CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

1907 – La Chişinău, în gubernia rusească Basarabia, apare în limba română cu caractere latine, ziarul „Viaţa Basarabiei”


 

Alexis Nour (n.1877–d.1939), publicist, activist şi eseist român din Basarabia, sursă:chisinaul.blogspot.com

Alexis Nour (n.1877–d.1939), publicist, activist şi eseist român din Basarabia, sursă:chişinaul.blogspot.com

 

La 22 aprilie 1907, sub conducerea lui Alexis Nour, la Chişinău, în gubernia ţaristă Basarabia, apărea în limba română atât „cu litere româneşti pentru marele public inteligent al Basarabiei şi tuturor ţărilor locuite de români”, cât şi cu litere ruseşti, ziarul  Viaţa Basarabiei. 

Publicaţia a dispărut după numai şase numere, fiind difuzată până la 25 mai 1907. 

Rusificarea pătrunsese adânc, până în adâncul spiritului basarabenilor, iar Alexe Nour consemna în ziarul Viaţa Basarabiei:

Aici nici florile nu mai înfloresc şi nici păsările nu mai cîntă, ne-am educat ruseşte şi am pierdut cheia de la inima ţăranului.

Alexis Nour ( Alexei V. Nour), n.1877-d.1939, a fost un boier moldovean născut în gubernia Basarabia care a activat ca publicist, activist şi eseist, remarcându-se mai ales în lupta pentru susţinerea Unirii României cu Basarabia şi pentru critica sa la adresa imperialismului  rus. 

La 23 iunie 1903, aflându-se la Chişinău, este arestat şi întemniţat în legătură cu apartenenţa sa la un grup social-revoluţionar. În toamna aceluiaşi an se afla la Kiev, la Universitate.

Trebuie menţionat că după absolvirea studiilor sale la Kiev, Al.Nour nu cunoştea limba română, dar a reuşit să o înveţe, să o iubească şi  să o propage cu succes la maturitate.

Colaborând iniţial la publicaţia de limbă rusă Bessarabskaia jizni (Viaţa Basarabiei), a fost unul dintre fondatorii ziarului Basarabia şi atunci când acesta şi-a suspendat apariţia, el va deschide pe cont propriu ziarul Viaţa Basarabiei, încercând astfel să păstreze continuitatea unei apariţii periodice în limba română. 

După un an petrecut în România, unde a şi învăţat limba română, Alexis Nour scria:

 …întors mai tîrziu la Chişinău, în momentul de înviorare a vieţii politice şi intelectuale, am luat parte activă în mişcarea presei de acolo.

Am scris în româneşte, mai întâi la Basarabia, prima gazetă moldovenească, apărută la 1 iunie 1906, apoi la Adevărul şi Viaţa Românească în martie 1907.

Am urmat de atunci, sub imperiul nevoilor zilnice, toată gama scrierilor beletristice: nuvele, schiţe, amintiri şi traduceri. Între anii 1907—1914 am fost corespondentul presei din vechiul regat asupra situaţiei din Basarabia.

De la 1914 şi pînă astăzi am colaborat la Viaţa Românească, Adevărul literar şi însemnări literare, ajungînd acum, în pragul bătrîneţilor, la vechea revistă a junimiştilor Convorbiri literare’‘.  Alexis Nour a semnat A.N. (Viaţa Românească, 1915); As.Nr. (Convorbiri literare, 1928).

În conflict cu autorităţile ruse,  marele patriot român basarabean s-a stabilit în cele din urmă  definitiv în  România, unde a colaborat cu grupul Viaţa Românească.

La revista Viaţa Românească, Alexie Nour, a susţinut rubrica Scrisori din Basarabia între anii 1907—1909.

Marele lui merit constă în faptul că a făcut cunoscută în regat situaţia basarabenilor. Dincolo de Prut, cei mai mulţi oameni politici considerau această provincie pierdută pentru vecie în ghearele vulturului imperial.

În timpul Primului Război Mondial, Nour a militat  împotriva oricărei alianţe  între România şi Rusia, situându-se în rândurile germanofililor şi susţinătorilor Puterilor Centrale, friind în favoarea unei ofensive militare în Basarabia şi Transnistria.

Încă activ ca  socialist independent în România Mare, el a câştigat faimă ca  avocat al drepturilor omului, al reformei agrare, al susţinerii  dreptului la vot  femeilor şi al emancipării evreilor.

Pe parcursul ultimului deceniu al vieţii sale, Nour  a debutat de asemenea ca romancier, dar nu au înregistrat un succes semnificativ.

Contribuțiile sale târzii ca tracolog au fost primite cu scepticism de către comunitatea academică.

Vizionar, Alexie Nour a anticipat evenimentele şi a dat  coordonate spirituale valabile şi astăzi:
“Fraţii români ar trebui să se afle mai înaintea noastră şi nu mai înapoi.

Ne trebuie nu visuri ori făgăduieli, ci libertăţi constituţionale, justiţie şi bunăstare pentru ţărani.

Nu va fi cu putinţă să ţintim la idealul unei Românii Mari, câtă vreme basarabenii sau ardelenii se vor găsi mai bine economiceşte sau politiceşte înlăuntrul altor state, din nefericire străine neamului lor…”

 

 

 

 

Alexis Nour a elaborat şi o hartă etnică a Basarabiei, în legătură cu care politicianul şi scriitorul basarabean Constantin Stere consemna în broşura sa Un caz de conştiinţă (Buc, 1921):

…În timpul neutralităţii a apărut prima hartă etnografică a Basarabiei, publicată de Alexe Nour, în care era indicată, sat cu sat, naţionalitatea locuitorilor Basarabiei, şi de unde reieşea luminos caracterul curat românesc al acestei provincii.

Harta aceasta a fost numai o singură zi la librării, pe urmă a fost scoasă din circulaţie…„.

Un studiu amplu având aceeaşi temă  a fost tipărit de Alexe Nour în 1915, intitulându-l „Alsacia-Lorena româno-rusă”.

Harta prezenta situatia etnografica a fiecarei localităti din Basarabia, la acel moment, si avea o concluzie foarte interesantă: din intreaga populatie a Basarabiei, de trei milioane de locuitori, 2 milioane erau români, „numiţi în Rusia şi Basarabia, moldoveni”.

 

Bibliografie (surse):

 

http://www.istoria.md/articol/796/22_aprilie,_istoricul_zilei

https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2011/02/22/alexie-nour/

27/04/2018 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 29/04/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: