderi  teritoriale, ci şi umane şi economice, fapt care a reprezentat un obstacol considerabil în   dezvoltarea tânărului stat.

Sistemul politic din R.Moldova pe parcursul anilor de independenţă a fost modificat de două ori: cel mixt dintre anii 1994-2000, când preşedintele era ales prin vot direct, iar începând cu anul 2000 şi până în prezent este în vigoare sistemul de republică parlamentară.

Republica Moldova, deşi este membru ONU, stat recunoscut de circa 180 de ţări, are încă o identitate disputată de anumite forţe politice, separatiste şi iredentiste.

Reintegrarea teritorial-politică şi social-psihologică a statului moldovenesc contemporan, a poporului român moldovenesc de pe ambele maluri ale Nistrului, rămâne o sarcină fundamentală a clasei politice şi a societăţii civile din Republica Moldova.

 

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/23/o-istorie-a-zilei-de-23-iunie-video-2/

 

 

 

 

Surse:

 

Radiochisinau.md

 

https://transilvanialachisinau.wordpress.com/2013/08/25/republica-moldova-stat-independent-si-suveran/

http://www.istoria.md/articol/882/23_iunie,_istoricul_zilei#1990

23/06/2018 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: