CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

28 martie 2018 – Se împlinesc 95 de ani de când regele Ferdinand I a promulgat Constituţia României, una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa acelor vremuri. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Foto: Ferdinand I al României, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 24 august 1865, Sigmaringen- d. 20 iulie 1927, Sinaia -Castelul Peleş), a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.

 Se împlinesc  astăzi, 28 martie, 95 de ani  de când regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa.

Marea Unire din 1918 a dat naştere României Mari, iar  statul naţional unitar român avea nevoie de o nouă Constituţie.

Drept urmare, prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat şi s-au anunţat alegeri pentru Adunarea Naţională Constituantă.  

Noua constituţie a fost votată de majorităţile liberale din cele două Camere şi la 29 martie 1923 Legea fundamentală a fost publicată în Monitorul Oficial.

Constituţia din 1923 era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole, avea un caracter democratic şi răspundea unei reale necesităţi istorice de  adaptare la principiile societăţii democratice ale vremii.

Pentru elaborarea Constituţiei au fost avute în vedere patru proiecte: unul elaborat de liberalul Ion I.C. Brătianu, al doilea de Romulus Boilă din partea Partidului Naţional Român, al treilea de către Constantin Stere de la Partidul Ţărănesc şi al patrulea al lui Constantin Berariu, expert în probleme juridice. Proiectul adoptat a fost cel al lui Ion I.C. Brătianu.

Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi.

Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc, care au combătut-o vehement, au acceptat-o ulterior şi au guvernat pe baza ei. Prin prevederile sale Constituţia din 1923 a dus la creşterea rolului statului.

Ca o măsură de prevedere împotriva posibilelor tendinţe separatiste art.1 spunea că: România este un stat naţional, unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Erau garantate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului.

A fost instituit votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Doar militarii şi femeile (lucru desuet astăzi, dar care atunci era valabil în toate ţările europene) nu puteau să îşi exprime o opţiune politică.

Era consacrat ferm principiul separaţiei puterilor în stat, independente una de alta, însă existând posibilitatea ca acestea să se limiteze reciproc în atribuţii. Activitatea legislativă era exercitată de Rege şi de reprezentanţa naţională (Parlamentul), cea executivă de Rege şi de Guvern, iar cea judiciară numai de către instanţele judecătoreşti.

Ascendenţa Regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (adică promulgate), iar Regele era cel care putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că “Guvernul exercita puterea executivă în numele Regelui”. Regele nu avea, însă, ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care “se exercita de către organele ei”.

Legea fundamentală introducea ideea că proprietatea devine o funcţie socială şi interesele colectivităţii trebuie să primeze asupra celor individuale.

Pe această bază au fost adoptate legile care permiteau intervenţia statului în orientarea politicii economice a ţării, cum a fost, de pildă, legea minelor din 1924.

Cu privire la legalitatea şi supremaţia Constituţiei, se specifica foarte clar că “numai Curtea de Casaţie în secţiuni unite are dreptul de a judeca constituţionalitatea legilor şi de a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrare Constituţiei”.

Curtea de Casaţie avea rolul Curţii Constituţionale de astăzi, fiind constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice.

Parlamentul era bicameral, Camera Deputaţilor fiind aleasă prin vot univeral, iar Senatul fiind compus din membri aleşi din diferite zone ale societății civile (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept, reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foştii preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi în cel puţin zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel puţin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari.
Legea fundamentală mai exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron.

De asemenea, Constituţia consacra hotărârile luate de poporul român în 1918 privind unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România.

 A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice și apoi a funcţionat în perioada 1944-1947, cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor, până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanții sovietici, a obținut prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui Mihai I pe un act nelegal de abdicare.

În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare.

A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948 şi concepută după modelul totalitar comunist  sovietic.

A trecut mai bine de un sfert de secol de la Revoluţia din decembrie 1989. România a ajuns, astăzi, într-o criză morală şi economică fără precedent. Lipsa de încredere a oamenilor în instituţiile Statului, în dreptate şi în justiţie este din ce în ce mai mare, cu fiecare zi ce trece.

Republica se dovedeşte a fi incapabilă să readucă România la statutul european pe care l-a avut până în 1947.

Într-o analiză extrem de pertinentă realizată în anul 2011 pentru Adevărul, Alexandru Muraru arăta că un respect adevărat Constituţia României va dobândi abia atunci când va deveni un simbol al tradiţiilor şi al demnităţii, precum şi un far al continuităţii noastre istorice pierdute.

„O revenire la Constituţia din 1923 ar schimba fundamental arhitectura constituţională, sistemul de vot, sistemul de partide, structura instituţiilor şi ar revoluţiona întreg sistemul politic românesc, cu toate componentele sale.În comparaţie cu actuala constituţie a României, actul fundamental din 1923 este un document suplu, clar, concis, chiar suprinzător de simplu şi scris într-un limbaj extrem de accesibil”.

 

 

 

 

Surse:

 

http://www.rador.ro/2018/03/28/calendarul-evenimentelor-28-martie-selectiuni-4/

http://crispedia.ro/constitutia-romaniei-din-1923/

http://www.romaniaregala.ro/atitudini/constitutia-din-1923-de-la-istorie-la-necesitate/

28/03/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Parlamentul României a votat Declarația de Unire cu Republica Moldova. VIDEO

Parlamentul României a votat Declaraţia de Unire cu Republica Moldova, titrează Timpul md.

 

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, Alteța Sa Margareta, Principesa României, dar şi foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, membrii Guvernului, Episcopul catolic Ioan Robu, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, primarul Capitalei Gabriela Firea, și deputații reuniți în cadrul ședinței solemne s-au pronunţat în favoarea UNIRII Republicii Moldova cu România.

 

 

Foto:  Adrian Candu (dreapta) şi Iurie Leancă mambri ai delegaţiei Republicii Moldova.

 

La şedinţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului de la Bucureşti a luat parte şi o delegaţie a Republicii Moldova, condusă de către Andrian Candu. 

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a propus ca sala  legislativului, în care s-a desfășurat ședința solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, să poarte numele „Vasile Stroescu”, după numele primului președinte al Parlamentului reunificat al României Mari.

De la această şedinţă solemnă a lipsit presedintele Klaus Iohannis, care a preferat să trimită un mesaj scris. S-au implinit, totuşi, 100 de ani de la votarea la Chişinău a Unirii Basarabiei cu România, un moment istoric de mare însemnătate, iar preşedintele României ar fi trebuit să vină în Parlament şi să spună ceva…

Neparticiparea preşedintelui Iohannis a dezamagit multa lume, lăsând senzaţia ca este total imun la orice emoţie publică şi că nu-i pasă de ce se întâmplă în România şi nici în Republica Moldova, a comentat conf. univ. dr. Armand Goşu, un bun cunoscător al situaţiei din R.Moldova şi în general al problemelor din spaţiul estic, fost sovietic.

 

 

 

 

 

 

Liderii celor două camere ale Parlamentului României, Liviu Dragnea şi  Călin Popescu Tăriceanu au umplut locul lasat liber de Klaus Iohannis, având discursuri de prezidenţiabili. 

Plenul reunit al Legislativului de la București, a adoptat- cu o largă majoritate -„Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, citită de Liviu Dragnea, al cărei text  integral îl redăm mai jos :

 

„Parlamentul României adoptă prezenta declarație.

La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ

reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului țarist și ale desfășurării Primului Război

Mondial, a dat expresie dorinței colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, cuprindea într-un singur paragraf sufletul și năzuințele spre unire ale basarabenilor:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului

ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!”

 

Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului. Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.

Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de la pericolul pierderii identității naționale.

Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.

Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.

Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.

Astfel, având în vedere că:

-Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;

-la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al limbii române scrise;

-la 10 martie 1990, locuitorii Republicii Moldova au putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem;

-la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;

-la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,

– la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:

– consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,

 și

– declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.

Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comună din data de 27 martie 2018.”

    Un număr de 19 parlamentari ai UDMR s-au abţinut de  la vot.

 

VIDEO:

https://www.privesc.eu/widget/live/80519?

 

28/03/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

RADIO CHIŞINĂU- O trecere în revistă a relatărilor privitoare la manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri a Basarabiei cu România

(video) Marea Adunare Centenară văzută de la înălțimea unui zbor de pasăre

 

S-a scandat „Unire!” și s-a intonat, cu lacrimi în ochi și mâinile pe inimi, „Limba Noastră” și „Deșteaptă-te Române”.

 

 

„Moldovenii încă mai cred că Basarabia poate fi România: Aici nu se vede niciun viitor fără România-mamă”, titrează Adevărul. Zeci de mii de oameni au sărbătorit la Chişinău centenarul unirii Basarabiei cu România. A fost prima manifestaţie aniversară din acest an. Nu s-a făcut pod de flori peste Prut, dar s-a decis: să se înfăptuiască unirea până la iarnă, scrie Adevărul.

Și Evenimentul Zilei relatează că „mii de oameni s-au adunat, duminică, în Piața Marii Adunări Naționale la „Marea Adunare Centenară”, exprimându-și astfel dorința de a se reuni cu Patria-Mamă. Participanții au scandat „Unire!” și au intonat, cu lacrimi în ochi și mâinile pe inimi, imnul Republicii Moldova, „Limba Noastră” și cel al României „Deșteaptă-te Române”.

Participanții la Marea Adunare Centenară din centrul Chișinăului au votat unanim, la sfârșitul evenimentului, o Proclamație pentru Unire, prin care cer parlamentarilor de la București și Chișinău să se întrunească la 27 martie și să aprobe o declarație care să prevadă implicarea autorităților celor două state românești pentru reîntregirea națională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

„Tema Unirii nu mai este, nu mai poate fi o temă tabu, scrie în EVZ jurnalista Natalia Hadârcă. Despre aceasta se vorbește la toate nivelurile, începând cu Academia de Științe și terminând cu discuțiile dintre vecini la un pahar de vorbă.

Problema Unirii a fost tranșată la nivel de consilii locale, de instituții de învățământ. Problema discutată acum este: cum să facem Unirea, nu dacă trebuie sau când să o facem? Marea Adunare Centenară de duminică a demonstrat că putem fi o forță atunci când suntem animați de o idee măreață, nu neapărat să ne împingă din spate primejdia care ne paște”, scrie Evenimentul Zilei.

 „Mii de cetățeni au participat la Marea Adunare Centenară din centrul Chișinăului, pentru a sărbători 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, scrie și Ziarul Național. Primari din localitățile care au votat declarații de reUnire de pe ambele maluri ale Prutului au vorbit în fața manifestanților, dar și politicieni de la Chișinău și București, care s-au arătat convinși că Unirea R. Moldova cu România poate avea loc chiar în anul Centenarului, după modelul german, adică prin votul ambelor parlamente de la Chișinău și București”.

„Fostul preşedinte, Traian Băsescu, a cerut duminică, 25 martie, la Chişinău, Parlamentului României şi Parlamentului Republicii Moldova să voteze unirea celor două ţări, în cinstea Centenarului Unirii”, mai reține publicația.

„SURPRIZA de la Marea Adunare Centenară: Dorin Chirtoacă, aplaudat îndelung înainte de a lua cuvântul, titrează Ziarul Național. A venit timpul să trecem liber Prutul, fără vamă și grăniceri. Așa cum locuitorii Berlinului au dat jos zidul de la Berlin, așa și noi trebuie să dăm jos zidul de la Prut!”, a spus Dorin Chirtoacă.

Timpul scrie că „un mesaj instigator la ură a fost publicat de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon pe pagina sa de facebook.

Dacă socialiştii vor veni la guvernare, unionismul va fi interzis prin lege, a declarat el ca reacţie la Marea Adunare Centenară.

Ziarul de Gardă reține declarația primarului de la Sadova. Localitatea de baștină a lui Igor Dodon, satul Sadova, raionul Călărași, a semnat  declarația simbolică de unire cu România la 10 martie curent.

Chiar dacă, personal, se declară un adept al unirii cu România, Vladimir Susarenco afirmă că din poziția de primar nu poate să-și impună punctul de vedere, deoarece, spre deosebire de Igor Dodon, este un primar al tuturor localnicilor, indiferent de preferințe politice.

„Președintele trebuie să cheme la muncă și unitate, nu la divizarea în două tabere politice”.

 

 

 

28/03/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: