CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ecaterina Teodoroiu – femeia vrednică de numele de erou al poporului nostru


 

 

Motto:

„Și-a dat viața cu simplitatea eroismului adevărat, nu pentru a obține apoteoze de vorbe, ci pentru că așa cerea inima ei, pentru că așa credea sufletul ei că se împlinește datoria vieții.

Aceea care în vitejia ei comunicativă a murit în clipa când se descoperea spre a-și îndemna ostașii cu vorbele: „Înainte, băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine !”, are drept, din clipa aceea, la cinstirea veșnică a unui nume neuitat de camarazi.

– Ordinul de zi nr. 1 al Regimentului Lupeni, 23 august 1917 –

 

 

 

Cunocută sub numele de „Eroina de la Jiu”, sau Ioana D’Arc a românilor, Ecaterina Teodoroiu a scris istorie în timpul Primului Război Mondial.

 

 

Imagini pentru ecaterina teodoroiu

 

 

Cătălina Vasile Toderoiu, a văzut lumina zilei la 14 ianuarie 1894, la Vădeni, astăzi cartier al municipiului Târgu-Jiu, într-o familie cu adânci rădăcini ţărăneşti, fiind fiica Elenei şi a lui Vasile Toderoiu, care a avut cinci băieţi – Nicolae, Eftimie, Andrei, Ion, Vasile – şi trei fete – Ecaterina, Elisabeta şi Sabina.

A parcurs studiile primare la şcoala din satul natal, apoi a studiat la şcoala din Târgu Jiu. Ulterior a învăţat la şcoala româno-germană din Târgu Jiu, pe care a absolvit-o în anul 1909.

În această perioadă numele ei devine Ecaterina Teodoroiu, după ce documente militare ulterioare dar şi acte care îi atestă educaţia consemnează mai multe variante de nume Lili Toderoiu, Lili Teodoroiu, sau alte forme asemănătoare.

S-a pregătit pentru o carieră de învăţătoare, motiv pentru care a urmat, la Bucureşti, un gimnaziu-pension, apoi a frecventat cursurile unei şcoli de infirmiere, absolvită în anul 1916.

În această perioadă a intrat în contact cu organizaţiile de cercetaşi din România, iar din anul 1913 face parte din organizaţia de cercetaşi denumită cohorta „Păstorul Bucur”, condusă de Arethia Piteşteanu.

În vara anului 1914, a activat în cadrul cohortei de cercetaşi „Domnul Tudor”, până în august 1916, Ecaterina aflându-se, ocazional, la căpătâiul răniţilor ce se aflau în îngrijirea organizaţiei.

În octombrie 1916, află că tatăl ei a fost luat prizonier, iar doi dintre fraţi – unul sublocotenent de rezervă la Regimentul 7 Călăraşi şi celălalt locotenent în Regimentul 5 Vânători -, au murit pe câmpul de luptă.

La 6 octombrie 1916, după ce a aflat de moartea unui alt frate, caporal în Regimentul 18 Gorj, căzut în lupta de la Porceni, Ecaterina a cerut să fie înrolată ca voluntar tocmai în acel regiment din Gorj.

În 10 octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu, în care trupele Armatei I Române  comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă inamică, soldatul Ecaterina Teodoroiu aflându-se în primele linii ale frontului.

La 18 octombrie  în acelaşi an, în urma unei învăluiri – surpriză a inamicului, Ecaterina este luată prizonieră, însă dând dovadă de sânge rece, a împuşcat santinela germană care o însoţea şi după ce a mai împuşcat „câţiva” soldaţi germani, a revenit în liniile armatei române.

 

Imagine similară

 

În noiembrie, în luptele de la Filiaşi, Ecaterina este rănită de două gloanţe inamice la piciorul drept, iar după alte nouă zile, este din nou rănită la coapsă de schje de la un obuz.  

Pentru meritele sale, Comandamentul Marii Legiuni a Cercetaşilor i-a decernat Ecaterinei Medalia „Virtutea Cercetăşească” de aur, iar la 16 martie 1917, la propunerea ministrului secretar de stat la Departamentul de Război a fost distinsă cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa a II-a pentru „vitejia şi devotamentul ce a arătat pe câmpul de luptă, s-a distins în toate luptele ce Regimentul 18 Infanterie a dat cu începere de la 16 octombrie 1916, dând probe de vădită vitejie, mai ales în luptele ce s-au dat la 6 noiembrie 1916, în apropiere de Filiaşi. A fost rănită de un obuz la ambele picioare”.

În spital, a  fost vizitată personal de regina Maria care i-a conferit decorația și a înaintat-o în gradul de sublocotenent. 

A revenit pe front în vara anului 1917, când, la 20 august, Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa poziţiile în tranşeele de pe Dealul Secului în zona localităţii Muncelu.

În seara de 22 august, în cursul unui atac declanşat de Regimentul 40 Rezervă german şi respins de trupele române, Ecaterina Teodoroiu moare eroic, fiind împuşcată în inimă, în timp ce se afla în fruntea plutonului de infanterie pe care îl comanda ca sublocotenent.

Ultimele sale cuvinte au fost: „Înainte, băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine !”.

 

În Ordinul de zi nr. 1 al Regimentului Lupeni, comandat de colonelul Constantin Pomponiu, la 23 august 1917, se consemna:

”În timpul ciocnirii de ieri, noaptea, pe Dealul Secului, a căzut în fruntea plutonului său lovită în inima ei generoasă de două gloanțe de mitralieră voluntara Ecaterina Teodoroiu din Compania a 7-a. Pildă rară a unui cald entuziasm, unit cu cea mai stăruitoare energie, aceea pe care unii au numit-o cu drept cuvânt „Eroina de la Jiu” și-a dat jertfa supremă, lipsită de orice trufie, de orice deșartă ambiție, numai din dragostea de a apăra pământul Țării acesteia cotropită de dușmani.

 Și-a dat viața cu simplitatea eroismului adevărat, nu pentru a obține apoteoze de vorbe, ci pentru că așa cerea inima ei, pentru că așa credea sufletul ei că se împlinește datoria vieții.

Aceea care în vitejia ei comunicativă a murit în clipa când se descoperea spre a-și îndemna ostașii cu vorbele:

„Înainte, băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine !”, are drept, din clipa aceea, la cinstirea veșnică a unui nume neuitat de camarazi”.

Nu a apucat să vadă în 1918 împlinit idealul naţional, România Mare, de la sfârșitul războiului cumplit în care micul regat al României,  a pierdut în lupte aproape un milion de soldaţi !  

 

  Ecaterina Teodoroiu a fost înmormântată în comuna Fitioneşti din judeţul Putna, iar după încheierea războiului, a devenit o eroină a românilor României Mari.

 

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu va fi restaurat cu 700.000 de lei. Monumentul unic a fost realizat de Miliţa Petraşcu

 

În iunie 1921, rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse la Târgu Jiu şi depuse în centrul oraşului, în Piaţa Prefecturii de la Târgu Jiu.

Mormântul în care Ecaterina Teodoroiu îşi doarme somnul de veci a fost realizat de artista Miliţa Pătraşcu, o ucenică a lui Brâncuşi, este confecţionat din travertin italian, cu dimensiunile 2,90 pe 1,60 metri şi înălţimea de 2,10 metri, are forma unui sarcofag şi este aşezat pe un postament cu trei trepte.

Sunt realizate în basorelief scene din viaţa şi activitatea ostăşească a Ecaterinei.

Anul 2018 este un an special pentru România, anul când se comemorează 100 de ani de la Marea Unire. 

Sublocotenentul erou Teodoroiu a fost o femeie curajoasă, care a luptat şi a murit fără să şovăie pentru patria şi poporul ei – o figură luminoasă a istoriei românilor care își merită locul în Panteonul național.

Faptele de curaj şi sacrificiul său trebuie acum, după 100 de ani de la moartea sa eroică, să fie cunoscute de toţi tinerii noştri. 

Este important în acest moment unic, să rememorăm jertfa eroilor care și-au vrut țara reîntregită.

Îndependenţa ţării noastre s-a clădit pe sacrificiile mai multor generații prinse în vâltoarea unor vremuri tulburi.

Eroi sunt cei care și-au înțeles rolul în acele timpuri de răscruce și care și-au apărat nemul şi țara.

Sacrificiile lor ne-au adus pe noi, generația Centenarului, în fața datoriei de a cinsti și de a prețui o țară care împlinește 100 de ani de la unificarea tuturor ţinuturilor locuite de români, care acum  ar trebui să-și folosească inteligența și creativitatea pentru a  transforma această aniversare într-o sărbătoare a tuturor generațiilor, o emblemă a  veşniciei României noastre.

 

 

 

 

CITIŢI  ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/16/ziua-de-16-iunie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/16/o-istorie-a-zilei-de-16-iunie-video/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

https://matricea.ro/soldat-ecaterina-teodoroiu-eroi-primul-razboi-mondial/

https://radioromaniacultural.ro/portret-ecaterina-teodoroiu-legenda-eroinei-de-la-jiu-la-100-de-ani-de-la-sacrificiul-suprem/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_Teodoroiu

Publicitate

16/06/2018 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 16/06/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: