La 8 iunie se împlinesc 180 de ani de când a fost inaugurată oficial, la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, prima bibliotecă publică naţională a românilor

 

 

La 8 iunie se împlinesc 180 de ani de când, în 1838, a fost inaugurată  oficial, la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, prima bibliotecă publică naţională.

Fondul de carte, care includea aproximativ 8.000 de volume, provenea din patrimoniul Bibliotecii Mitropoliei Bucureşti.

Organizarea şi catalogarea publicaţiilor erau făcute pe grupe lingvistice, iar în cadrul fiecăreia, pe domenii.  

• 1 iulie 1831, conform Constituţiei ţării, art. 63, pct. 13, supranumită Regulamentul Organic, se stabilește înființarea Bibliotecii Colegiului Sf. Sava, cu dublu rol: bibliotecă școlară și bibliotecă publică, indirect succesoare a Bibliotecii Mitropoliei Țării Românești. Anual se alocă suma de 350.000 lei pentru ţinerea şcolilor publice în Capitală şi în celelalte oraşe ale Principatului, a Tipografiei, a Bibliotecii. (Regulamentul Organic, Bucureşti, 1832, p. 25);

• 1833, se promulgă legea Regulamentul şcolilor, devenită anexa nr. IV a Constituţiei. În patru articole distincte sunt menţionate condiţiile speciale privitoare la înfiinţarea bibliotecilor publice:

Art. 246. Pentru a se întocmi pe nesimţite o bibliotecă în Colegiul din Sfântul Sava, şi alta în şcoala din Craiova, se va întrebuinţa o sumă de lei 5.000 pe an, pentru cumpărarea cărţilor, iar acum se vor aduna în Biblioteca din Bucureşti în Colegiul Național Sf. Sava cărţile manuscriselor ce se vor afla împărţite la felurite locuri publice, precum Mitropolia, Episcopiile, Mînăstirile şi altele;

Art. 247. Se va face încă o rînduială ca autorul sau editorul ce va publica vreo carte în Principatul Ţării Româneşti să fie dator să dea cinci exemplare pentru Biblioteca şcolii din Bucureşti şi trei exemplare pentru Biblioteca şcolii din Craiova;

Art. 248. Redactorii gazetelor şi altor lucrări periodice vor da numai câte un exemplar la fiecare din aceste biblioteci;

 

Conform Legeaart. 247, intră în vigoare aproape concomitent, în 1833, legea Regulamentul cenzurii. Această lege reprezintă prima reglementare românească în domeniul cenzurii şi, totodată, primul act normativ privitor la dezvoltarea colecţiilor în bibliotecile publice. (Buletin. Gazeta Administrativă, II, 1833, Supliment extraordinar, nr. 1, p. 21–23); Fondul de carte, aproximativ 8.000 de volume, provine din patrimoniul Bibliotecii Mitropoliei Bucureşti.

Regăsim, totodată, cărţi din Biblioteca Academiei Domneşti a Sf. Sava îmbogăţită de-a lungul timpului cu lucrări de către stolnicul Constantin Cantacuzino, patriarhul Hrisant al Ierusalimului, precum și de către Domnii țării Constantin Brîncoveanu, Nicolae şi Constantin Mavrocordat; Organizarea şi catalogarea publicaţiilor s-au făcut pe limbi, iar în cadrul fiecărei grupe lingvistice sistematic, pe domenii, folosind, în parte, clasificarea bibliografului francez Jacques Charles Brunet.

Drumul până la apariţia acestui prim lăcaş de cultură românească a parcurs mai multe etape:

• 5 octombrie 1836, Eforia Şcoalelor a elaborat şi a pus în aplicare primul Regulament de organizare şi funcţionare a unei biblioteci publice româneşti. Potrivit acestui act normativ, Biblioteca Sf. Sava urma să fie deschisă publicului 5 ore zilnic, iar custodele era însărcinat a şedea în sala de citit a bibliotecii nelipsit în toate aceste ceasuri, priveghind a păzi liniştea şi buna orânduială între cititori, a le da îndată cărţile, ce vor cere şi a le aşeza iarăşi la locul lor;

• 1836, sunt numiţi de către Eforia Şcoalelor, directorul bibliotecii, Gheorghe Ioanid, profesor de limba greacă la Colegiul Sf. Sava, şi custodele-bibliotecar Nicolae Nenovici, înlocuit ulterior în anul 1843, pentru că nu se îndeamnă a se acomoda cu regulile întocmite;

• 8 iunie 1838, se deschide  oficial  pentru cititori a Bibliotecii Colegiului Sîntul Sava. (România, I, 1838, p. 537);

Presa vremii, îndeosebi Muzeul Naţional din 5 august 1836, relatează că biblioteca care acum se aşază în Colegiul Sf. Sava  dobândeşte simţitoare daruri;

Primul catalog al bibliotecii a fost tipărit, în două volume, în anii 1846 şi 1847, prin îngrijirea profesorului – bibliotecar, Iosif Genilie.

Manuscrisele şi tipăriturile în limba română, aproximativ 600 de titluri, cuprinse în Catalog, conferă acestora şi valenţa de primă bibliografie naţională sistematică; Fondul de cărţi transferate s-a îmbogăţit prin mai multe donaţii.

Mai târziu a fost promovată prima lege românească specifică pentru biblioteci, Regulamentul bibliotecilor publice.

Primul catalog al bibliotecii a fost tipărit, în două volume, în anii 1846 şi 1847, prin îngrijirea profesorului bibliotecar Iosif Genilie.

În 11 iunie 1848, odată cu izbucnirea revoluţiei în Bucureşti, activitatea bibliotecii a fost întreruptă până în 1849.

În 1864, Regulamentul pentru bibliotecile publice stipula ca bibliotecile centrale să primească depozitele de cărţi, ziare, datorate de autori şi editori după Legea presei.

În 1850 a fost  promulgată Legea pentru bibliotecile publice, prin care se asigura gratuitatea serviciului de lectură publică.

În 1935, Primăria Municipiului Bucureşti a reînfiinţat Biblioteca Municipiului Bucureşti, instituţie care funcţionează şi în prezent.

 

ADDENDA:

Primele atestări ale colegiului Sf.Sava apar în 1679, când această școală și-a derulat activitatea în câteva încăperi din Mânăstirea “Sfântul Sava” situata în centrul capitalei, astăzi pe locul Universitatăţii din București.

La puțin timp dupa, domnitorul Constantin Brâncoveanu a înființat “Academia Domnească” în clădirile vechii Mânăstiri, ca prima instituție de învățământ superior din România.

Printre cursurile inițiale ale academiei, predate in limba greacă (simbol al civilizației bizantine), se regăsesc atât limba si literatura greacă, cât și cea latină, matematica, logica, retorica și teologia. În acea perioadă, învățământul era axat pe gândire meditativă și comparativă.

 

 

 

 

În anul 1818, Academia Domnească se desprinde de mânăstire și este transformată in Scoala Națională Sfântul Sava, avându-l drept director pe cărturarul Gheorghe Lazăr, personalitate ce a înrădăcinat în cadrul acestei instituții învătământul superior în limba romană.

Școala avea un ciclu complet de 12 ani, cuprinzând gimnaziu, liceu și “cursuri speciale” (învățamânt superior).

Prima bibliotecă națională a românilor a fost înființată în cadrul acestei școli, care găzduia și încă mai găzduiește între rafturile sale cărțile lăsate de stolnicul Constantin Cantacuzino și colecţia completă din clasici comandată de la Paris în anul 1840.

Tot în această perioadă, pictorul si profesorul Wallenstein înființează în sălile liceului Muzeul de Istorie al Colegiului Național “Sfântul Sava”.

 

 

CITIŢI ŞI: 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/08/ziua-de-8-iunie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/08/o-istorie-a-zilei-de-8-iunie-video-3/

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

https://www.bibmet.ro/istoric-bmb/

http://www.rador.ro/2018/06/08/calendarul-evenimentelor-8-iunie-selectiuni-4/

https://redactiasava.wordpress.com/2017/02/27/featured-content-2/