PRIN ALEGEREA LUI PUTIN, RUSIA A FOST ÎMPINSĂ ÎN EPOCA UNUI MARE RĂZBOI MONDIAL

 
 

 

 

Foto: Vladimir Vladimirovici Putin ( n. 7 octombrie 1952, Leningrad, URSS, astăzi Sankt Petersburg, Rusia), om politic rus, fost membru PCUS. În prezent ocupă pentru a patra oară funcția de președinte al Federației Ruse.

A devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, după ce președintele Boris Elțîn şi-a dat demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. În 2004, el a fost reales pentru un al doilea mandat, care a durat până în 7 mai 2008.

Din cauza limitei prevăzute de Constituția Federaţiei Ruse, Putin nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat prezidențial consecutiv în 2008, dar după victoria succesorului sprijinit de el, Dmitri Medvedev în alegerile prezidențiale, Putin a fost numit de acesta prim-ministru al Rusiei.

Putin a ocupat această funcție în intervalul 8 mai 2008 – 4 martie 2012.

În 2012 a avut grijă să fie modificată constituţia ţării, astfel încât a putut să devină legal  pentru alți 6 ani președinte al Federației Ruse.

În 18 martie 2018 Vladimir Putin a fost reales în funcția de preşedinte al Rusiei, tot pentru un mandat de 6 ani .

 

 

 

Referitor la recentele rezultate ale „alegerilor fără alegere“, un cunoscut politolog rus, doctor în ştiințe politice, a răspuns la întrebările renumitei publicaţii americane The New Times, despre următorii pași după realegerea lui Putin:

NT: De ce milioane de ruși au votat din nou pentru Putin?

Lilia Shevtsova: Nu l-au ales pentru că toți aceștia aprobă activitățile lui Vladimir Putin în calitate de președinte și își doresc guvernarea lui nesfârșită. Majoritatea a votat pentru Putin este și pentru că a fost obișnuită să participe la acest ritual, păstrat din epoca sovietică.

Dar şi pentru că nu vedea alternative. Și pentru că este obligată să se supună presiunii autorităților și angajatorilor. Și pentru că se tem de haos și anarhie mult mai mult decât de degradarea puterii în sine. Între timp, această putere înțelege cât de vulnerabilă este legitimizarea noii președinții a lui Putin prin plebiscit.

În caz contrar, de ce liderul ar căuta întăriri prin revenirea la militarism și transformarea Rusiei într-o „cetate asediată”?

NT: Ce ne putem aștepta de la noul termen al lui Putin, având în vedere evoluțiile recente în amenințările nucleare din Regatul Unit și SUA?

Este puțin probabil ca Kremlinul lui Putin să se întoarcă la liniște – ar fi o pierdere de imagine. Cu toate acestea, Occidentul este puțin probabil să creadă în sinceritatea reîncarnării Kremlinului …

Ironia este că încearcă să mențină controlul asupra țării, prin crearea unei amenințări din afara, Kremlinul subminează mecanismul de supraviețuire a sistemului autocratic prin utilizarea resurselor occidentale.

Modelul de existență în Rusia a celor care trăiesc din rentă prin integrarea sa în Occident este de asemenea distrus. Este puțin probabil ca populația rusă să fie pregătită pentru viață în situația unui nou război rece.

Singura întrebare este dacă elita și oamenii vor fi de acord, fără resentimente, să se întoarcă în timp de război, unde autoritățile actuale le confruntă.

NT: Poate Putin să meargă la reformă?

Categoric, nu! Aceasta ar fi sinucidere politică pentru Putin. Orice reformă reală este deschiderea ferestrelor, libertatea presei, lupta pentru concurență și putere. Regimul actual poate exista doar într-un spațiu închis și fără aer.

Trebuie să afirmăm vechiul adevăr: imposibilitatea reformelor de mai sus generează inevitabilitatea încercărilor de a schimba de jos. Revoluția a fost întotdeauna rezultatul situației unui cazan fierbinte cu un capac închis.

NT: Ar trebui să ne așteptăm la un nou val de strângere a şurubului după Cupa Mondială, care va avea loc vara în Rusia?

Strângerea şuruburilor nu se oprește încă din anul 2000. Să presupunem că acest proces nu s-a oprit fie la viteze diferite și la dimensiuni diferite. Aceasta este logica supraviețuirii puterii individuale cu resurse descrescătoare și dorința de nesfîrşit.

Dar cu siguranță Rusia nu va cădea în totalitarism. Pentru aceasta, nu există suficientă idee și conducere sacră. Este adevărat că actualul regim autoritar, care, neputincios , caută putere absolută, este mult mai periculos. Căci prin mijloacele sale de supraviețuire este pe cale de a distruge toate tabuurile și regulilor.

–

Vladimir Putin, potrivit rezultatelor numărării voturilor, a câștigat 76,66%. Mai mult de 56 de milioane de persoane au votat pentru candidatura sa la președinția Rusiei, informează Comisia Electorală Centrală.

Paul GRUDININ a marcat 11,8%, Vladimir Jirinovski 5,67%, Ksenia Sobchak, 1,67%, 1,04%, Grigori Iavlinski. Rezultatele lui Boris Titov, Serghei Baburin și Maxim Suraykin mai puțin de 1% din voturi.

Prezența a depășit 67%. Infracțiuni în masă nu au fost înregistrate la alegeri.

Publicitate