CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Lagărul sovietic de exterminare Ivdel-lag, un infern al basarabenilor

morminte-cruci-zapada-gulag

 

 

 

Ivdel-lag, un infern al basarabenilor

 

 

”Jandarmul român ” –  o sperietoare sovietică devenită clasică…

La sfârșitul toamnei anului 1917 lumea se zdruncina de marea lovitură de stat a bolșevicilor în Rusia, dar încă nu știa ce o așteaptă.

Evenimente înfiorătoare legate de acest cataclism abia urmau să se arate. Războaie, foamete, teroare, genocid, lagăre și pușcării, deznaționalizare, sărăcie, nedreptate socială, minciună sfruntată și alte efecte ale unui regim inuman au suportat apoi oamenii din ”raiul” sovietic.

Toate aceste orori au trecut cu tăvălugul lor nemilos și peste pământenii din Basarabia ruptă de sovietici în 1940 din trupul matern al României.

Pe unde treceau, bolșevicii lăsau groază și sânge, mult sânge – de bărbați, de femei, bătrâni sau copii. Dar mai întâi, criminalii instalați la kremlin și progeniturile lor își întăreau teritorial rangul de boieri nevoie mare, de care să asculte și la care să se închine toată lumea ”de la mic la mare”.

Dar pentru că orice ciocoi are nevoie și de laude, în statul sovietic pornit în acea toamnă sinistră și ajuns nepoftit până și prin părțile noastre, a fost format un aparat propagandistic ce s-a pus pe treabă pentru a demonstra că albu-i negru și negrul este alb.

Bieții basarabeni! Timp de decenii au tot fost hrăniți cu minciuni și povești de genul ”jandarmii români erau răi, pentru că îi băteau cu palma pe țărani”, iar ”milițienii veseli din NKVD care umblă cu pistolul scos vă sunt prieteni”…

Este tocmai prilejul ca noi să revenim la subiectul acesta, deoarece mai întâlnim și astăzi oameni cu destulă pleavă sovietică în cap.

Arestați fără vină

Vorbind despre violența sovietică peste creierii și sufletele compatrioților mei, trebuie s-o încep totuși… de la Germania.

Regimul nazist al Germaniei care a pierdut războiul cu URSS a picat tocmai bine sovieticilor ca să dea pe capul lui toate grozăveniile lor mai vechi și mai noi.

Istoria ca atare, presa și cărțile de ”educație patriotică”, dar nu mai puțin manualele școlare și universitare de specialitate erau pline de exemple cu monștri hitleriști care torturau și omorau oameni în modul cel mai fioros. În special filmele sovietice ne arătau cu exces de zel violențe comise de militari germani în lagăre de concentrare.

Iar până la acestea, puteai vedea atrocități naziste neînchipuite în mintea omului civilizat, cum ar fi bunăoară despărțirea forțată a familiilor: părinți rupți din mijlocul copiilor sau copii smulși din brațele părinților, frați despărțiți de frați și case arse în urma acestora etc.

De fapt, toată propaganda aceasta se efectua pentru a ascunde crimele din propriul sistem, crime mult mai odioase care se produceau în proporții mult mai mari și în forme mult mai barbare.

Or, condițiile de întreținere a deținuților în lagărele și penitenciarele sovietice se dovedeau mult mai nemiloase decât cele din regimul hitlerist.

Deținuții erau privați de orice drepturi cetățenești și li se neglija orice calități umane.

Erau înfometați sistematic și în același timp impuși să presteze munci istovitoarea până la epuizare, fără vreo îngrijire medicală adecvată.

Și termenele de condamnare la sovietici erau mult mai extinse decât în Germania nazistă.

 Practic, deținuții lagărelor și penitenciarelor sovietice se aflau în condiții de sclavie clasică.

Sistemul de exterminare al Germaniei naziste în perioada celui de al Doilea Război Mondial,  n-a fost singurul.

Condiţiile de întreţinere a condamnaţilor în Gulalagul sovietic se dovedeau mult mai nemiloase.

O soartă de sclavi în secolul 20 au avut-o şi miile de basarabeni ce au nimerit sub barbaria organelor de opresiune (NKVD) după trâmbiţata „eliberare” sovietică din 1940.

Vom exemplifica prin destinele unor oameni din satul Tătăreşti, Străşeni, prinse şi ele între cuţitele malaxorului de la răsărit.

În Uniunea Sovietică, din care făcea parte şi Basarabia ocupată la 28 iunie 1940, stilul de tocat carne omenească era mult mai fioros. URSS întrecea regimul hitlerist prin numărul, dimensiunea şi durata activităţii lagărelor şi puşcăriilor.

Per total, în lagărele, penitenciarele şi în alte forme de privare a libertăţii cetăţenilor din URSS, se aflau închişi concomitent, după unele surse, până la şaisprezece milioane de oameni.

Deţinuţii Gulagului efectuau cele mai grele munci pentru „construcţia socialismului” în URSS.

Prevalau muncile necalificate şi de mare efort fizic, în condiţiile cele mai dificile, fără alimentaţia şi îngrijirea medicală necesară supravieţuirii.

Obiect al arestării au fost ţărani înstăriţi, activişti de partid în România Regală.

În noaptea de 13 iunie 1941 organele de opresiune ale statului sovietic au operat arestări în masă împotriva populaţiei paşnice din ţinut.

Peste 30 mii de oameni, inclusiv femei, copii, bătrâni, bolnavi etc., au fost ridicaţi de la casele lor şi deportaţi în diverse regiuni siberiene.

Este cunoscut, de asemenea, că în gări bărbaţii (capii familiilor) au fost smulşi prin forţa armelor din sânul celor dragi şi expediaţi în lagărul de exterminare Ivdel-lag, din nordul munţilor Ural.

Acesta s-a dovedit a fi ultimul drum pentru circa şase mii de bărbaţi basarabeni, printre care patru gospodari din Tătăreşti: Tenuţă Cucereanu (născut în 1880), Petrea Ţârdea (n. 1892), Ion Mârzenco (n. 1884) şi Tudorache Focşa (n. 1897).

Tuspatru au nimerit în vârtejul sinistru doar pentru că în anii interbelici fuseseră primari ai localităţii, au reprezentat diverse partide româneşti şi au muncit mai cu osârdie, agonisind mai mult decât alţii.

De altfel, printre capetele de acuzare aduse lui Tenuţă Cucereanu se găseşte şi „dovada” că l-a avut de mai multe ori în calitate de oaspete pe Ion Inculeţ, ilustru om politic din România. Acelaşi lucru i s-a incriminat şi lui Petrea Ţârdea, doar că acesta fusese onorat de vizitele lui Pan Hallipa, alt renumit om politic al României.

 

 

detinuti-lagar-baraca-001

 

Condițiile de întreținere a deținuților în lagărele naziste nu se deosebeau cu nimic de cele din gulagul sovietic

 

Ivdel-lag, un Auschwitz al basarabenilor 

Infernul celor arestaţi a început odată cu închiderea lor în vagoane de marfă suprapopulate. Sub cerul de vară cu arşiţă, interiorul vagoanelor s-a transformat în cuptor adevărat. Întemniţaţilor nu li se dădea îndeajuns apă de băut, chiar dacă erau hrăniţi mai mult cu peşte sărat.

Nu se ştie însă de ce sovieticii au ales pentru basarabeni lagărul din Ivdel, situat la peste patru mii de kilometri depărtare. Este evident că, pe o asemenea distanţă, cei mai slabi au murit până a ajunge la destinaţie.

Ce-i drept, unii istorici afirmă că basarabenii arestaţi în iunie 1941 au fost expediaţi mai întâi în lagărele Putivl şi Kozelsciansk din Ucraina, tocmai în locul foştilor prizonieri polonezi, executaţi de NKVD ceva mai devreme.

Se presupune că şi conaţionalilor noştri, plasaţi şi ei în categoria de „prizonieri”, li se pregătea aceeaşi soartă: un glonţ în ceafă. Doar că între timp a pornit războiul şi sovieticii şi-au schimbat planurile.

Lagărul din Ivdel număra pe atunci peste douăzeci de mii de deţinuţi. După sosirea unor contigente noi, inclusiv cel din Basarabia, precum şi al nemţilor deportaţi din Povoljia rusească, numărul deţinuţilor a ajuns să depăşească treizeci şi două de mii.

La sfârşitul anului respectiv, Ivdel-lag avea o populaţie de două ori mai mare decât a lagărului nazist de la Auschwitz şi mai numeroasă chiar decât cea a oraşului Ivdel.

Comunismul şi nazismul, fraţi de sânge… străin.

Apropo, istoriografia sovietică a condamnat în permanenţă, şi pe bună dreptate, modul nazist de extragere a dinţilor de aur şi confiscarea altor obiecte de pe cadavrele deţinuţilor. Dar a făcut-o ca de obicei ipocrit.

Or, în lagărele sovietice, extragerea oficială a aurului din gura morţilor a început mult mai devreme, în toamna anului 1941 şi anume în Ivdel-lag.

O directivă secretă a conducerii Gulagului din 17 noiembrie anul respectiv impune formarea comisiilor locale anume pentru evidenţa aurului scos în mod organizat din gura celor morţi. În context, se mai cere o paralelă importantă între cele două regimuri represive: nazist şi comunist.

În timp ce deasupra intrării la Auschwitz trona lozinca în germană „Arbeit macht frei” (Munca te face liber), la Ivdel-lag deţinuţii sosiţi erau întâmpinaţi cu  lozinca scrisă în rusă ”Munca este faptă de onoare, de virtute, curaj și eroism”.

Prizonierii lagărului erau siliţi să cânte zilnic în cor imnul sovietic „Ia drugoi takoi stranî ne znaiu, gde tak volno dîşit celovek”

Prima atestare documentară a contactului celor patru cu această groaznică zonă o găsim în dosarul lui Petrea Ţârdea.

Există un certificat medical pe numele respectivului, întocmit la punctul medical al lagărului.În el se spune, precum că arestatul Petrea Ţârdea „a fost supus examenului medical şi se declară apt pentru prestarea oricărei munci grele”.

Formal, el, ca şi ceilalţi tovarăşi de suferinţă, se afla în proces de anchetă penală. Însă, până în decembrie, sătenii  n-au mai fost chemaţi la anchetator. 

Scoteau dinţii din gura morţilor pe care apoi… îi judecauTenuţă Cucereanu, om cu multă demnitate, a încercat să pună întrebări temnicerilor.

Drept răspuns, aceştia l-au aruncat în mijlocul gloatei de criminali de drept comun, iar asta însemna grăbirea sfârşitului.

Se ştie că aceştia cooperau cu autorităţile penitenciare şi erau de fapt stăpânii gulagului. Trecut de şaizeci de ani, fără hrană suficientă şi batjocorit de adunătura hoţilor, inima lui Tenuţă n-a rezistat decât până la 24 octombrie acelaşi an. Certificatul lui de deces găsit în dosar indică drept cauză a morţii „atacul de cord”.

Acest gospodar din Tătăreşti reuşise în viaţă să-şi instaleze o coroană dentară din aur. Doar după ce i-au smuls-o din gură, l-au aruncat la o margine de lagăr, alături de alţi nenorociţi decedaţi.În scurt timp, a plecat în lumea celor drepţi şi Tudorache Focşa.

Despărţit de casă în acel iunie nefast, pe când cântărea 90 de kilograme şi era plin de sănătate, iată că în jumătate de an îl găsim numai schelet.

Un certificat medical din 2 decembrie 1941 al aceluiaşi an atestă că Tudorache Focşa, „într-o consumare fizică totală, este invalid de gradul doi”.

Nu s-a mai mişcat până şi-a dat şi el sufletul peste zece zile.L-au aruncat în groapa comună şi au uitat de el până la 20 februarie, când un anchetator a încercat să-l cheme la interogatoriu.

Nemaigăsindu-l, doar i-a scris certificatul de deces şi i-a închis dosarul.În cazărmile întemniţaţilor din lagărele sovietice, fie ele chiar şi siberiene, nu se făcea focul. După o zi de muncă istovitoare, care dura 12-14 ore, oamenii nu aveau unde se încălzi.

Cu atât mai mult cu cât prin multiplele găuri din pereţii cazărmilor de lemn şuiera permanent vântul.În aceste condiţii, bolile provocate de hipotermie accelerau moartea oricui.

Astfel, până în primăvara anului următor, au decedat peste un sfert din deţinuţii lagărului Ivdel. Este de mirare cum doi dintre conaţionalii noştri, oameni de vârsta a treia, au ajuns până în acea primăvară.

Petrea Ţârdea a supravieţuit cel mai mult dintre cei patru tătăreşteni – până la 28 martie 1942, cu o zi mai mult decât Ion Mârzenco.Şi în dosarele acestora însă nu lipsesc certificatele medicilor despre totala extenuare fizică.

De notat însă că batjocura sovietică a continuat să danseze pe cadavrul acestui creştin.

Mai întâi temnicerii i-au extras şi lui cei doi dinţi de metal ce-i avea în gură, apoi l-au judecat… aşa mort, cum era.Deci, Petrea Ţârdea, din Tătăreşti, Străşeni, mort la 28 martie 1942 în Ivdel-lag, a fost condamnat trei luni mai târziu, la 24 iunie 1942, de către organul extrajudiciar ”Osoboie Soveşcianie NKVD SSSR”, la opt ani privaţiune de libertate… 

Judecarea morților, o procedură de rutină

Cei patru tătăreșteni au ajuns în Ivdel-lag pe la începutul lunii august același an şi până la sfârșitul lui martie anul următor toți au decedat în chinuri groaznice.

Iar cine a avut dinți de metal în gură a rămas fără ei până a ajunge în groapă.

Le-am examinat minuțios dosarele și am găsit că primul contact documentar cu această groaznică zonă au devenit certificatele de examinare medicală a celor sosiți.

Basarabenii noștri au fost căutați mai întâi în gură, ca să li se ia la evidență coroanele dentare de metal, apoi li s-a măsurat puterea mâinilor și picioarelor și cam atât.

Rezultatul examenului medical se înregistra scurt:  bun pentru munci grele, sau bun pentru munci mai grele, sau pentru muncile cele mai grele … 

Fiecare zonă de detenție la sovietici își avea ”kilerii” săi, care cu acordul tacit al administrațiilor făceau ”ordinea” în lagăre.

În cazărmile întemnițaților din lagărele sovietice chiar și pe timpul renumitelor geruri siberiene nu se făcea focul.

După o zi de muncă istovitoare și plină de batjocură, care dura câte 12-14 ore, oamenii nu aveau măcar unde să-și dezghețe mădularele. 

În aceste condiții, bolile provocate de hipotermie accelerau moartea oricui.

Astfel, până în primăvara anului următor, au decedat peste un sfert din deținuții lagărului Ivdel.

Este de mirare cum doi dintre conaționalii noștri, oameni de vârsta a treia, au ajuns până în acea primăvară.

În dosarele acestora însă nu lipsesc certificatele medicilor despre totala extenuare fizică, cauzată de condițiile de muncă și trai în lagăr.

De notat însă că batjocura sovietică a continuat să danseze sfidător pe cadavrele acestor creștini. Mai întâi temnicerii le-au extras și lor dinții de aur și argint ce-i aveau în gură.

Apoi nefericiții basarabeni, cu ochii închiși deja, iar pe lângă ei și alte mii de prizonieri ce zăceau acum în gropi comune la o margine de lagăr, s-au pomenit judecați prin cele mai înalte instanțe tocmai la Moscova.

 

Din sursele de arhivă se mai cunoaște că mai mult de trei sferturi dintre cei peste șase mii de basarabeni închiși în Ivdel-lag ,au rămas să zacă pentru vecie în morminte siberiene necunoscute.

 

 

 

arbeit-macht-frei-nazi-lagar-auschwitz

Foto sus: Intrarea în lagărul nazist din Auschwitz. Pe frontispiciu este afișat sloganul în germană ”Munca te face liber” ().

 In poza de jos: Intrarea într-un lagăr sovietic pe porțile căruia, sub steluța roșie cu chipul lui Lenin, este scris în rusă

”Munca este faptă de onoare, de virtute, curaj și eroism”.

 

puscarie-lagar-intrare-poarta-scris-bine-ati-venit-001

 

Robii gulagului sovietic

 

copii-basarabeni-in-robia-sovietica-in-gulag

 

Copii și femei la muncă în lagăr

 

lagar-nkvd-robie-atrocit

 

Deținuți la construcţia unui canal

 

gulag-lagar-robie-detinuti-atrocitati-4

Deținuți la construcția unei căi ferate

 

 

 

lagar-confisc-dantura-dinti-cucerean-faximil-red

 

Foto: O copie a directivei secrete a conducerii gulagului sovietic  emisă la 17 noiembrie 1941, semnată de adjunctul șefului gulagului, maiorul de securitate Zavgorodnyi, care atestă obligativitatea extragerii dinților de aur și de alt metal din gura deținuților decedați, cu indicarea procedurii de extragere (facsimil).

 

 

sdc11151-tirdea

Condamnat după moarte. Sentința anunțată la Moscova (!) lui Petrea Țârdea din Tătărești, Strășeni, după trei luni de la decesul său: ”Privațiune de libertate în lagăr de muncă pe o perioadă de 8 ani.”

Un pic de statistică privind  lagărele din URSS care s-au dovedit mai odioase decât cele din regimul hitlerist

gulag-arhipelag-harta-principala

Tabel:

Numărul deținuților  în lagărele și penitenciarele URSS în anii 1934 – 1953

(date la 1 ianuarie fiecare an)

(Rus: Численность заключенных ГУЛАГа (по состоянию на 1 января каждого года).

 

Anii

În lagăre de corecție (ИТЛ)

Inclusiv condamnați  pentru ”crime contrarevoluționare”

Numărul condamnaților pentru ”crime contrarevoluționare”  în %

Deţinuţi în colonii de corecție (ИТК)

Total

1934 510.307 135.190 26,5 510.307
1935 725.483 118.256 16,3 240.259 965.742
1936 839.406 105.849 12,6 457.088 1.296.494
1937 820.881 104.826 12,8 375.488 1.196.369
1938 996.367 185.324 18,6 885.203 1.881.570
1939 1.317.195 454.432 34,5 355.243 1.672.438
1940 1.344.408 444.999 33,1 315.584 1.659.992
1941 1.500.524 420.293 28,7 429.205 1.929.729
1942 1.415.596 407.988 29,6 361.447 1.777.043
1943 983.974 345.397 35,6 500.208 1.484.182
1944 663.594 268.861 40,7 516.225 1.179.819
1945 715.505 289.351 41,2 745.171 1.460.677
1946 746.871 333.883 59,2 956.224 1.703.095
1947 808.839 427.653 54,3 912.704 1.721.543
1948 1.108.057 416.156 38,0 1.091.478 2.199.535
1949 1.216.361 420.696 34,9 1.140.324 2.356.685
1950 1.416.300 578.912* 22,7 1.145.051 2.561.351
1951 1.533.767 475.976 31,0 994.379 2.528.146
1952 1.711.202 480.766 28,1 793.312 2.504.514
1953 1.727.970 465.256 26,9 740.554 2.468.524

 

Notă:

  • În tabel este evidențiat anul 1941, în care au fost arestați fără judecată românii-capi ai familiilor din Basarabia, ținutul Herța și Nordul Bucovinei.

  • Românii arestați fără judecată la 13 iunie 1941 (familiile lor au fost deportate în alte direcții) au fost închiși în lagărul morții Ivdel-lag din orașul Ivdel, regiunea Sverdlovsk.  (Numărul de populație cu trai permanent a raionului Ivdel – cca 30 mii de oameni – era cu mult mai mică de cât numărul total al deținuților din zonă.)

  • În 1942, rata mortalității în Ivdel-lag depășea un sfert din populația deținuților.

 

 

SURSE:

https://marzenco.wordpress.com/2017/02/11/lagare-sovietice-de-exterminare/

http://www.jurnal.md/ro/social/2016/6/12/13-iunie-1941-ivdel-lag-locul-fatidic-pentru-mii-de-basarabeni/

28/04/2018 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , , | 4 comentarii

AZI ÎN CHINA, MÂINE ÎN TOATĂ LUMEA ! Cetăţenii sunt monitorizaţi, primesc note şi la final sunt pedepsiţi sau recompensaţi

  

 

Shanghai

 

Big Brother monitorizează cetăţenii chinezi.

China își clasifică cetățenii cu un sistem de credit social. Iată ce poți greși și cum poți fi pedepsit.

Statul chinez instituie un vast sistem de clasificare ce va monitoriza comportamentul enormei sale populații, și îi va clasifica pe toți pe baza “creditului social”.

“Sistemul de credit social”, anunțat pentru prima oară în 2014, urmărește să consolideze ideea că “păstrarea încrederii este glorioasă și pierderea încrederii este rușinoasă”, potrivit unui document guvernamental.

Se așteaptă ca programul să fie complet operațional până în 2020, dar este deja testat pe milioane de oameni. Participarea este obligatorie.

Momentant sistemul este fragmentar – unele sunt rulate de consiliile locale, altele de către platformele tech private ce dețin date personale.

Precum scorul de credit, scorul social al unei persoane poate crește sau scade depinzând de comportament.

Metodologia exactă este secretă – dar exemple de infracțiuni includ condusul inpropriu, fumatul în zone de nefumători, cumpărarea a prea multor jocuri video și postarea de știri false online.

  1. Interzicerea zborului sau luarea trenului.

China a început deja să pedepsească persoane restricționându-le mișcarea.

Pentru nouă milioane de persoane cu scoruri scăzute li s-a blocat achiziționarea de bilete pentru zboruri domestice, a relatat Channel News Asia citând statistici oficiale.

Pot de asemenea să interzică opțiunile de lux – trei milioane de persoane nu au dreptul să achiziționeze bilete de tren la clasa business.

Sistemul finalizat va pedepsi pasagerii ce nu se comportă adecvat în mod specific. Potențialele infracțiuni includ călătoria fără bilet, hoinăreala în fața porților sau fumatul în zonele de nefumători.

  1. Ajustarea vitezei de internet.

 

Asta potrivit Rachel Botsman, o autoare ce și-a publicat o parte a cărții sale pe tema securității tech pe Wired anul trecut. Mecanismul exact încă nu este clar.

Conform Foreign Policy, sistemele de credit vor monitoriza dacă persoanele își plătesc facturile la timp, precum trackerele de credit financiar – dar vor asuma de asemenea o dimensiune morală.

Alte posibile infracțiuni includ petrecerea a prea mult timp jucând jocuri video, risipirea banilor pe achiziții lipsite de importanță și postarea pe social media.

Răspândirea de știri false, în special despre atacuri teroriste sau securitatea de aeroport, vor fi de asemenea infracțiuni sancționabile.

  1. Interdicția ta sau a copiilor tăi de la cele mai bune școli.

Pentru 17 persoane ce au refuzat să efectueze stagiul militar anul trecut li s-a interzis înscrierea la educație superioară, liceu, sau continuarea studiilor, potrivit Beijing News.

Cetățenilor cu credit social scăzut li se va interzice de asemenea să-și înscrie copiii la școli particulare scumpe, a zis Botsman. Nu este clar dacă această politică a fost pusă în aplicare încă.

  1. Interdicția de la obținerea celor mai bune slujbe.

Indivizi ce au încălcat încrederea nu vor avea de asemenea acces la posturi de managemment în firme deținute de stat și bănci mari.

Unele infracțiuni, precum frauda și delapidarea, ar avea un mare efect asupra creditului social, potrivit lui Botsman.

  1. Interidicția de la cele mai bune hoteluri.

 

Persoane care au refuzat serviciul militar, nu au avut acces la unele vacanțe și hoteluri – indicând că planurile de vacanță pot fi afectate de asemenea.

Regimul nu numai pedepsește dar și recompensează persoane în acest domeniu.

Persoane cu un scor bun pot accelera aplicațiile de călătorie în locuri precum Europa, a zis Botsman.

O femie neidentificată în Beijing a zis pentru BBC în 2015 că a putut să-și facă o rezervare la un hotel fără să plătească datorită scorului bun.

  1. Desemnarea publică ca prost cetățean.

Numirea și umilirea e o altă tactică disponibilă. Un anunț guvernamental din 2016 încurajează companiile să consulte lista neagră înainte să angajeze persoane sau să le acorde contracte.

Cu toate acestea, persoanele vor fi notificate de instanțe înainte de a fi adăugate la listă, și li se permite să facă apel împotriva deciziei în termen de zece zile de la primirea notificării.

Încă nu e clar când lista va începe să fie implementată.

Un prototip al listei negre există deja, și a fost utilizată pentru a pedepsi persoane.

 

 

Lista rulantă din stânga arată numele indivizilor alături de numere de identificare parțial redactate, în timp ce cea din dreapta arată nume de companii.

Li Xiaolin, un avocat ce a fost plasat pe listă în 2015, nu a putut să achiziționeze bilete de avion către casă într-o călătorie de lucru, a relatat Human Rights Watch.

Nu a putut de asemenea să aplice pentru cărți de credit.

Există de asemenea o listă pentru cetățeni buni – ce conform relatărilor îți va acorda mai multe potriviri pe site-uri de întâlniri.

 

BBC a relatat că Baihe, cel mai mare site de întâlniri din China, stimulează profilurile cetățenilor buni.

Aceștia beneficiază de asemenea de reduceri la facturile de energie, pot face închirierea fără să plătească și au parte de rate de dobânzi mai bune la bănci.

Aceste beneficii au devenit disponibile pentru cetățenii din Rongcheng, China de est, unde consiliul local a instaurat un sistem de credit social, despre care Foreign Policy a făcut un reportaj.

În ciuda bizareriei sistemului – Human Rights Watch l-a numit “înfiorător” în timp ce Botsman l-a numit “o viziune futuristă a Big Brother scăpată de sub control” – unii cetățeni susțin că îi fac deja oameni mai buni.

Un întreprinzător de 32 de ani, ce și-a dat numai numele de Chen, a spus pentru Foreign Policy: “Am impresia că în ultimele șase luni comportamenul oamenilor s-a tot îmbunătățit.”

“De exemplu atunci când conducem ne oprim întotdeauna în fața trecerilor de pietoni. Dacă nu ne oprim, pierdem puncte.”

“La început ne-am îngrijorat să nu pierdem puncte dar între timp ne-am obișnuit.”

 Sursa: 

28/04/2018 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , | 3 comentarii

28 aprilie 1502: Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare, denumit și „Cronica moldo–germană”

 

Imagini pentru „Cronica moldo–germană”

 

 

 „Nu este în Europa o literatură mai zbuciumată în dezvoltare și mai năpăstuită în soarta ei decât
literatura românească.

Nu știu să mai fie multe popoare care să-și fi pierdut atâtea monumente de cultură ale trecutului său de cum am pierdut noi”, scria academicianul istoric literar  N. Cartojan. Această soartă a avut-o și cea mai veche cronică a Moldovei – Cronica lui Ștefan cel Mare (numită așa convențional, ea fiind scrisă pe vremea lui Ștefan-vodă).

Se consideră că versiunea cea mai apropiată de prototip este Letopisețul anonim (cu titlul Letopisețul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Țara Moldovei), cunoscut o vreme şi sub titlul dat de I. Bogdan de Letopisețul de la Bistrița, pe care cercetătorul l-a descoperit la Biblioteca Clubului Bulgar din Tulcea.

Originalul cronicii nu s-a păstrat, în schimb există mai multe versiuni (interne și externe) care au ajuns până în zilele noastre și  în baza cărora, poate fi reconstituit conținutul originalului pierdut.
Analizând toate versiunile Cronicii lui Ștefan cel Mare, P. Panaitescu susținea că:

„Rezultă în chip lămurit din compoziția acestor cronici că ele au avut un prototip comun, care a fost o cronică din care derivă toate elementele comune” .
Cert e faptul că primul nostru letopiseț a fost scris în limba slavonă, limbă de cancelarie pe atunci în Moldova.

O altă versiune internă a Cronicii lui Ștefan cel Mare, scrisă în țară și pentru țară, tot în limba slavonă, este Cronica de la Putna care s-a păstrat în două redacții, ambele descoperite și cercetate de I. Bogdan.

Atât I. Bogdan, cât și N. Iorga consideră Cronica de la Putna o variantă prescurtată a Letopisețului anonim.
Letopisețul de la Putna I (1359-1526) a fost descoperit la Biblioteca Academiei Teologice din Kiev, iar Letopisețul de la Putna II (1359-1518) – la St.Petersburg, într-un codice aflat în Biblioteca Imperială.
Și această versiune este anonimă. 

Cronica lui Ștefan cel Mare s-a păstrat de asemenea într-o serie de prelucrări,versiuni externe : Cronica moldo-germană, Cronica moldo-polonă și Cronica moldo-rusă.

Cea mai apropiată de Letopisețul anonim este Cronica moldo-germană, scrisă în germana medievală, având un titlu în limba latină (Cronica breviter scripta Stephani dei gratia voyvoda Terrarum Moldannensium necnon Vlachyensium – Cronică scrisă pe scurt a lui Ștefan, din mila lui Dumnezeu, voievod al Țârilor Moldovei şi Valahiei) și, înainte de titlu, însemnarea datei când a fost scrisă: 28 aprilie 1502.

Aceasta este desigur data la care s-a  încheiat traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „ Dy Cronycke Des Stephan Woyvoda  auss der Wallachey”

 

 

 

STEFAN CEL MARE

 

Scrisă la curtea lui Ștefan cel Mare, cronica relatează evenimentele domniei acestuia, începând  cu prezentarea anului 1457, an în care Ştefan cel Mare a ocupat scaunul domnesc al Moldovei.

Urmează o prezentare cronologică a războaielor purtate de Ştefan, exceptând unii ani neimportanţi pentru autor (1458, 1459, 1460 etc.).

Printre evenimentele prezentate se numără: campania împotriva secuilor, cucerirea cetăţii Chilia, luptele de la Vaslui şi Valea Albă, confruntările cu ungurii, precum şi luptele dintre moldoveni şi oastea Ţării Româneşti.

 

 

 

”A[b] Jesus Maria 1502 Jar A[d] di[em]

28 Appril ist geschryben worden Dy Cronycke Des Stephan Woyvoda auss der Wallachey”

În traducere:

În anul de la Christos 1502 în ziua de

28 Aprilie s-a scris Cronica lui Ștefan Vodă

al Moldovei.

 

Este cea mai veche dintre scrierile istorice din Moldova păstrate până azi care cuprinde istoria domniei lui Ștefan cel Mare.

Autorul este un german anonim de la curtea domnitorului, posibil un militar  angajat de voievod.

În prima parte – până la anul 1486 – cronica reprezintă traducerea, prelucrată, a cronicii interne slavonești a Moldovei. Pentru a doua parte, până în 1499, informațiile sunt culese direct de autor.

Cronica moldo-germană a fost descoperită de profesorul universitar Olgierd Górka de la Universitatea din Lwów, cercetând Arhivele Bibliotecii de Stat din München, într-un Codex Latinarum. Tot Gorka va publica acest manuscris la Cracovia, în 1931.

La noi, lucrarea a fost publicată de I. Irimia Chițimia, în 1942, apoi de I. Bogdan și de P. P. Panaitescu.
S-a pus problema cum a ajuns această cronica  a Moldovei în Germania, ca să fie posibilă copierea.

Șt. Ciobanu susține că letopisețul moldovenesc ar fi fost dus de o solie (1501) trimisă la doctorul Hartman Schedel, pe vremea când Ștefan era bolnav de diabet și resimțea efectele rănii primite la Chilia.

H. Schedel, medic, umanist şi istoric german preocupat de istoria țărilor din Est care chiar publicase o carte în care vorbea și de Valahia (Liber Chronicarum, 1493), a copiat cronica pusă la dispoziție de solia moldovenească, traducând-o.

De remarcat este şi faptul că, începuturile literaturii istorice românesti coincid cu domnia lui Ştefan cel Mare, găsindu-şi deplina implinire mai târziu, prin scrierile marilor cronicari Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce.

 

 

 

 Citiţi şi: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/04/28/ziua-de-28-aprilie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

Bibliografie (surse): 

http://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/FAPTELE-SI-VIATA-LUI-STEFAN-CE47.php

https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/01/19/cronica-breviter-scripta-cronica-moldo-germana/

http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/968/SMOLNITSCHI%2CD._VERSIUNI_ALE_CRONICII_LUI_STEFAN_CEL_MARE.pdf?sequence=1&isAllowed=y

28/04/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: