Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Guvernului privind revocarea Laurei Codruţa Laura Codruţa Kövesi de către preşedintele Iohannis

Curtea Constituţională a decis că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kövesi de la şefia DNA a dus la un conflict juridic de natură constituţională.

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a anunțat că plenul Curții Constituţionale , cu majoritate de voturi, a admis sesizarea premierului cu privire la acel conflict de competență, constatându-se conflict între ministrul Justiției și președinte determinat de refuzului șefului statului de a da curs cererii de revocare a șefei DNA.

Potrivit surselor citate de Agerpres, în plenul CCR, şase judecători au votat pentru decizia de conflict juridic, iar alţi trei au făcut opinie separată. Este vorba despre Livia Stanciu, Ştefan Minea şi Daniel Morar.

Cei șase judecători care au votat pentru această soluție au apreciat că „prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. 

Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei”.

 

 

 

 

Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, fiind constatată existența unui conflict juridic de natură constituțională generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare, se arată într-un comunicat al CCR, transmis miercuri de AGERPRES.

„Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1 – Constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele României, generat de refuzul președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi.

2 – Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi„, se precizează în comunicat.

Inainte cu putin timp ca CCR sa anunte hotararea luata in acest caz, presedintele Klaus Iohannis a precizat ca, „indiferent ce va decide curtea, voi aştepta decizia, motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă”.

Trebuie asteptată motivarea deciziei de azi a Curţii, pentru a se putea stabili ce se întâmplă în continuare.

Deşi CCR nu are un termen limita pentru redactarea motivării, este de aşteptat să se procedeze cu celeritate, datorita importantei subiectului sau chiar să dea o anumită indicație în comunicatul de presă privind decizia.

Ministrul Tudorel Toader consideră că decizia Curții Constituționale de miercuri cu privire la existența unui conflict între puteri în cazul respingerii revocării șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, se bazează pe principiul conform căruia procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției.

„Decizia CCR valorifică principiul constituțional potrivit căruia procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției.

Președintele României nu are nicio abilitare legală pentru evaluarea competențelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiției care are astfel de competențe, stabilite atât la nivel constituțional cât și la nivel infraconstituțional”, a scris ministrul Justiției pe pagina sa de Facebook.

Cei șase judecători care au votat pentru această soluție au apreciat că „prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii.

Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei”.

Care sunt argumentele Curții Constituționale:

• Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur.

• Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura  de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

• Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.

• Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004,ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului.

• Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia.

• Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.

• Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

• De asemenea, Curtea, având în vedere  jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi

Decizia este definitivă, general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, președintelui, premierului, ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Băsescu e supărat foc !

În urmă cu aproape o oră, dostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a scris pe Facebook urmkătoarele :

„Dragnea şi Tăriceanu au reuşit implementarea visului USL: „NU AVEM PUTEREA, PÂNĂ NU AVEM JUSTIŢIA.”

Curtea Constituţională a adoptat, în conflictul Kövesi– Tudorel Toader, o decizie de rară ticăloşie.
Practic, de azi, procurorii marilor parchete sunt subordonaţi guvernului politic, prin Ministrul Justiţiei.
CCR a întors justiţia la nivelul anilor 2004, când deciziile cu privire la soarta dosarelor penale se luau în sediul PSD, de doamna Stănoiu, alături de Adrian Năstase, Victor Viorel Ponta, Mike Şpagă, Marian Oprişan şi mulţi alţi politicieni socialişti.
Practic, CCR a anulat 14 ani de progres în procesul de consolidare a Independeţei Justiţiei.

P.S. Eu nu susţin că, în independenţa ei, Justiţia nu a făcut abuzuri, nu a hărţuit şi condamnat oameni nevinovaţi, dar acestea trebuie corectate prin legi, prin implementarea deciziilor CCR şi a directivelor UE în legislaţie sau prin acţiuni ale CSM şi ale Inspecţiei Judiciare, dar în nici un caz prin punerea parchetelor sub control politic.”

 

 

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22479367-calea-urmat-stabilit-curtea-constitu-ional-pre-edintele-urmeaz-emit-decretul-revocare-efei-dna-surse.htm

http://www.mediafax.ro/social/revocare-codruta-kovesi-decizie-ccr-exista-un-conflict-intre-guvern-si-presedintie-procurorul-sef-al-dna-trebuia-revocat-de-presedinte-17235910

https://www.libertatea.ro/stiri/ccr-decizie-cazul-revocarii-laurei-codruta-kovesi-2273603

https://www.facebook.com/PresedinteleTraianBasescu/

Publicitate

Organizația Mondială a Sănătății: Basarabenii, cei mai mari consumatori de alcool din Europa

foto: publika.md

 

Se pare că moldovenii  basarabeni sunt cei mai mari consumatori de alcool din Europa, cu echivalentul a 15,2 litri de alcool pur pe cap de locuitor.

 

Cel puțin asta arată datele unui raport făcut public de Organizația Mondială a Sănătății.

Pe locul doi, la mică distanță, se află cetățenii Lituaniei, cu 15 litri de alcool pur per capita.

Închide podiumul raportului negativ Cehia, cu 14,4 litri de alcool pur.

În comparație cu basarabenii, românii și ucrainenii beau mai puțin, cu 12,6, respectiv 8,6 litri de alcool pur pe cap de locuitor. Și rușii consumă mai puține băuturi spirtoase, cu 11,7 litri de alcool pur per capita.

La polul opus în Europa se află Turcia, cu doi litri de alcool pur pe cap de locuitor, Bosnia și Herțegovina, cu 6,4, și Albania, cu 7,5. Deși documentul a fost publicat de OMS la sfârșitul lunii martie, el prezintă măsurătorile efectuate în 2016.

 

România era fruntaşă la consumul de alcool şi în 2016. În  clasamentul făcut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii  în acel an, ţara noastră ocupa locul cinci, la nivel mondial.

 

 

În 2016, un român a băut în medie 13,7 litri de alcool pur, arată raportul OMS.

România era întrecută de Rusia, Republica Moldova, Belarus şi Lituania, aflată pe primul loc.

Lituanienii aveu un consum mediu de 18,2 litri de alcool pe cap de locuitor.

Asta în condiţiile în care media globală este doar 6,4 litri de alcool pe cap de locuitor, relata Eurnoews.

În ceea ce privește consumul de alcool din UE, România se afla pe locul 3, iar dacă întreaga cantitate s-ar traduce în halbe de bere, atunci un român bea în medie 685 de beri pe an.

 

 

Clasamentul în 2016 în Uniunea Europeană:

 

 

 

 

 

SURSE:

 

https://rtr.md/ro/stiri/societate/organizatia-mondiala-a-sanatatii-moldovenii-cei-mai-mari-consumatori-de-alcool-din-europa

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/tara-cu-cel-mai-mare-consum-de-alcool-726408