CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Originile aromâne ale voievodului Mihai Viteazul


 

 

Imagini pentru mihai viteazul photos

 

Istoria oferă foarte puţine detalii despre originile voievodului Mihai Viteazul.

Toate cronicile amintesc despre Unirea Principatelor sau faptele de vitejie prin care s-a remarcat în luptele antiotomane.
Chiar dacă sunt puţine, cronicile oferă detalii surprinzătoare despre nonconformistul domnitor muntean.

Multe dintre aceste date fac referire directă la mama sa, intrată în istorie cu numele de doamna Tudora.

Cu origini Cantacuzine, doamna Tudora s-a născut în Epirul grecesc, zona Bizanţului, după unii istorici în 1530, după alţii 1535.

„Cronicarul Baltsar Walter o consideră chiar sora banului Iane Cantacuzino.

Cât a fost de româncă mama lui Mihai Viteazu?

 

După 1599, odată cu intrarea lui Mihai în Transilvania, doamna Tudora renunţă la viaţa laică şi îmbracă hainele mănăstireşti.

Merge la schitul Ostrov de pe Olt şi devine maica Teofana. De acolo merge la mânăstirea Cozia, întru reculegere şi rugăciune.

Între timp, în Ţările Române circulau nenumărate clevetiri care contestau identitatea doamnei Tudora, drept mama lui Mihai Viteazul.

Pentru a alunga toate aceste suspiciuni, maica Teofana redactează un testament, care se păstrează şi astăzi la Cozia.

În paginile documentului ea a precizat următoarele amănunte, de o deosebită importanţă istorică:

„Eu, roaba Domnului Iisus Hristos, călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihail voevoda din Ţeara Românească, vieţuit-am viaţa ceştii lumi deşartă… şi înşelătoare… şi am petrecut lumeaşte destul, în tot chipul în viaţa mea, până ajunsu şi la neputinţa bătrâneaţelor meale şi la slăbiciunea mea, în sfânta mânăstire, în Cozia la lăcuinţa sfintei troiţe şi la răpausul răposatului Mircea voevoda.

Şi trăiiu de ajunsu şi luaiiu şi sfântul cin călugăresc derept plângerea păcatelor meale. Acuş mă ajunse şi vestea de săvârşirea zilelor drag fiiului mieu Mihail voevod de sărăcia doamna sa şi a coconilor domniei lui prin ţărăle străine.

Fuiu de plângere şi de suspine ziua şi noaptea (…)“.

Maica Teofana se stinge din viaţă în 1606, la cinci ani de la decapitarea fiului său Mihai Viteazul.

Trupul neînsufleţit al acesteia este depus în pronaosul bisericii mari al mânăstirii Cozia, alături de mormântul lui Mircea cel Bătrân.

O problemă pe care istoricii noștri profesioniști încă nu au abordat-o cu profesionalismul și competența care îi caracterizeaz este aceea a confuziei care se face la noi între aromâni și greci.

Inclusiv în epoca fanariotă, dar și mai înainte, toți cei ce veneau din sudul Dunării erau considerați greci.

Or, printre acei greci erau și mulți aromâni, care aveau conștiința înrudirii cu „mucanii”, adică românii  de  la nord de  Dunăre.

Se repeta o mare eroare care începe să fie enervantă: venind din Grecia, multi aromâni au fost consideraţi greci. Iane Epirotul, unchiul dupa mamă al lui Mihai Viteazul, a fost aromân.

Cercetările făcute au demonstrat că Iane s-a nascut în localitatea Negrades (numele grecesc), din Epir, într-o zona locuita de aromâni. Poate fi gasită pe harta rutelor de preturindeni si pe Google map.

In prezent este un cătun care nici nu are pagina wikipedia, situat la 40 minute de mers cu maşina de la Ianina, un mare centru al aromânilor.

Ceva asemănător s-a întâmplat și cu „ungurenii” care au trecut munții din Ardeal în „principate”, de multe ori de răul ungurilor, a persecuțiilor praticate de unguri împotriva românilor ortodocși, dar și a românilor catolicizați din Ardeal, care nu au acceptat Reforma – cazul așa zișilor ceangăi din Moldova.

Revenind la Mihai Viteazu, e de remarcat strădania unora de a exagera componenta etnică ne-românească, parțial sau total ne-românească, a unor personalități din istoria noastră.

De remarcat este şi străduința nefirească la Ted Anton, biograful lui Ioan Petru Culianu, care scornea o origine grecească a familiei Culianu plecând de la la un Culianu sud-dunărean venit în Țară pe la 1800.

Nimic grecesc în numele respectiv. Și chiar dacă am fi avut certitudinea că acel sud-dunărean era grec, în cele 6-7 generații care se succedaseră, procentul de „grecitate” ajunsese cam la 1%…

Subiectul acesta ar merita să fie studiat mai pe îndelete.

Tendința este însă reală la unii comentatori de istorie: ușurința cu care se exagerează componenta ne-românească din arborele genealogic al unor români de ispravă, de geniu.

Este vădită această aplecare şi la majoritatea biografilor lui Mihai Eminescu, ceea ce, desigur, nu ne miră nicidecum!

 

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/12/ziua-de-12-iunie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

Surse:

 

http://adevarul.ro/locale/slobozia/mama-mihai-viteazul

Reclame

12/06/2018 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: