Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat în primă instanţă, astăzi 21 iunie, pe Liviu Dragnea, preşedintele PSD, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare fiind acuzat de instigare la abuz în serviciu în dosarul DGASPC Teleorman, în legătură cu angajarea în această instituţie a două persoane care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD.
Procurorul a susţinut că se impune constatarea că faptele din acest dosar sunt concurente cu cele din dosarul „Referendumul”. Dat fiind acest fapt, și condamnarea lui Liviu Dragnea în acel dosar, se impune anularea suspendării şi transformarea într-o pedeapsă cu executare.
Decizia nu este definitivă, ea poate fi atacată la completul de cinci judecători al Curții Supreme.
Dragnea mai avea o condamnare definitivă, la doi ani cu suspendare, în dosarul Referendumului.
După decizia ÎCCJ, liderii din cadrul partidului PSD se află în acest moment în drum spre Capitală pentru ca în seara aceasta sau cel târziu mâine dimineață, să se reunească pentru o ședință, informează România TV.
UPDATE: Liderii grei din PSD deja s-au întâlnit pentru a discuta decizia ÎCCJ.
Aceștia au afirmat că partidul va merge mai departe cu Liviu Dragnea, iar mâine dimineață va avea loc o ședință unde vor discuta și cu Președintele PSD.
„Decizia instanţei de judecată în cazul preşedintelui PSD ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului. Liviu Dragnea a fost condamnat pentru o faptă prevăzută de un articol pentru care există deja o decizie a CCR, că trebuie modificat pentru a fi în acord cu regulile Constituţiei.
Cred cu tărie în nevinovăţia preşedintelui PSD şi îl asigur de toată susţinerea mea la conducerea partidului şi a Camerei Deputaţilor – aceasta este singura atitudine corectă pentru respectarea prezumţiei de nevinovăţie, aşa cum ne cere Comisia Europeană, prin Directiva 2016/343.” a declarat premierul Viorica Dăncilă, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Organizaţia Femeilor Social Democrate îndeamnă opinia publică să reflecteze cu multă înţelepciune la tot ceea ce se întâmplă în aceste momente, inclusiv asupra acestui atac care se dă asupra partidului de guvernământ, printr-o condamnare în primă instanţă într-un dosar fără miză, fără substanţă, numai pentru a crea o falie în societatea românească şi a asmuţi români împotriva românilor pentru interesele politice ale unora care nu au fost validaţi prin vot democratic”, se arată într-un comunicat de presă al Rovanei Plumb, preşedintele Organizaţiei Femeilor Social Democrate, remis joi seara MEDIAFAX.
Această condamnare ”reprezintă o lovitură puternică la adresa ambiţiilor (lui Dragnea) de a rămâne stăpânul jocului pe scena politică” din România, comentează AFP, citat de news.ro.
Dragnea, în vârstă de 55 de ani, care şi-a clamat mereu nevinovăţia, nu va merge însă la închisoare înainte ca această condamnare să fie confirmată în apel de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), notează agenţia franceză.
Curtea l-a condamnat după două amânări, iar liderul Partidul Social Democrat (PDS) nu a comentat imediat, scrie THE ASSOCIATED PRESS.
Potrivit procuraturii, Dragnea a intervenit în 2008 şi 2010, pe când reprezenta Guvernul, pentru a menţine două femei în plata unei agenţii în domeniul protecţiei sociale, deşi erau angajate ale partidului său.
Cele două femei au recunoscut că lucrau pentru partid, deşi primeau salarii de la agenţia respectivă.
CHINA NOUĂ semnalează, într-o scurtă notă de presă, că preşedintele Camerei Deputaţilor a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executarea, de către ÎCCJ, într-un caz de angajări fictive.
EUOBSERVER comentează, tot într-o notă, că liderul PSD este considerat ”adevăratul lider” al ţării.
”Eu cred cu putere în nevinovăţia mea”, a declarat cel mai puternic politician din ţară, luna trecută, într-un interviu acordat POLITICO.
Şapte angajaţi ai Serviciului Social şi pentru Protecţia Copilului au fost condamnaţi la pedepse similiare, dar au fost eliberaţi condiţionat, scrieFOCUS NEWS.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, care a lucrat la aceeaşi agenţie a statului, a fost achitată în acest caz, după ce a fost de acord să plătească prejudiciul, iar pricuratura a renunţat la acuzaţii, notează agenţia bulgară.
”Fiecare dintre voi poate fi atins de braţul lung al statului paralel”, a declarat Dragnea pe 9 iunie, la mitingul PDS împotriva luptei anticorupţie, vizând ”pocurori corupţi” şi referindu-se la şefa DNA Laura Codruta Kovesi şi magistraţi pe care i-a acuzat de legături cu sericiile secrete, scrie AL JAZEERA.
Liderul opoziţiei, Ludovic Orban a declarat după aflarea sentinţei împotriva lui Liviu Dragnea că :
„România nu mai poate nu mai poate fi sufocată de un individ şi de clanul său dominant al cărui singur scop este să-şi scape pielea subordonând instituţiile statului român şi interesele tuturor cetăţenilor”
„În cazul în care Liviu Dragnea nu-şi dă demisia, îi invit pe toţi parlamentarii majorităţii să se delimiteze de acest rău absolut pentru România şi să se alăture moţiunii de cenzură iniţiată de PNL.
Este momentul ca România să se elibereze de acest vechil care încearcă să conducă ţara ca pe propria moşie, impunând incultura, incompetenţa şi analfabetismul funcţional drept criterii de promovare în funcţii publice a celor mai obediente persoane”.
„De un an şi jumătate gruparea lui Dragnea încearcă să răstoarne ordinea instituţională şi constituţională a acestui stat, călcând în picioare valorile democratice şi angajamentele strategice ale României.” a precizat liderul PNL, Ludovic Orban, într-un comunicat de presă remis de MEDIAFAX.
Nu trebuie să ne mirăm că ochii lacomi ai turcilor erau aţintiţi către Ţara Românească deoarece exista belṣug ȋn toate ramurile de producţie.
Ȋn anii buni“grâul dă plugarului de 25-30 de ori semânătura”.
Dealurile erau pline de vii ce produc struguri din care se fac vinuri albe ṣi roṣii iar un butoi de vin de patru vedre se cumpăra cu 3-4 scuzi.
De asemenea, pădurile Ţării Româneṣti erau pline de animale sălbatice: iepuri, căprioare, cerbi, mistreţi, vulpi, lupi, urṣi, potârnichi, fazani, gâṣte ṣi raţe sălbatice, prepeliţe ṣi sturzi (conform Franco Sivori, la o singură vânătoare s-au prins 270 de iepuri, 10-12 lupi, 60 de vulpi).
Dunărea dădea peṣti de mărimi neobiṣnuite chiar ṣi pentru acea vreme, mai ales cegă ṣi morun din care se scoteau icre ce se găseau pe mesele boierilor munteni ṣi nu numai.
După ce se topeau zăpezile, râurile (incusiv Dunărea) ieṣeau din matcă iar la retragere lăsau pe ţărm o cantitate enormă de peṣte (moruni , crapi etc) iar cei care ajungeau a avea 80 de livre (aproximativ 38 de kg) se tăiau pe lungime, se sărau, se uscau la fum, fiind consideraţi adevărate delicatese ȋncât erau foarte apreciaţi si la Constantinopol.
Solul muntean era foarte bogat ȋn aur ȋncât ȋn timpul prelucrării pământului, oamenii descopereau uneori bucăţi din acest metal preţios.
Existau de asmenea ṣi mine de aur dar nu erau exploatate de teama ca turcii să nu intre ȋn posesia lui.
Un alt loc unde se găsea aur era râul Lotrului, de unde se putea exploata aur ȋncât voevodul ȋṣi putea plăti impozitul anual ȋn valoare de 20000 de ducaţi (conform spuselor lui Sivori – cu toate acestea, aurul nu se exploata ȋncă tot de teama otomanilor).
Ȋn munţi se găsea păcură care după prelucrea dădea smoală ṣi un fel de “cerneală neagră” care folosea la aprinderea focului.
Tot munţii ascundeau chihlimbar din care se făceau mânere de cuţite ṣi bijuterii. Pe lângă toate acestea, subsolul mai adăpostea fier ṣi alte metale, sare (ȋn minele de de sare lucrau condamnaţii pe viaţă) – se scoteau bulgări de sare având o greutate de 2000-3000 de kilograme.
Bogaţiile Munteniei erau ȋn cantităţi atât de mari ȋncât după ce turcii ȋṣi luau partea mai rămânea ṣi pentru comerţ cu ţările vecine.
Se exportau cirezi de boi, ceară, miere, unt, brânză, grâu, orz, peṣte uscat ṣi sare.
Turmele de vite ṣi ceară se trimiteau ȋn Ancona atât pe uscat cât ṣi pe Dunăre. Ȋn schimbul acestor articole se importau stofe din lână, mătase ṣi din fir de aur.
Un alt aspect important al vremurilor respective este legat de faptul că cei care se ocupau de negustorie erau ȋntr-o măsură foarte mică români, majoritatea erau greci, evrei, raguzeni ṣi turci.
Ȋn această perioadă apar ȋn Ţara Românească unele obiceiuri “importate” de la Otomani (lucru care atestă că infuenţa lor ȋn această perioadă este una destul de ȋnsemnată), obiceiuri care se adaugă peste cele pământeṣti.
Ȋmbrăcămintea celor bogaţi din Muntenia era una foarte elegantă, din stofe de lână, mătase ṣi fir de aur. Bărbaţii care erau de statură ȋnaltă ṣi purtau bărbi (atât bărbaţii cât ṣi femeile erau văzuţi de către cei care călcau ȋn Muntenia, a fi oameni foarte frumoṣi). La fel ca Ungurii, Polonezii ṣi Turcii, purtau haină lungă dar erau mult mai aranjaţi decât aceṣtia.
Pe cap purtau pălării “alla schiavona”(Sivori, Memoriul). Doamnele se ȋmbrăcau după influenţa otomană purtând rochii lungi, iar pe cap legături de pânză de bumbac ce se asemuiau cu turbanele turceṣti.
Boierii aveu mulţi servitori ce erau ṣi ei de asemnea bine ȋmbrăcaţi. Otomanii ajung ȋn a-ṣi pune peceta până ṣi ȋn modul de viaţă al boierilor.
De pildă au deprins obiciul de a dormi “pe jumătate ȋmbrăcaţi, culcaţi pe covoare aṣternute pe jos”(Ştefan Pascu, Petru Cercel ṣi Ţara Românească p .130), puse peste saltele umplute cu bumbac.
Obiceiurile de fapt erau ȋmprumutate de boieri de la domnii care ȋn marea majoritate au trăit ȋn Imperiul Otoman o bucată de timp.
Putem aminti aici pe Mircea Ciobanul ce ṣi-a dus existenţa pe teritoriul otomanilor din 1508 până ȋn 1545 când ajunge la domnie, Alexandru al II-lea Mircea, care după cum ȋnsuṣi mărturiseṣte a stat ȋn Imperiul Otoman 25 de ani ṣi Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru, ce a fost educat după “canoanele” vieţii din orient de către mama sa Ecaterina Salvaresso.
După numirea la Constantinopol, domnii veneau ȋn ţară cu un alai numeros din care făceau parte mulţi stăini ce au trăit printre otomani.
Ȋn toată perioada 1529-1593 au exista ṣi situaţii de exceptie, cum ar fi perioada domniei lui Petru Cercel care avea la curte străini, ȋn majoritate, din vestul Europei cu ajutorul cărora a reuṣit să dea un suflu nou modului de desfăṣurare a vieţii cotidiene după ṣabloane renascentise.
Poporul din clasa de mijloc purta haine de lână ṣi de “carisca” iar poporul din clasa de jos ce forma majoritatea, erau imbrăcaţi ȋn pantaloni albi.
Ospeţele si banchetele date de domn sau de boieri erau ȋntr-o totală contradicţie cu “starea socială a naţiunii”.
“Obiṣnuiesc muntenii a banchetui foarte des, bând ṣi mâncând foarte mult, banchetele sau ospeţele sunt ȋnsoţite de multe muzici după obiceiul lor, mai degrabă barbare decât altfel (pământeṣti); prânzurile lor sunt delicate ṣi bine preparate, dar cu toate acestea principele obiṣnuia ṣi pe mai departe preparate italieneṣti pentru că ţinea servitori italieni ṣi francezi foarte ȋndemânatici” (Franco Sivori, Memoriul, LXII-LXIII).
La ȋnceputul deceniului VII francezul Lescalopier ne vorbeṣte de abudenţa bucatelor ṣi vinurilor felurite ṣi de asemenea remarcă urăturile ce se fac ȋn timpul petrecerilor.
Se ridica paharul ȋn cinstea lui Dumnezeu, ȋn cinstea principelui ṣi uneori chiar ȋn cinstea sultanului.
Se făceau, de asemenea, urări ȋn cinstea bunilor creṣtini (nu erau cuprinṣi catolici ȋn urări), pentru pace ṣi pentru sănătatea mesenilor.
Se stătea ȋn picioare ţinându-se paharul sus (E. Claray , Revue d’histoier diplomatique, XXXV, 1921, p. 47)
Legat de obiceiurile de sărbători, ȋnaintea Crăciunului ṣi Paṣtelui, locuitorii făceau o pregătire spirituală prin postirea a aproximativ 40 de zile, post ce era respectat cu stricteţe ȋncât “s-ar lăsa mai bine să moară decât să calce o zi de post” (Franco Sivori, Memoriul, LXVI). Ȋn Ajun de Crăciun ṣi de Paṣte oamenii se duceau la biserică ṣi cântau ȋmpreună cu preotul ȋn timpul liturghiei.
Ȋn zilele de Crăciun ṣi de Paṣte se merge din nou la biserică iar după slujbă exista datina de a merge pe la cei cu care erau certaţi pentru a se ȋmpăca cu ei (conform Condica lui Gheorghe de D. Simionescu, p. 136 – obiceiul se numea “sărutarea cea frăţească, cea obiṣnuită”).
Boierii ṣi chiar cei din clasa mijlocie mergeau la curtea domnească pentru a face urări ṣi daruri principelui. Principele la rândul lui făcea daruri celor care ȋl “colindau”.
De asemenea din partea domnului primeau cadouri (stofe de brocard, matase, catifea, lână etc ) curteni, funcţionari, ofiţeri ṣi soldaţi (numărul celor care primeau daruri de la domn depăṣea 1500 de persoane).
Ȋn a doua zi de Crăciun ṣi Paṣte principele da un ospăţ ṣi dăruia haine tuturor săracilor ṣi cerṣetorilor din oraṣ, ȋn timp poporul o ducea ȋntr-o sărbătoare continuă.
Fragment din Istorie Pierdută – Cronică Românească de Istorie Veche. Autori: Cornel Bîrsan, Adrian Anghel şi Cristian Moşneanu
Transgender-ismul, cunoscut si sub numele de transsexualitate sau „disforie sexuala”, a ajuns o industrie în spatele careia se află interese de sute de milioane de dolari şi o armata de ideologi bine finanţaţi pentru a o promova.
Confuzia sexuala e generata de persoane cu interese financiare iar companiile farmaceutice raspund cu remedii extrem de costisitoare, în timp ce medicii şi spitalele fac profituri uriaşe, psihologii şi psihiatrii îşi umplu buzunarele în urma sesiunilor interminabile de terapie, iar firmele de asigurari işi justifică şi ele majorarea ratelor pentru a acoperi tratamentul, operatiile si medicamentele necesare pentru inzdravenirii pacientilor.
Spre deosebire de toate celelalte persone suferinde, persoanele transgender sunt pacienti permanenţi, adică pentru toata viata, ai clinicilor, medicilor, spitalelor, consilierilor şi psihologilor care caută sa le corecteze confuzia sexuala.
Acum zece (10) ani rar se discuta ori scria despre transgenderism.
Administratia Obama, insa, l-a adus in prim plan si a alocat sume enorme pentru studii care urmăreau normalizarea lui şi pentru o serie de politici cu acelaşi obiectiv.
Concita Wurst LaVerne Cox
Anul 2014 a fost, în cuvintele publicaţiei americane Time, anul de cotitură: în mai, Concita Wurst, „femeia” cu barbă, a primit, dupa cum ne amintim, premiul suprem la Eurovision, iar in vara aceluiasi an publicatia Time a pus pe prima pagina poza lui LaVerne Cox, un fost sportiv transformat în femeie, dedicind mai intreaga editie „feței umane” a miscarii trans. [Articol:http://time.com/132769/transgender-orange-is-the-new-black-laverne-cox-interview/]
Cercetări efectuate în ultimii ani au scos la iveală faptul că în spatele miscării transgenderiste se află mari corporaţii şi mari magnaţi .
Unele nume ne sunt conoscute şi nouă românilor: George Soros, de exemplu, dar altele nu, cum ar fi Martine Rothblatt (un barbat care se identifica ca fiind femeie si trans-umanist); Jennifer Pritzker (un barbat care se identifica ca fiind femeie); Tim Gill; Drummond Pike; Warren si Peter Buffett; Jon Stryker; Mark Bonham (homosexual); si Ric Weiland (decedat dar care si-a lasat averea unor organizatii filantropice pentru promovarea cauzelor homosexualilor si a transgenderismului).
Publicaţia Journal of the American Medical Association (JAMA) a publicat un studiu conform caruia intre 2000 si 2014 numarul interventiilor si procedurilor de modificare a sexului în Statele Unite a crescut de patru (4) ori.
Studiul a fost facut de medici de la Universitatea Harvard si Universtatea Johns Hopkins care au analizat date obtinute de la peste 1.000 de spitale americane.
In perioada aceasta, 38.000 de persoane au fost oficial diagnosticate ca fiind suferinde de transsexualism si că au nevoie de tratament.
Autorii studiului au recomandat ca industria de asigurari sa acopere procedurile medicale pentru transsexuali.
O FAMILIE TRANSGENDER: Fiul s-a făcut fată, mama s-a facut tată iar tatăl zice că aşa îi place mai mult …
O mamă din Marea Britanie și-a susținut fiul să-și schimbe sexul. Acum, este mândră că are o fiică, dar asta nu e totul.
Fiica sa a convins-o pe mamă să-și schimbe și ea sexul, iar acum sunt tată și fiică.
Erica House nu a stat în calea hotărârii fiului său de a lua la doar 14 ani un tratament cu estrogen pentru a-și schimba sexul, după cum informează Daily Mail.
După doar un an, Corey, fiica transsexuală, se poate mândri că nu mai are o mamă pe nume Erica, ci un tată pe nume Eric, care și el și-a schimbat sexul.
Ericăi îi venise această idee la scurt timp după decizia lui Corey, astfel că le-a spus celorlalte fiice ale sale, Chelsea (22 de ani), Kailee (14 ani), Ellen (opt ani), Willow (șase ani) și Savanna (patru ani) că după puțin timp, i se vor adresa cu apelativul tată.
În urmă cu an a început tratamentul cu testosteron, iar luna viitoare urmează să facă o operație de înlăturare a sânilor.
În mod surprinzător, soțul Ericăi a fost de acord cu această mare schimbare în familie, iar relația lor nu a avut deloc de suferit.
„Relația noastră este chiar mai puternică decât a fost în cei zece ani de când suntem împreună.”
Corey avea 11 ani atunci când a văzut un material video pe Youtube cu Jazz Jennings și a ajuns la concluzia că este transsexuală.
La nivel ideologic confuzia sexuala e justificata ca si drept al omului. S-a inventat termeni noi care sunt promovati in parlamente si tribunale. JB Pritzker si sotia lui au donat 100 de milioane de dolari Facultatii de Drept de la Universitatea Northwestern pentru promovarea drepturilor persoanelor transgender.
Ei privesc confuzia sexuala ca pe o chestiune de „dreptate sociala” si un „drept al omului. Transgenderismul e promovat si ca o problema medicala care necesita tratament, terapie, medicamente si interventii chirurgicale.
Ca atare, dreptul si accesul la ingrijirea medicala pentru membrii societatii impune si accesul la tratement, terapie si interventii chirurgicale specifice persoanelor transgender.
Se construieste si un nou vocabular privind drepturile persoanelor trans.
Dacă ani în urma homosexualii care doreau sa se căsătorească faceau aluzie la „diversitatea de familii” şi „egalitatea între familii,” azi se vorbeste despre „diversitatea corporala” („bodily diversity”) şi dreptul la o identitate de gen aleasa de fiecare persoana („gender identity”).
Vocabularul se schimba iar el schimba si gandirea. Ne confruntam, scrie Bikle, cu o „expansiune a pietei de schimbare a trupului uman” („expanding markets for changing the human body”).
Modificarea genitalelor umane face parte dintr-o piaţă si mai mare de modificare a corpului uman.
Totodată, ideologia de gen devine tot mai agresiva şi in campusurile universitare crestine americane.
Recent, o profesoară de la o universitate creştină de linga San Francisco a publicat un comentariu despre ce se petrece la ea in universitate.
A observat modificari treptate in curricula universitara care accentueaza tot mai insistent normalitatea sexualitatii nenaturale. Conform autoarei, mesajul dominant denunţa „masculinitatea”, fiind „despotica prin natura ei” iar barbatii sunt indemnati sa o respinga. Biblia e privita cu dispret pentru ca „impune valori patriarhale” iar istoria deovedeste ca barbatii au fost cauza tuturor relelor de-a lungul mileniilor. Masculinitatea e toxica.
Atit de irationala a devenit batalia impotriva masculinitatii incit universitatea a format o echipa, numita Bias Incident Reporting Team, unde studentii si angajatii universitatii pot sa inregistreze plingeri la adresa persoanelor care folosesc termeni traditionali privind sexul si sexualitatea.
Peste 50 de plingeri au fost inregistrate doar in 2017, cea mai strigatoare la cer, în opinia autoarei, fiind la adresa unui profesor care s-a adresat unui grup de studenti cu formula „baietilor”.
Efectele campaniilor impotriva barbatilor, facute de ani de zile, informeaza autoarea, se simt.
Doar 15% din functiile de conducere in universitate mai sunt detinute de barbati. Ironic, colegiul a fost fondat in 1863 ca unul exclusiv pentru barbati. Studentii au devenit timizi, tacuti si retrasi.
Studentele feministe domina conversatiile, cursurile, si orientarea politica a universitatii.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova