CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

1907 – La Chişinău, în gubernia rusească Basarabia, apare în limba română cu caractere latine, ziarul „Viaţa Basarabiei”

 

Alexis Nour (n.1877–d.1939), publicist, activist şi eseist român din Basarabia, sursă:chisinaul.blogspot.com

Alexis Nour (n.1877–d.1939), publicist, activist şi eseist român din Basarabia, sursă:chişinaul.blogspot.com

 

La 22 aprilie 1907, sub conducerea lui Alexis Nour, la Chişinău, în gubernia ţaristă Basarabia, apărea în limba română atât „cu litere româneşti pentru marele public inteligent al Basarabiei şi tuturor ţărilor locuite de români”, cât şi cu litere ruseşti, ziarul  Viaţa Basarabiei. 

Publicaţia a dispărut după numai şase numere, fiind difuzată până la 25 mai 1907. 

Rusificarea pătrunsese adânc, până în adâncul spiritului basarabenilor, iar Alexe Nour consemna în ziarul Viaţa Basarabiei:

Aici nici florile nu mai înfloresc şi nici păsările nu mai cîntă, ne-am educat ruseşte şi am pierdut cheia de la inima ţăranului.

Alexis Nour ( Alexei V. Nour), n.1877-d.1939, a fost un boier moldovean născut în gubernia Basarabia care a activat ca publicist, activist şi eseist, remarcându-se mai ales în lupta pentru susţinerea Unirii României cu Basarabia şi pentru critica sa la adresa imperialismului  rus. 

La 23 iunie 1903, aflându-se la Chişinău, este arestat şi întemniţat în legătură cu apartenenţa sa la un grup social-revoluţionar. În toamna aceluiaşi an se afla la Kiev, la Universitate.

Trebuie menţionat că după absolvirea studiilor sale la Kiev, Al.Nour nu cunoştea limba română, dar a reuşit să o înveţe, să o iubească şi  să o propage cu succes la maturitate.

Colaborând iniţial la publicaţia de limbă rusă Bessarabskaia jizni (Viaţa Basarabiei), a fost unul dintre fondatorii ziarului Basarabia şi atunci când acesta şi-a suspendat apariţia, el va deschide pe cont propriu ziarul Viaţa Basarabiei, încercând astfel să păstreze continuitatea unei apariţii periodice în limba română. 

După un an petrecut în România, unde a şi învăţat limba română, Alexis Nour scria:

 …întors mai tîrziu la Chişinău, în momentul de înviorare a vieţii politice şi intelectuale, am luat parte activă în mişcarea presei de acolo.

Am scris în româneşte, mai întâi la Basarabia, prima gazetă moldovenească, apărută la 1 iunie 1906, apoi la Adevărul şi Viaţa Românească în martie 1907.

Am urmat de atunci, sub imperiul nevoilor zilnice, toată gama scrierilor beletristice: nuvele, schiţe, amintiri şi traduceri. Între anii 1907—1914 am fost corespondentul presei din vechiul regat asupra situaţiei din Basarabia.

De la 1914 şi pînă astăzi am colaborat la Viaţa Românească, Adevărul literar şi însemnări literare, ajungînd acum, în pragul bătrîneţilor, la vechea revistă a junimiştilor Convorbiri literare’‘.  Alexis Nour a semnat A.N. (Viaţa Românească, 1915); As.Nr. (Convorbiri literare, 1928).

În conflict cu autorităţile ruse,  marele patriot român basarabean s-a stabilit în cele din urmă  definitiv în  România, unde a colaborat cu grupul Viaţa Românească.

La revista Viaţa Românească, Alexie Nour, a susţinut rubrica Scrisori din Basarabia între anii 1907—1909.

Marele lui merit constă în faptul că a făcut cunoscută în regat situaţia basarabenilor. Dincolo de Prut, cei mai mulţi oameni politici considerau această provincie pierdută pentru vecie în ghearele vulturului imperial.

În timpul Primului Război Mondial, Nour a militat  împotriva oricărei alianţe  între România şi Rusia, situându-se în rândurile germanofililor şi susţinătorilor Puterilor Centrale, friind în favoarea unei ofensive militare în Basarabia şi Transnistria.

Încă activ ca  socialist independent în România Mare, el a câştigat faimă ca  avocat al drepturilor omului, al reformei agrare, al susţinerii  dreptului la vot  femeilor şi al emancipării evreilor.

Pe parcursul ultimului deceniu al vieţii sale, Nour  a debutat de asemenea ca romancier, dar nu au înregistrat un succes semnificativ.

Contribuțiile sale târzii ca tracolog au fost primite cu scepticism de către comunitatea academică.

Vizionar, Alexie Nour a anticipat evenimentele şi a dat  coordonate spirituale valabile şi astăzi:
“Fraţii români ar trebui să se afle mai înaintea noastră şi nu mai înapoi.

Ne trebuie nu visuri ori făgăduieli, ci libertăţi constituţionale, justiţie şi bunăstare pentru ţărani.

Nu va fi cu putinţă să ţintim la idealul unei Românii Mari, câtă vreme basarabenii sau ardelenii se vor găsi mai bine economiceşte sau politiceşte înlăuntrul altor state, din nefericire străine neamului lor…”

 

 

 

 

Alexis Nour a elaborat şi o hartă etnică a Basarabiei, în legătură cu care politicianul şi scriitorul basarabean Constantin Stere consemna în broşura sa Un caz de conştiinţă (Buc, 1921):

…În timpul neutralităţii a apărut prima hartă etnografică a Basarabiei, publicată de Alexe Nour, în care era indicată, sat cu sat, naţionalitatea locuitorilor Basarabiei, şi de unde reieşea luminos caracterul curat românesc al acestei provincii.

Harta aceasta a fost numai o singură zi la librării, pe urmă a fost scoasă din circulaţie…„.

Un studiu amplu având aceeaşi temă  a fost tipărit de Alexe Nour în 1915, intitulându-l „Alsacia-Lorena româno-rusă”.

Harta prezenta situatia etnografica a fiecarei localităti din Basarabia, la acel moment, si avea o concluzie foarte interesantă: din intreaga populatie a Basarabiei, de trei milioane de locuitori, 2 milioane erau români, „numiţi în Rusia şi Basarabia, moldoveni”.

 

Bibliografie (surse):

 

http://www.istoria.md/articol/796/22_aprilie,_istoricul_zilei

https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2011/02/22/alexie-nour/

27/04/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

Dacă în Chișinău s-ar organiza un referendum privind ReUnirea cu România, atunci 55 la sută dintre locuitori ar vota pentru. VIDEO

14_unire_putere

Consultare publică la Chișinău. Majoritatea locuitorilor Chișinăului optează pentru UNIREA cu România. La consultarea publică au participat circa 80 000 de persoane

 

Dacă în Chișinău s-ar organiza un referendum privind ReUnirea cu România, atunci 55 la sută dintre locuitori ar vota pentru, iar 45% – împotrivă.

Așa arată datele unei consultări publice realizate în perioada 1 aprilie – 19 aprilie curent, la cererea Centrului Social – Politic European, transmite Romanian Global News.

La consultare a participat 79 742 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, toți locuitori ai municipiului Chișinăului.

„Eșantionul este reprezentativ la nivel municipal, cu o marjă de eroare de plus-minus 3%”, a spus sociologul Alexandru Gamanji.

21% din totalul celor care au răspuns și-au exprimat opțiunea în limba rusă, 31% dintre aceștia fiind de acord cu Unirea.

În limba română au răspuns 79% dintre participanții la cercetare, 62% dintre aceștia spunând „DA” Unirii.

Autorii cercetării au făcut bilanțul votului și în sectoarele capitalei, precum și în suburbii.

Astfel, 62% dintre respondenții domiciliați în sectorul Botanica au spus „DA” Unirii, iar 38 la sută se opun; la Buiucani – 55% „DA”, 45% „NU”; Centru – 53 „DA”, 47% „NU”; Ciocana – 57% „DA”, 43% „NU” și în sectorul Râșcani – 50 la sută „DA”, 50% „NU”.

În suburbii, 61 la sută dintre cei chestionați au optat pentru Unirea cu România, iar 39% au spus că se opun.

„Aceste rezultate demonstrează că procentul celor care acceptă Unirea este în creștere”, a subliniat sociologul Andrei Dumbrăveanu.

Directorul Centrului Social – Politic European, Gheorghe Costandachi, a precizat că acesta este cel mai mare sondaj realizat în R. Moldova și este reprezentativ.

„În municipiul Chișinău locuiesc în jur de 890 de mii de locuitori, iar 756 de mii au drept de vot.

Deci, la sondaj au participat peste 10% din numărul locuitorilor cu drept de vot.

Au fost încercări de a zădărnici această consultare publică, dar nu s-a reușit”, a conchis Costandachi.

 

27/04/2018 Posted by | ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: