CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Schimbări majore în orientarea politică a cetăţenilor R.Moldova


 
Dacă rememorăm trecutul apropiat, adică experienţa poporului român al  Republicii Moldova aflat sub ocupaţia rusă în cadrul fostei URSS, vedem cum coerciţia limbii ruse s-a manifestat prin statutul său de „limbă de comunicare interetnică” într-o federaţie alcătuită din 15 republici, în centrul căreia limba rusă a era limba oficială a Uniunii, fără ca acest lucru să fi fost vreodată recunoscut în Constituţia sovietică.

Limba rusă devenise un „instrument perfect al imperiului”, vorbită de 285 de milioane de persoane şi care imperiu cuprindea vreo 130 de limbi naţionale.

Timp de 70 de ani, adică într-un anumit segment al secolului XX, limba rusă a răspândit în cele 15 republici atitudini şi comportamente, ideologie şi reacţii.

Această propagare coercitivă a limbii şi a culturii sale continuă să fertilizeze florile răului, căci ea a dat naştere unui impresionant bruiaj de mutaţii mondovizionale privind esenţele identitare.
Cine erau locuitorii Republicii Moldova, în fosta URSS?A fost inventată noţiunea de „popor sovietic”, dar cu siguranţă această noţiune nu putea să ascundă din punct de vedere ştiinţific lapsusul de „limbă”, deoarece nu a existat niciodată o „limbă sovietică”.

Puterea coercitivă a limbii ruse a venit prin mass-media, literatură şi, ce poate fi mai rău şi mai violent? prin alfabetul rusesc în care s-a înveşmântat limba noastră maternă – româna.Această coerciţie excesivă, deformantă, abuzivă şi completamente ideologizată a aruncat populaţia Republicii Moldova într-un abis profund, ale cărui tuneluri mai zăpăcesc şi astăzi societatea noastră în tranziţie.

Pretinsa identitate “moldovenească”, devenită subiect de manipulare a minţilor, iată că vine astăzi să fundamenteze ideologia unor partide, accentuând minciuna de o manieră impertinentă prin proliferarea ei în iniţiative pseudopatriotice, înfiinţarea unor site-uri neroade gen moldovenii.md, care din nou plasează RM în sfera incertidunilor europene, având deja faima unui stat în derivă.
Republica Moldova a înregistrat performanţe la capitolul toleranţă lingvistica.

Este unicul stat european unde o limbă minoritară e percepută de străini ca majoritară.

„… A trăi într-o ţară a cărei limbă nu o cunoşti, să vieţuieşti în ea liber, în afara cantonamentelor turistice este cea mai periculoasă aventură… e mai periculos decât să înfrunţi jungla, deoarece eşti nevoit să enervezi limba, sa te menţii la periferia complementarităţii ei, adică să încerci să pătrunzi infinitul limbii fără a ajunge în profunzime.” (Roland Barthes).

Dar, iată că ruşilor stabiliţi în Basarabia, iar mai apoi imigraţi în Republica Moldova odată cu valul ocupaţiei sovietice, le-a reuşit perfect această „bâlbâială” sociolingvistică, aceştia creând nu enclave marginale pe făgaşul excluziunii sociale, după cum ar fi de aşteptat (aidoma celor arabe din Franţa), ci comunităţi puternice, a căror limbă a iradiat sau, mai bine zis, a radiat ca o bombă atomică populaţia băştinaşă, ea fiind supusă unui profund proces de rusificare.
Coerciţia limbii în acea perioadă avea toate instrumentele politice şi ideologice la dispoziţie, inclusiv cele mai eficiente: educaţia şi mediile de informare în masă.

În Republica Moldova influenţa limbii ruse a generat un bilingvism sau multilingvism obţinut prin nativitate (în virtutea căsătoriilor mixte evreieşti, româneşti, ruseşti, găgăuze sau bulgare), care se referă la o singură identitate – cea rusească.

Mai mult ca atât, există multe cazuri în care părinţii sunt de naţionalităţi diferite, iar copiii lor nu cunosc nici limba tatălui, nici cea a mamei, doar limba rusă, limba de formare la şcoală sau la universitate (exemplul universităţilor din autonomia găgăuză de la Comrat şi Taraclia).

Autoidentificarea ca moldovean sau român continuă să fie confuză, atât în abordările politicienilor, cât şi în cele ale oamenilor simpli, care discută despre politică.

Această confuzie are rădăcini lingvistice, istorice, dar şi juridice: limba română este numită „moldovenească” în articolul 13 al Constituţiei Republicii Moldova.  

 

 

După ce  Curtea Constituțională a R.Moldova a admis parțial în data de 4 iunie 2018 sesizarea înaintată de șapte deputați liberali, potrivit  căreia obligativitatea utilizării limbii ruse, dar și traducerea documentelor și actelor publice în această limbă, ar contraveni Constituției, preşedintele slugă rusească Igor Dodon a declarat sus şi tare că „Limba moldovenească va rămâne limbă de stat, iar rusa- limbă de comunicare”

 

 

 
Imagine similară

 Foto: Igor Dodon

Curtea Constituțională (CC) a declarat desuetă Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti, adoptată pe 1 septembrie 1989, care oferea limbii ruse statut de limbă de comunicare, ea  nemaicorespunzând spiritului vremii.

Sluga rusească Igor Dodon, a criticat decizia Curții Constituționale prin care aceasta a declarat învechită legea privind statutul limbii ruse în Republica Moldova, pretinzând cu obrăznicie că aceasta ar fi „o altă decizie anti-popor și neconstituțională”.

„Limba moldovenească în calitate de limbă de stat și limba rusă, ca limbă de comunicare internațională – este formula pe care a fost construită statalitatea Moldovei. Orice încercări de a împiedica acest conses istoric poate duce la consecințe iremediabile. Decizia de astăzi a Curții Constituționale este o nouă mișcare politică a celor care au cetățenia unui alt stat.”, a scris Dodonul pe Facebookadăugând că:

„Îi asigur pe toți cetățenii Moldovei și pe partenerii noștri internaționali: limba moldovenească a fost și va rămâne limba de stat a Republicii Moldova, iar limba rusă – limba de comunicare interetnică în țara noastră”, a mai menționat șeful statului moldovean.CC a constat că „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”.

 Limba rusă beneficiază în R.Moldova de un statut privilegiat, manifestat în special:

 

(I) prin obligativitatea traducerii tuturor legilor și a altor acte normative în limba rusă;

(II) prin garantarea realizării drepturilor minorităților naționale la educație preșcolară, la studii primare, medii, superioare și postuniversitare în limba rusă;

și (III) prin posibilitatea persoanelor aparținând minorităților naționale de a se adresa instituțiilor publice în limba rusă și de a primi răspuns în această limbă.

 

 

ÎNDEMN pentru vorbitorii de limbă rusă din R. Moldova: „Încetați să-l mai slugărniciți pe Putin, învățați limba acestui pământ”

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 

 

 
Foto: Protest al unor rusofoni împotriva deciziei Curţii Constituţionale 

 
 
„Încetați să-l mai slugărniciți pe Putin, învățați limba acestui pământ și dați-vă copiii în școli de limbă română, îngrijiți-vă de integrarea deplină a acestora în societatea noastră”.

Îndemnul vine de la liberalul Valeriu Munteanu și este adresat membrilor și simpatizanților Partidului Socialiștilor care au protestat, ieri, în fața Curții Constituționale (CC), instituție ce a decis că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM, din 1 septembrie 1989, este desuetă.

Hotărârea Curții este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac, ea intrând în vigoare la data adoptării și publicării în Monitorul Oficial.

 
Sondaj: Majoritatea locuitorilor din Chişinău doresc unirea R.Moldova cu România

 

55 la sută dintre locuitorii municipiului Chișinău își doresc unirea R.Moldova cu România, în timp ce 45 la sută sunt împotrivă, arată datele unui sondaj, prezentat miercuri la Chișinău de Centrul Social-Politic European.

Consultarea publică privind Unirea R.Moldova cu România a avut loc în perioada 1-19 aprilie, marja de eroare fiind de ± 3%.

Aproape 80 de mii de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, au participat la sondajul realizat în capitala R.Moldova. Răspunsurile au fost colectate online, prin deplasarea operatorilor la domiciliu, dar și în corturile amenajate în sectoarele Capitalei.

În proporţie de 79% respondenţii au utilizat limba română la completarea chestionarului, iar 21% limba rusă.Vorbitorii de română s-au pronunţat în proporţie de 62% pentru Unirea cu România, iar 38% au răspuns ‘NU’ la întrebarea din chestionar.

Respondenţii vorbitori de limbă rusă s-au arătat în proporţie de 69 la sută împotriva Unirii cu România, dar 31 la sută dintre ei s-au arătat favorabili Unirii cu România.

Rezultatele finale ale cercetării au arătat că respondenții din municipiul Chișinău sunt favorabili unirii cu România, 55% fiind răspunsuri de ”DA” pentru unirea cu România, iar răspunsurile de ”NU” au o proporție de 45 la sută.

Acest studiu este o radiografie științifică, fără părtinire a societății privind acest subiect”, spun autorii studiului.”

Această cercetare a fost efectuată pe principii absolut echidistante, imparțiale, absolut independent. Este necesar ca cetățenii să afle adevărul, adevărul așa cum este el”, spune directorul Centrului Social – Politic European, Gheorghe Costandachi care dă asigurări că sondajul este reprezentativ, iar rezultatele acestuia sunt importante.

Potrivit sociologului Andrei Dumbrăveanu, rezultatele studiului demonstrează că procentul celor care acceptă Unirea este în creștere.

Aceste date de fapt ne vorbesc de o tendință care se conturează în municipiul Chișinău. Dacă comparăm cu alte sondaje sau cercetări, făcute prin metoda cantitativă, vedem că procentul celor care acceptă unirea crește. Sigur că, ne dorim ca în acest proces să avem o activitate mai mare. Populația trebuie mobilizată. Cine mobilizează populația, obține și rezultate”.

Totodată, Andrei Dumbrăveanu spune că mulți cetățeni din Chișinău, dar și din suburbii au refuzat să participe la sondajul privind unirea R.Moldova cu România.

Iată care ar fi motivul: ”În această perioadă au apărut pe rețelele de socializare imagini cu o persoană strangulată, pe pieptul căreia era scris unire. Noi înțelegem de ce se face asta. Să-i sperie pe oameni, să nu accepte ideea unirii. Dacă nu ești cu noi, ești dușmanul nostru. Probabil, de asta s-au condus cei care au distribuit astfel de materiale”, consideră Dumbrăveanu.

Și dacă sondajul prezentat la Chișinău arată că majoritatea cetățenilor capitalei își doresc unirea, rezultatele unei sondaj al Centrului de Cercetări Sociologice din R.Moldova din data de  4 aprilie 2018, indică faptul că 35% din respondenţi ar vota pentru unirea cu România, într-un eventual referendum pe acest subiect. 

Alte 17% dintre cei chestionaţi au menţionat că nu s-au decis încă pe problema respectivă.

 

 

  

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/05/ziua-de-5-iunie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/05/o-istorie-a-zilei-de-5-iunie-video-4/

 

 

 

http://anagutu.net/?page_id=2046

05/06/2018 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A trecut o lunga perioada de timp si ar fi cazul, vrând nevrând sa infaptuim Unirea Ce-a Mare așa ca HAI SA DAM MANNA CU MANA CE-I CU INIMA ROMANA sa-nvartim Hora Fratiei pe pământul României. Cine-i vinovat de se tot tergiversează mereu aceasta importantă acțiune pentru Tara?

    Apreciază

    Comentariu de Ioan Danila - Bucuresti. | 06/06/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: