CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O româncă, cetăţean al Republicii Moldova, a fost arestată în Rusia sub acuzaţia de spionaj. VIDEO

   

 

O româncă, cetăţean al Republica Moldova, membru în consiliul de conducere al companiei ruse Inter RAO, a fost arestată la Moscova, fiind acuzată de spionaj în favoarea României, dar şi altor ţări din Uniunea Europeană, membre ale NATO, scrie vedomosti.ru.


Potrivit presei ruse, Karina Ţurcan este suspectată că ar avea legături cu serviciile secrete ale acestor ţări şi ar fi colaborat cu ele de mai multe ori.

Ea a fost reţinută pe 15 iunie, iar agenţii FSB au facut percheziţii la domiciliul ei, dar şi la unii funcţionari din Ministerul Energeticii din Rusia.

Karina Ţurcan, în vârstă de 42 de ani, spune că este nevinovată. Mandatul său de arestare este valabil până pe 13 august. Potrivit legislaţiei Federaţiei Ruse, persoanele găsite vinovate de spionaj, riscă între 10 şi 20 de ani de puşcărie.

Anterior s-a raportat că tribunalul de la Lefortovo a aprobat mandatul de arestare organelor de anchetă și a hotărât ca măsură preventivă pentru Karina Valerievna Țurcan detenția până pe data de 13 august.
Instanța a refuzat să comenteze detaliile cazului penal, legat de faptul că ancheta este „secretă”.

Arestarea ei a fost făcută publică abia ieri, 19 iunie.

Potrivit RBK, unul dintre cele mai importante portaluri de investigaţii jurnalistice din Rusia, preluat de postul ProTV, Ţurcan ar fi fost de mult timp în atenţia FSB, înainte de a fi reţinută , pentru că ar fi divulgat informaţii cu caracter de secret de stat serviciilor din mai multe state străine.

Românca gestiona departamentul comercial din compania energetică Inter RAO, ocupându-se cu importurile şi exporturile de energie din state precum China, Finlanda, Polonia sau ţările baltice şi România.

Inter RAO deţine monopolul comerţului cu energie electrică în Rusia şi este una dintre cele mai mari companii din acestă ţară, cu aproape 50.000 de angajaţi şi un profit net de un sfert de miliard de dolari în 2017.

Sursele RBK afirmă că Ţurcan avea „relaţii foarte bune” cu şeful companiei, Boris Kovalciuk.

Conform Reuters, Kovalciuk a fost asistentul lui Dmitri Medvedev înainte ca acesta să devină preşedinte al companiei Rao şi este fiul unui oligarh din anturajul lui Putin, Iuri Kolvalciuk.

 

 

 

Foto: Putin cu Boris Kovalchuk, șeful RAO, la inaugurarea unei stații de producere a energiei electrice. Karina Țurcan avea „relații foarte bune” cu Boris Kovalchuk…

Kovalciuk senior este în topul celor mai bogaţi ruşi, cu o avere evaluată undeva între 1 şi 2 miliarde de dolari, şi are afaceri în domeniul bancar şi telecomunicaţii.

În 2014 a fost printre primii cetăţeni ruşi supuşi sancţiunilor americane după anexarea Crimeei.

Departamentul Trezoreriei din SUA scria atunci despre Iuri Kovalciuk că „este bancherul personal pentru înalţii oficiali ai Federaţiei Ruse, inclusiv Putin.

E un consilier apropiat al preşedintelui Putin şi se spune despre el că e unul dintre „casierii” săi”.

Mai concret, Iuri Kovalciuk, tatăl lui Boris Kovalciuk este directorul şi principalul acţionar al Rossia Bank, unde îşi ţine banii Putin însuşi, dar şi mulţi apropiaţi ai săi.

A fost, de altfel, prima bancă rusească sancţionată de Statele Unite în 2014, Trezoreria declarând-o „banca personală a înalţilor oficiali din Federaţia Rusă”.

În contextul anchetei, surse apropiate de Inter RAO au declarat că Ţurcan ar fi putut ajunge în posesia unor informaţii privind securitatea energetică a Rusiei.

În dosarele de spionaj, tribunalele ruseşti iau în considerare depoziţiile martorilor, dar şi evaluările experţilor privind impactul informaţiilor dezvăluite de cei acuzaţi de spionaj şi caracterul secret al acestor informaţii.

Experţii care evaluează sunt însă, în majoritatea cazurilor, tot din FSB.Pe de altă parte, agenţia de știri a Kremlinului, Sputnik, afirmă pe site-ul său în limba română, că Ţurcan ar fi lucrat și pentru USAID (Agenţia SUA de Dezvoltare) – mai precis, la Centrul pentru Reforme în Dreptul Comercial al USAID – care ar fi de fapt o agentură americană de spionaj.

„Ministerul Energiei nu are informații cu privire la desfășurarea anchetei pe această temă, deoarece aceasta intră în competența agențiilor de aplicare a legii”, a declarat serviciul de presă al Ministerului Energiei atunci când a răspuns la o întrebarea despre arestarea lui Țurcan.

„Ministerul Energiei, în limitele competenței sale, cooperează cu toate organizațiile complexelor de combustibil și energie, inclusiv cu Inter RAO”, a adăugat ministerul.

Potrivit paginii companiei, Ţurcan s-a născut în 1974, a absolvit Universitatea Internațională Independentă din Moldova și Consorțiul Spaniol de Universități IUP (MBA).

Din 2012, a devenit membru al consiliului de administrație și este șeful unității de tranzacționare a PJSC Inter RAO.

Deține 36.914.877,36 acțiuni ale PJSC Inter RAO (0,0354% din capitalul charter).

„Karina Valerievna este în vacanță”, a declarat la rândul său, compania Inter RAO, pentru agenția TASS.

„Țurcan este acuzată de colectarea și transmiterea de informații care constituie secrete de stat și alte informații protejate din punct de vedere legal, în interesul unui număr de comunități de informații din țări străine, inclusiv România”, scrie presa rusă.

În dosarul respectiv ar mai fi implicați înalți oficiali din ministerul rus al Energiei.

În prezent este anchetat chiar ministrul adjunct al Energiei, Viaceslav Kravcenko, care, susţine presa rusă, ar fi depus mărturie despre Carina Ţurcan.

Presa rusă, inclusiv importantul cotidian Kommersant, spune că Țurcan ar fi colaborat cu oameni de afaceri care „ar avea legături cu serviciile de informații din România”.

Mai aflăm şi că Țurcan a lucrat pentru Centrul pentru Reforme în Dreptul Comercial al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională — USAID, o agenţie care a fost creată în 1961 pentru a ajuta Statele Unite să câștige „inimile și mințile” cetățenilor din țările sărace prin acțiuni civice, ajutoare economice și asistență umanitară.

Ca instrument al politicii de război rece, agenția a fost  uneori folosită ca un front pentru operațiunile și operatorii CIA , scria, în 2014 The New York Times, sub semnătura lui Peter Kornbluh, director în National Security Archive.

Compania  Inter RAO a fost înființată în 1997 ca o filială a RAO UES din Rusia, care este responsabilă pentru exportul și importul de energie electrică.

Cel mai mare acționar al societății este Rosneftegaz, care deține 27,6% din acțiuni.

Alte 18,6% din acțiunile deținute de o altă companie de stat — FGC. Ca fapt divers, Inter RAO deţine, printre altele, cea mai mare centrală termoelectrică din Republica Moldova, la Cuciurgani.

În fapt,  tot ceea ce înseamnă energie este ținta de grad zero a   a serviciilor. Domeniul energetic nu-i cu nimic mai prejos decât cel militar, scria generalul Dumitru Iliescu, fostul șef al SPP .

Doar ca fapt divers, în trecutul apropiat, Inter RAO a furnizat energie electrică inclusiv României.

Apărătorii au depus o plângere împotriva arestării lui Țurcan, dar având în vedere data, Curtea orașului Moscova încă nu a programat audierile.

Ţurcan este acuzată de articolul 276 din Codul penal al Federației Ruse („Espionage”), pedeapsa maximă fiind de până la 20 de ani de închisoare.

Conform Codului penal al Federației Ruse, o acuzație de spionaj este imputată numai cetățenilor străini din Rusia.

În cazul în care un cetățean rus execută acțiuni de spionaj, el este acuzat de un articol pena care se referă la trădarea țării și a statului.

 

 

 

 

 

 

Surse:

Tass.ru ; Sputnik.md ; http://www.fluierul.ro

 

20/06/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

În Republica Moldova ia amploare fenomenul mercenarilor care luptă în Ucraina de partea separtiştilor din Donbass şi Lugansk. VIDEO

Imagini pentru harta focarelor separatiste în Ucraina

Harta: Ucraina sfâşiată de mişcările separatiste orchestrate de Rusia

ANALIZĂ: MERCENARII MOLDOVENI DIN DONBAS, LA MARE „CĂUTARE”

 

Conflictul armat de la răscrucea Ucrainei dintre Est și Vest i-a atras în războiul din regiunea Donbas și pe mercenarii moldoveni.

Pentru bani, aceștia au ajuns pioni în tranșeele care forțează linia roșie de pe harta politică a lumii.

Fenomenul mercenarilor moldoveni care luptă în Ucraina ia amploare în Republica Moldova, deși autoritățile nu se arată în general dispuse să vorbească despre acest fenomen.

De cele mai multe ori din motive materiale, dar uneori și ideologice, mulți foștii militari, polițiști sau jandarmi cu ceva pregătire militară aleg să ia calea Rusiei, după care ajung în estul Ucrainei pentru a se alătura combatanilor separatiști pro-ruși.

Guvernarea actuală a Ucrainei consideră atât republica autoproclamata Luhansk, cât şi regiunea vecină, autoproclamata republică Doneţk drept organizaţii separatiste controlate de Federaţia Rusă.

 

Recent, jurnaliștii de la Balkan Insight au scos la iveală cifre oficiale privind persoanele monitorizate de către serviciile speciale din Moldova și despre cele trimise deja în judecată de către Procuratura Generală.

Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldovei (SIS) a identificat 62 de persoane, mai ales din regiunea separatistă a Transnistriei, care au legături cu activitatea de mercenariat din estul Ucrainei.

„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat (…) De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.

Portalul îl citează pe expertul în securitate Rosian Vasiloi care a afirmat că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.

El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreană și din regiunea autonomă a UTA Găgăuzia, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.

„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi. Acesta a mai spus că, cei care nu au pregătire militară în prealabil, sunt antrenați sumar în unitățile militare rusești din regiunea Rostov, după care sunt trimiși direct pe front.

SIS mai precizează că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.

În iulie 2014, la scurt timp după ce Rusia a preluat Crimeea din Ucraina, fostul șef al KGB-ului din Transnistria, Vladimir Antiufeev, a devenit vice prim-ministru al autoproclamatei Republicii Donetsk, în estul Ucrainei.

De altfel, cei care aleg să plece din Transnistria în Donbas sunt și cei mai motivați ideologic, unii dintre ei fiind pradă a propagandei ruse care, de multe ori, explică că „junta militară de la Kiev este de inspirație nazistă”, cu privire la regimul pro-european al Ucrainei.

Procuratura Generală, mai vocală

După articolul publicat de cei de la Balkan Insight, autoritățile de la Chișinău au început să fie mai vocale pe acest subiect, ținut oarecum mai departe de ochii presei.

Raportul Procuraturii Generale pe anul 2017, prezentat pe 2 mai, face referire din nou la fenomenul de mercenariat al cetățenilor moldoveni în Ucraina.

Procurorul Eduard Harunjen a declarat că opt cetățeni moldoveni au fost condamnați, iar alți 24 sunt dați în căutare internaționale pentru mercenariat în Estul Ucrainei.

„Autoritățile Republicii Moldova sunt în imposibilitate să documenteze aceste situații și intervin când au solicitări de informații sau când apar în vizorul autorităților din Ucraina”, a declarat Harunjen, privind cifrele uneori contradictorii care apar în presă și furnizate chiar de către autorități.

Transnistria, bază pentru destabilizare și recrutări

Armata rusă face de mai mulți ani recrutări masive din regiunea separtistă transnistreană. Fie că se face prin anunțuri, sau direct la corturi, forțele armate ruse fac recrutări din rândul transnistrenilor.

De altfel, RISE Moldova a și realizat un documentar despre mercenarii din această regiune care merg să lupte în Donbas.

Pe de altă parte, cei circa 1.500 de soldați ruși ai Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) și cei circa 13.000 de militari pe care regimul separatist îi poate mobiliza în orice clipă pot reprezenta un real pericol pentru regiunea Odesa a Ucrainei.

La începutul lunii aprilie, şeful Serviciului de Securitate ucrainean SBU, Vasili Hriţak, declara într-o conferință de presă la Odesa că serviciile speciale rusești încearcă să reaprindă „proiectul Basarabia” în special în regiunea Odesa, dar și în Republica Moldova.

„În ultimul timp, primim informaţii referitoare la tentative ale serviciilor de securitate rusești de a reveni la proiectul „Basarabia”.

În 2015, după două acţiuni de prevenţie pe care le-am desfăşurat, proiectul „Basarabia” a eşuat.

Ulterior, au existat neînţelegeri între membrii celor două clanuri care coordonau proiectul respectiv. Acum, aceştia au revenit asupra proiectului”, a explicat şeful SBU, într-o conferinţă de presă susţinută la Odesa.

Imagini pentru proiectul "Basarabia" map

 
Foto: harta aşa zisei „republici populare” Basarabia 

Potrivit lui Vasili Hriţak, SBU are dovezi că serviciile de securitate ruse vor încerca să destabilizeze situația din regiunea Odesa și din Republica Moldova, în contextul fostei regiuni istorice Basarabia.

„Acest lucru se referă și la Transnistria, întrucât în Transnistria există un contingent de trupe ruse, care are aproximativ o mie de soldați ruși”, a avertizat Vasili Hriţak.

Şeful Serviciului ucrainean de Securitate a mai amintit că, pe teritoriul separatist al Transnistriei, pista aerodromului din Tiraspol a fost reutilată, făcând posibilă aterizarea avioanelor militare şi a celor de mare tonaj.

„Pentru noi, acest lucru, de asemenea, este un semnal”, a concluzionat Vasili Hriţak, potrivit rbc.ua.Inițiativă pro-ruseascăÎn aprilie 2015, Karadeniz Press a scris despre mișcările incipiente ale inițiatorilor acestui demers.Mai multi lideri de organizatii, comunitati minoritare si politicieni s-au intalnit atunci pentru crearea asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, un organism ce are ca scop „apararea intereselor comunitatilor nationale din Basarabia (regiunea Odesa, n.red).

La reuniune au participat atunci circa 100 de delegati, printre care s-au numarat membri ai consiliilor locale din regiunea Odesa, activisti civici si jurnalisti, precum si presedintele aripii de tineret a partidului nationalist bulgar „Ataka”, Sviatoslav Proinov, liderul partidului pro-rus „Patriotii Moldovei”, Mihail Garbuz, fostul parlamentar din Republica Moldova, Grigori Petrenco si altii.

„Rada Basarabiei”, organizatie care reuneste ce a fost creata luni, va avea in componente membri din sapte comunitati precum bulgarii, gagauzii, rusii, ucrainenii, tiganii, moldovenii si polonezii. Presedinte a fost ales Dmitri Zatuliveter, care mai este si presedintele Uniunii Transnistrenilor din Ucraina.

Noua organizație ar fi trebui să aibă atunci 21 de membri, cate trei pentru fiecare din comunitatile nationale amintite mai inainte.

Structura isi pune drept obiectiv ca Basarabiei sa-i fie acordat statut de autonomie national-culturala si toti participantii au legatura directa cu Moscova sau militeaza pentru o apropiere de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova.

În discursul sau, liderul asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, Dmitri Zatuliviter, a remarcat ca misiunea sa este ca „Basarabia sa obtina statut de autonomie national-culturala”.„Oamenii nostri trebuie sa fie reprezentati corespunzator in viata politica si economica a Ucrainei, comunitatile noastre trebuie sa influenteze deciziile care ne vizeaza regiunea” , a afirmat Zatuliveter.

In plus, „basarabenii” ameninţă că, în cazul aderării Ucrainei la NATO, comunitatea îşi rezervă „dreptul la autodeterminare a Basarabiei”, relata Radio Chișinău.

Apele nu s-au liniștit nici acum privind acest fenomen. De atunci și până în prezent, serviciile speciale din Republica Moldova și Ucraina au operat zeci de arestări ale unor persoane care fie făceau recrutări, fie se ocupau cu spionajulAceste acte mergeau până la vârf.

În mai 2017, Republica Moldova a expulzat 5 diplomați ruși, acuzați de spionaj și tentativă de organizare a unor recrutări de mercenari din zona regiunii trasnistrene și din UTA Găgăuzia.

Reuters a scris atunci că cei cinci au fost declarate persoane non-grata pentru presupuse activități ca ofiteri acoperiți ai serviciului militar rusesc, GRU.

Presa rusa a scris atunci că printre cei expulzati se numara atașatul militar al Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, Igor Dovbnea, consilierul atașatului militar, Aleksandr Grudin și primul secretar al Ambasadei, Rinat Anderjanov.

 

Bombe la frontieră

Cazurile de cetățeni care încearcă să introducă arme sau diverse materiale explozibile s-au înmulțit în ultimii ani la granița R. Moldova cu Ucraina.

recent, un cetățean ucrainean, cu domiciul în R. Moldova, a încercat să introducă ilegal pe teritoriul țării materiale explozibile ce puteau fi folosite inclusiv în atentate, potrivit SBU.

Un dispozitiv exploziv controlat prin radio, format din două grenade F-1, un material exploziv (plastid) de 372 grame și două siguranțe au fost descoperite la punctul de control Cuciurgan-Pervomaisk.

Explozivul se afla intr-un autoturism BMW X5, înregistrat în Lituania, și aparținea unui cetățean ucrainean cu domiciliul în R Moldova.

Bărbatul a fost reținut, iar dispozitivul exploziv și mașina au fost înmânate autorităților pentru aplicarea mai departe a legii.

Potrivit SBU, substanțele găsite sunt utilizate pentru a arunca în aer diferite tipuri de infrastructură și pentru a organiza atacuri teroriste.

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/20/ziua-de-20-iunie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/20/o-istorie-a-zilei-de-20-iunie-video/

 

 

 

 

Surse:

 

http://karadeniz-press.ro/analiza-mercenarii-moldoveni-din-donbas-la-mare-cautare/

 

http://epochtimes-romania.com/news/rise-moldova-mercenari-moldoveni-in-ucraina-au-luptat-in-razboiul-din-donbas-pentru-bani-

20/06/2018 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: