ZILELE SE MĂRESC PE TERRA ŞI VOR AJUNGE SĂ AIBĂ 25 DE ORE. VIDEO

 

 

 

 

A existat o perioadă în viața planetei noastre când zilele nu erau mai lungi de 18 ore, însă în acel moment, adică acum mai bine de 1,4 miliarde de ani, Luna era mult mai aproape de Pământ decât în prezent, susțin cercetătorii Universității Wisconsin-Madison.

În timp însă, satelitul natural al Terrei a început să se îndepărteze constant de planetă, modificându-și axa de rotație.

Fenomenul se manifestă și acum, zilele pe Pământ devenind din ce în ce mai lungi…

 În timp ce Luna se îndepărtează, Pământul se comportă ca un patinator în mișcare de rotație, care încetinește în timp ce își întinde brațele”, a spus profesorul de geoștiință Stephen Meyers, de la Universitatea Wisconsin-Madison.

Pentru a înțelege ce efect are orbita Lunii asupra mișcării de rotație a Pământului, profesorul Meyers și echipa lui s-au folosit de astrocronologie – o metodă statistică ce împletește teoria astronomică și observația geologică – pentru a reconstrui istoria antică a sistemului nostru solar.

„Una dintre ambițiile noastre a fost să folosim astrocronologia pentru a determina timpul chiar și în trecutul foarte îndepărtat, să construim scale de timp geologice foarte vechi.

Vrem să putem studia pietre vechi de miliarde de ani într-un mod comparabil cu procesele de studiu geologic moderne”, a spus Meyers.

Toate obiectele din sistemul nostru solar au un cîmp gravitațional care afectează celelalte corpuri cerești din apropiere.

Variațiile orbitei Pământului poartă numele de ciclurile Milankovitch și pot afecta condițiile de viață pe Terra, avînd un efect direct asupra modului în care lumina Soarelui este distribuită pe planetă.

Una dintre metodele prin care profesorul Meyer a putut să determine cum arăta mișcarea de rotație a Pământului acum mai bine de 1 miliard de ani a fost studiul sedimentelor pe o rocă veche de 90 de milioane de ani.

De aici a extras informații despre ciclurile climatice ale planetei.

Astfel a ajuns la concluzia că Luna se distanțează de Terra cu 3,82 centimetri pe an.

Astfel, vor trece sute de milioane de ani înainte ca oamenii de știință să fie nevoiți să recalculeze durata unei zile pe Pământ la 25 de ore.

 

CITIŢI ŞI: 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/10/o-istorie-a-zilei-de-10-iunie-video-4/

 

 

Publicitate

Un ordin executiv al lui Trump vizează distrugerea Statului Paralel şi a guvernului din umbră

 

Redăm mai jos pasaje dintr-un articol publicat pe site-ul exopolitics.org.

„Ordinul executiv al lui Trump vizează Statul paralel şi deschide ușa spre demantelarea sa completă”

„Ceva foarte profund s-a petrecut în Statele Unite pe 21 decembrie [2017], odată cu aprobarea Ordinului executiv de blocare a proprietății persoanelor ce sunt implicate în abuzuri foarte grave cu privire la drepturile omului sau în corupție.

Ordinul a declarat stare de urgență națională cu privire la drepturile omului și la corupție, și a numit indivizi și organizații specifice ale căror conturi bancare și bunuri vor fi înghețate indiferent de locul din lume în care au avut loc respectivele abuzuri.

În timp ce mass-media a ignorat în mare măsură acest Ordin executiv al lui Trump, mass-media alternativă i-a acordat o atenție deosebită, mulți remarcând că Ordinul Executiv este mult mai semnificativ decât ceea ce pare să fie la o primă lectură.

Deși pare doar să înghețe resursele financiare ale cetățenilor străini aflați în sfera de influență a Rusiei, ordinul executiv mai sus menționat îi vizează de fapt pe membrii Statului din umbră (așa-zisa Cabală satanică sau gruparea criminală ai căror membri sunt cunoscuți sub numele de Illuminati), care au fost implicați în traficul de ființe umane, în pedofilie și în corupția globală.

Limbajul ordinului executiv este foarte clar în ceea ce privește modul în care corupția internațională și încălcările drepturilor omului amenință securitatea națională a Statelor Unite:

„Eu, DONALD J. TRUMP, Președintele Statelor Unite ale Americii, constat că prevalența și gravitatea abuzurilor și coruperea drepturilor omului precum cele comise sau îndreptate de către persoanele enumerate în anexa la prezentul ordin, îşi au sursa, în întregime sau în mare parte, în afara Statelor Unite, ele ajungând la o gravitate care  amenință stabilitatea sistemelor politice și economice internaționale …

Statele Unite urmăresc să impună consecințe concrete și semnificative asupra celor care comit abuzuri grave în privinţa drepturilor omului sau care se angajează în corupție , precum și pentru a proteja sistemul financiar al Statelor Unite de abuzul de către aceleași persoane.

Prin urmare, calific faptul că abuzurile grave ale drepturilor omului și corupția din întreaga lume constituie o amenințare neobișnuită și extraordinară pentru securitatea națională, politica externă și economia Statelor Unite și declar  o urgență națională necesitatea de a face față acestei amenințări.”

Anexa identifică indivizi și organizații-cheie, dintre care mai multe sunt în mod clar asociate cu Rusia.

Ordinul executiv este legat de Legea privind responsabilitatea drepturilor omului la nivel mondial, care a rezultat din uciderea unui disident proeminent care expune abuzurile și corupția în Rusia.

Jurnalistul liber-profesionist Jim Stone scrie:

«Ordinul executiv este prezentat ca o urgență națională încă de la început. La prima vedere, documentul creează cititorului impresia că Trump i-ar vâna pe străinii care sunt direct numiți într-o anexă ce apare în final.

Dar nu despre așa ceva este vorba. Prima parte a ordinului nu face decât să întărească a doua parte a sa, și anume faptul de a-i împiedica pe criminalii americani să fugă în țări străine și să fie susținuți de străini.

Pe scurt, ordinul executiv al președintelui american prevede că:
Nicio creatură aparținând mlaștinii (este vorba despre mlaștina mizerabilă a Guvernului din umbră pe care Donald Trump a declarat că vrea să o sece – n.red.) nu poate primi ajutor de la o altă creatură din mlaștină pentru a scăpa…

Traficul de copii și alte abuzuri referitoare la drepturile omului intră sub incidența ordinului, furtul și deturnarea fondurilor guvernamentale sunt vizate, toate articolele ordinului se referă atât la străini cât și la cetățenii americani, toți străinii care au bunuri în Statele Unite și care au acționat împotriva Statelor Unite cu scopul de a susține mlaștina americană vor fi deposedați de respectivele bunuri, oricărei persoane care se face vinovată de violarea oricărui articol din acest ordin executiv îi vor fi confiscate toate bunurile…»

… Un deconspirator care folosește pseudonimul MegaAnon afirmă că ordinul executiv a condus la faptul că mulți membri puternici ai Guvernului din umbră s-au trezit fără nicio resursă financiară. 

«Ghiciți ce? Finanțele acestei mlaștini  au înghețat în timp ce ei dormeau cu toții noaptea trecută. Ceea ce înseamnă că toți aceștia vor avea o luuuungă pauză de Crăciun… până la răsărit, pentru că toți au rămas faliți…
Și prin aceasta se face referire la traficul cu  copii / ființe umane, droguri, armament / arme de foc, arme de distrugere în masă / chimicale / uraniu, organe etc.

Dacă vreți să știți cine din mlaștina aceasta  s-a trezit că peste noapte  cu  fondurile şi  conturile îngheţate şi care sunt organizațiile de „caritate”, afacerile colaterale și organizațiile fictive sau societățile comerciale cu răspundere limitată vizate, căutați în lista din Anexă…»

Nu este un secret faptul că Donald Trump s-a înconjurat de ofițeri de grad superior care îi împărtășesc dorința de a seca mlaștina…

Șeful său de stat major, John Kelly, este general cu patru stele, în rezervă, al Marinei Militare americane; ministrul Apărării, James Mattis, este și el general cu patru stele, în rezervă, al Marinei Militare; consilierul său pe probleme de securitate națională, James McMaster, este general activ cu trei stele în Armata SUA; conducătorul Agenției de Securitate Națională, Mike Rogers, este amiral activ cu patru stele în Marina Militară; capul serviciilor secrete, Randolph Alles, este general cu două stele, în rezervă, al Marinei Militare; iar lista continuă.

Ordinul executiv al lui Trump și limbajul pe care acesta îl folosește marchează realmente un eveniment important.

Pe scurt, acesta marchează un transfer al puterii politice de la Guvernul din umbră către Armata SUA în ceea ce privește adevăratul controlul al Republicii Statelor Unite ale Americii.

Rolul amiralului Mike Rogers este foarte semnificativ, de când acesta și-a manifestat independența față de serviciile secrete americane, către finalul anului 2016.

În timp ce Trump era președinte ales, dar nu își luase încă în primire funcția, într-o mișcare aparent fără precedent pentru un ofițer militar, Rogers, fără a-şi anunța superiorii a mers la Turnul Trump (din New York) în data de 17 noiembrie 2016, pentru a-l preveni pe președinte cu privire la planurile Guvernului din umbră.

 

 

A doua zi, publicația Washington Post a prezentat un raport referitor la o recomandare a serviciilor secrete și a Pentagonului din luna octombrie 2016, care cerea concedierea lui Rogers.

Se pare că James Clapper, directorul serviciilor secrete naționale din timpul mandatului președintelui Obama, și ministrul Apărării, Ashton Carter, au fost nemulțumiți de prestația lui Rogers, inclusiv de vizita sa la Trump,care ar fi provocat, consternare  la nivelurile superioare ale administrației.

 

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/10/ziua-de-10-iunie-in-istoria-romanilor/

Pe 9 iunie se împlinesc 170 de ani de la lansarea Proclamației de la Islaz, în urma căreia s-a declanşat revoluţia de la 1848 din Muntenia. VIDEO

În imagine: Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentînd la Paris tricolorul românesc cu menţiunile „Dreptate, Frăţie” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu

 

 

 

9 iunie 1848 – Proclamația de la Islaz

 

 

În data de 9 iunie se împlinesc 170 de ani de la lansarea programului revoluționar din Țara Românească, Proclamația de la Islaz, în urma căreia s-a declanşat revoluţia în Muntenia.

Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an, şi o expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale a românilor.

În anul 1848 în ţările Române s-au produs trei revoluţii : revoluţia din Moldova – care a fost înăbuşită de la început, cea din Muntenia, iar a treia în Transilvania.

În Muntenia, revoluţia s-a bucurat, de la început, de mai mult succes decât în Moldova, una din cauze fiind mai buna organizare a ei şi mai ales concursul unei părţi din administraţie şi armată.

În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, în 1843, o societate politică secretă, intitulată Dreptate-Frăţie. Din ea făceau parte tinerii patrioţi şi progresişti, dintre care mulţi studiaseră în străinătate, mai ales la Paris.

Mişcarea s-a declanşat în Muntenia, în ziua de 9 iunie 1848, stil vechi (21 iunie 1848, stil nou) la Islaz, în judeţul Romanaţi (Teleorman), ale cărui autorităţi, militare şi civile, erau de partea revoluţionarilor.

Aici s-au aflat fruntașii pașoptiști Ion Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Cristian Tell, Nicolae Pleșoianu și preotul Radu Șapcă.

Islazul, mic port la Dunăre cu însemnătate comercială, nu se afla sub controlul direct al turcilor.

Localitatea a fost aleasă de Nicolae Bălcescu pentru declanșarea Revoluției de la 1848 în Țara Românească pentru că atât comandantul companiei de dorobanți care păzea portul și frontiera, căpitanul Nicolae Pleșoianu, cât și șeful administrației erau de partea revoluționarilor.

Nicolae Bălcescu a justificat alegerea Islazului astfel: „La Islaz, cum nici prin gând nu i-ar trece lui Vodă Bibescu, vornicului Vilar sau agăi Manu, așa ca să ne pună piedici”.

Grupul de revoluționari, membri ai guvernului provizoriu, având în frunte tricolorul pe care era scris „Dreptate-Frăție”, s-a îndreptat spre centrul comunei, unde mulțimea era adunată pentru sfințirea bisericii Sfinții Trei Ierarhi.

În fața ei, Ion Heliade Rădulescu a citit Proclamația.

“Este vremea astăzi, când naţionalitatea şi existenţa politică ne sânt tăgăduite, când vedem că dela 1848 mai cu seamă cuvintele unitate şi naţionalitate sânt în toate gurile în Europa, simţimentul lor în toate inimile şi au armat toate braţele, au vărsat atâta sânge în aceşti doi ani din urmă, sânge ce va curge mereu, până când harta Europei se va preface, staturile întemeiate pe concuistă, pe călcarea drepturilor naţiilor se vor zdrobi, naţiile se vor reîntregi în libertatea lor şi sfânta alianţă a popoarelor se va întocmi, astăzi când toată Europa vede că o nouă năvălire a barbarilor nordului o ameninţă, astăzi când în faţa acestei primejdii, văzând că n’au a alege decât a fi toate libere sau toate ruse, popoarele Europei îşi dau mâna ca să înceapă această cruciadă a libertăţii şi civilizaţiei în contra barbariei, este vremea, zicem, ca şi naţia română să ridice stindardul lui Mircea, Ştefan şi Mihai, stindardul de viaţă şi mântuire.
Copleşiţi şi ameninţaţi astăzi de panslavism, mâine poate şi de pangermanism, noi nu ne putem mântui fără numai opuindu-le panromânismul.
Panromânismul dar, trebue să fie astăzi ţinta noastră comună de activitate.

Printr’nsul se completează sinteza noastră revoluţionară.”

Proclamația de la Islaz, întocmită de Comitetul revoluționar din Țara Românească a fost concepută ca act constituțional.

Prin ea se renunța la Regulamentul organic şi se puneau bazele unei noi ordini constituționale.

 

Proclamația de la Islaz: 

 

Fraților români,

 

Timpul mântuirii noastre a venit;poporul român se deșteaptă la glasul trâmbiței îngerului mântuirii și își cunoaște dreptul său de suveran.

Pace vouă, pentru că vi se vestește libertate

vouă!

 

Pe scurt, popolul român, recapitulând, decretă:

 

1. Independența sa administrativă și legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea și Vlad V, și neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.

 

2. Egalitatea drepturilor politice.

 

3. Contribuție generală

 

4. Adunanță generală compusă de reprezentanți ai tuturor stărilor soțietății.

 

5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, și căutat în toate stările societății.

 

6. Împuținarea listei civile;ardicarea de orice mijloc de corumpere.

 

7. Responsabilitatea miniștrilor și a tuturor funcționarilor în funcția ce ocupă.

 

8. Libertatea absolută a tiparului.

 

9. Orice recompensă să vie de la patrie prin reprezentanții săi, iar nu de la domn.

 

10. Dreptul fiecărui județ de a-și alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul popolului întreg de a-și alege domnul.

 

11. Gvardie națională.

 

12. Emancipația mănăstirilor închinate.

 

13. Emancipația clăcașilor, ce se fac proprietari prin despăgubire.

 

14. Desrobirea țăranilor prin despăgubire.

 

15. Reprezentant al țării la Constantinopole dintre români.

 

16. Instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele.

 

17. Desființarea rangurilor titulare ce nu au funcții.

 

18. Desființarea pedepsei degrădătoare cu bătaia.

 

19. Desființarea atât în faptă, cât și în vorbă a pedepsei cu moartea.

 

 

Guvernul provizoriu ales la Islaz a intrat în Craiova pe 13/25 iunie 1848, iar o zi mai târziu s-a unit cu guvernul constituit la București, formând Guvernul provizoriu al Țării Românești, care a emis primele sale decrete pe 14/26 iunie, printre care și acela care prevedea înființarea drapelului național format din culorile albastru, galben și roșu, care avea inscripționată deviza „Dreptate-Frăție”.

Domnitorul Munteniei, Gheorghe Bibescu, ştiind că a pierdut sprijinul armatei, a semnat Proclamaţia de la Islaz, care va deveni noua constituţie a ţării şi a recunoscut noul guvern, format din Nicolae Bălcescu, secretar de stat pentru afaceri externe, Nicolae Golescu, secretar de stat pentru afaceri interne, Gheorghe Magheru, finanţe, Ion Heliade Rădulescu, culte, Ştefan Golescum justiţie, Constantin Kretulescu, preşedinte al Consiliului Administrativ, C.A. Rosetti, prefectul Poliţiei Capitalei şi Ioan Odobescu şef al Oştirii, după care a abdicat şi s-a retras în Transilvania.

Imediat, ruşii au protestat prin consulul lor şi au ameninţat că vor invada ţara. 

Proclamaţia de la Islaz declara egalitatea politică a cetățenilor, libertatea tiparului, desființarea rangurilor nobiliare, emanciparea cetăţenilor ţării.

De asemenea, Proclamația dădea drepturi politice şi locuitorilor de altă credință decât cea a românilor, evreii fiind și ei emancipați.

Statul prelua averile mănăstirilor închinate, se prevedea accesul la învățătură a întregii populații, se stipula înființarea universităților în București și Craiova, a Politehnicii în București, se dorea înființarea de licee în fiecare județ, școli normale în fiecare plasă și școli în fiecare sat.

Proclamația anunța introducerea alfabetului latin în administrație și prevedea ca în fruntea statului să fie un domn ales pentru cinci ani de către toate păturile sociale, iar Adunarea legislativă să fie formată din reprezentanți ai tuturor claselor sociale.

Se crea un sistem de autonomie locală și se înființa Garda Națională.

Mişcarea revoluţionară de la 1848 din Muntenia deşi a avut o durată de existenţă de numai trei luni, fiind  înfrântă în urma unei intervenții militare a Imperiului Otoman, a avut urmări însemnate în ceea ce priveşte întărirea şi adâncirea ideii de unitate naţională.

Totodată, prin propaganda susţinută de fruntaşii exilaţi în apusul Europei, ea a determinat un puternic curent de opinie publică şi guvernamentală în favoarea unirii românilor, curent care îşi va dovedi eficacitatea cu prilejul încheierii Tratatului şi apoi a Convenţiei de la Paris (1856, respectiv 1858).

Nu este, prin urmare, exagerat a afirma că revoluţia munteana de la 1848 a fost unul dintre marile evenimente care au stat la baza constituirii României moderne.

 

 

 

 

Surse:

http://www.istoria.md/articol/491/9_iunie,_istoricul_zilei

http://www.ziarulmara.ro/?p=63279