CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Revizioniştii unguri acţionează neîncetat pentru reînființarea Regiunii Autonome Maghiare, adică a unui Kosovo unguresc în inima României !


 

 

 

 

 

Motto: 

 Motto: După instaurarea dubioasa, în 1867, a dualismului austro-ungar, prima măsură luată de  noua administraţie maghiară a fost… desfiinţarea administrarii juridice a Scaunelor Secuieşti,  considerate anacronice, secuii fiind privaţi de toate privilegiile pe care le avuseseră pînă atunci. 

După două sute de ani, urmaşii celor care au desfiinţat asa zisul Ţinutul Secuiesc emit azi pretenţii pentru autonomia zonei secuieşti,dar ramasă acum, conform recensamântului, fără secui.

Un „Kosovo” unguresc in Europa?

După semnarea Tratatului de la Trianon,deci in urma cu aproape un secol (!!) revizionismul maghiar de stat a început tipărirea, la scară largă, a unei literaturi iredentiste, în toate limbile europene  dar  în special, în limbile engleză, franceză şi italiană.

Totodata s-au tipărit reviste periodice cu conţinut iredentist şi hărţi etnografice, geografice, economice pentru sensibilizarea opiniei publice europene şi americane cu privire la,vezi Doamne, „marea pierdere pe care au suferit-o ungurii” prin hotărîrea Conferinţei de Pace.

Scopul propagandei Ungariei în străinătate era acela de a defăima ţările de la care iredenta horthystă revendica teritorii. În primul rînd,era acuzata România, urmată apoi de Cehoslovacia şi Iugoslavia…dar si Ucraina subcarpatica! Se urmărea cîştigarea opiniei publice pentru cauza ungară, sub pretextul că în ţările menţionate, inventandu-se arumente , minoritatea etnică maghiară,fara protectia maghiara… ar fi fost supusă unui tratament discriminatoriu.

De asemenea, propaganda revizionistă horthystă căuta să convingă opinia publică europeană, susţinînd că „nu va fi pace în această zonă a Europei, dacă nu se face dreptate Ungariei mutilate”.(!)

În centrul ofensivei politice şi propagandistice revizioniste ale guvernelor horthyste s-a situat,in primul rand …”recuperarea” Transilvaniei, avînd ca scop exaltarea resentimentului naţional maghiar în masele minoritare. Toate greutăţile Ungariei erau prezentate drept consecinţe ale „răpirii” Ardealului, propaganda revizionistă susţinînd că redresarea situaţiei nu este posibilă fără recîştigarea, redobîndirea acestuia.

O parte însemnată a propagandei revizioniste maghiare s-a desfăşurat.de-atunci, prin intermediul miilor de  societăţi cultural-ştiinţifice şi educaţional-patriotice…infiintate,cu sprijin de stat,in toata Europa ,ca si America de Sud, in SUA si…Australia.

După 1990, liderii UDMR şi ai altor partide ale etnicilor maghiari din România au reluat si mai aprig ofesiva revizionista ,solicitand cu deosebită obstinenţă autonomia teritorială pentru anumite zone ale Transilvaniei locuite si de etnicii maghiari. Perfecţionîndu-şi arsenalul tactic, iredentiştii unguri nu mai revendică, în virtutea dreptului istoric, întreaga Transilvanie,ci vizează autonomia a trei regiuni constituite pe criterii etnice, asa-zisul Ţinutul Secuiesc, Transilvania de Nord şi Partium(Maramureş, Satu Mare, Bihor).

Acum a reapărut în prim plan o regiune inexistenta administrativ vreodata:  Ţinutul Secuiesc,pentru care oamenii politici ai UDMR  clamează supra-drepturi pentru secuisi o bizara autonomie teritorială pentru această zonă.Se vede din…avion ca subiectul – Ţinutul Secuiesc – este doar un pretext pentru nostalgicii „Ungariei Mari” ai statului ungar înfiinţat de  Regele Stefan, prin care îşi maschează adevăratele intenţii – independenţa Transilvaniei, în prima fază, şi alipirea ei la Ungaria la final.

Un rol important l-a exercitat Uniunea Naţională Maghiară, asociaţie culturală internationala , care număra printre membrii ei toată avangarda revansarda a revizionismului maghiar. Scopul principal al Uniunii era organizarea unor ample activităţi provovcatoare cu caracter revizionist în statele Europei occidentale, în SUA etc.

Un rol similar revine Uniunii Asociaţiilor Sociale, care au rolul de a controla şi îndruma alte peste 42 de societăţi cultural-patriotice de propagandă revizionist-sovină, desfăşurată în Ungaria,dar şi peste hotare.

În aceeaşi serie  se înscrie şi Uniunea „Gábor Áron”, asociaţie iredentistă a secuilor stabiliţi la Budapesta, după unirea Transilvaniei cu România sau anterior.

În ansamblul acestor formaţiuni cu caracter revizionist, un loc important il are reinviera Uniunii Femeilor Maghiare, a cărei activitate se desfăşura nu numai în Ungaria, ci şi peste hotare, prin intermediul acesteia fiind selecţionate şi unele femei care aveau să fie folosite pentru a convinge „prin toate mijloacele” personalităţile politice europene, cu rol decizional, în privinţa pretinsei mutilări a „Ungariei milenare”.

Schema de organizare a spionajului horthyst,foarte activ in Ardeal , cuprinde, printre altele, o aşa – numită „Secţie a Amazoanelor”. 

Acesta ar avea ca principală sarcină coordonarea acţiunilor de spionaj, în care se puteau şi trebuiau să se folosească, în principal sau chiar în exclusivitate, femei.

Speram ca sunt „activitati” cunoscute de Reteaua de protectie a SRI! În mod deosebit şi-a continuat activitatea, prin mijloace de propagandă mult mai rafinate, cum ar fi Liga Culturală Maghiară, care a avut un rol nefast în acţiunea de maghiarizare a românilor din Transilvania, nu doar în Serbia,Slovacia, sau Ucraina.

O asociaţie legală, cu ramificaţii şi filiale în principalele centre urbane, a fost „Ungurii ce se deşteaptă”, Aceasta a luat fiinţă tot în scopul de a reface „Ungaria Mare”, fiind alcătuită, iniţial, din ofiţeri demobilizaţi, studenţi debusolaţi, precum şi numeroase alte categorii sociale , dornice de parvenire.

Aceasta a devenit, repede, una din cele mai puternice organizaţii revizioniste, care număra ,la un moment dat 100 de mii de membri, avînd o  influenţă nefastă asupra unor segmente importante ale opiniei publice.

În primii ani ai existenţei sale, organizaţia a desfăşurat o activitate teroristă împotriva evreilor, a comuniştilor, dar şi a maghiarilor democraţi, neşovinişti.Din ea făcea parte şi pseudo-scriitorul maghiar Ducso Csaba, care a scris una dintre cele mai nocive lucrări adresate tineretului din organizaţiile „Levente”, intitulată „Nicio milă”.

În capitolul intitulat „Mărturia leventului”, autorul arată că scopul urmărit de ungurii revizionişti trebuie sa fie exterminarea românilor, prin toate mijloacele, prin asasinat, prin otravă, prin foc etc.De altfel, ideea exterminării românilor din Transilvania a apărut cu mult înaintea lucrării lui Ducso Csaba, şi anume în ziarul „Pesti Hirlap”, din 15 aprilie 1932, care a publicat un articol fulminant împotriva românilor, în care se arăta:

 „Dacă noi, ungurii, vom recupera ţara (Transilvania), naţionalităţile vor trebui să se acomodeze şi ele se vor acomoda, chiar în primele 24 de ore. Nu vom mai repeta slăbiciunile Ungariei de altă dată. Daco-românii vor trebui să dispară de pe acel teritoriu”.

În derularea amplei campanii revizioniste, guvernele horthyste au reuşit să atragă şi o însemnată parte a studenţimii maghiare nu numai din Ungaria, ci şi din rîndurile minorităţii  din Transilvania, Slovacia şi Iugoslavia, care studiau la Budapesta, prin intermediul unor organizaţii şi asociaţii, cum au fost: Uniunea Turul, Societatea Turanică, Uniunea Camaraderească Ungaria, Uniunea Studenţilor Catolici etc.

Aceste organizaţii şi asociaţii, aproape toate, era organizate pe principii militare, disciplinate şi împărţite pe unităţi militare, devenind veritabile batalioane militare universitare, avangarda forţelor armate horthyste – lucru foarte important în condiţiile în care, prin tratatele de pace, armata Ungariei a fost redusă la 35 de mii de soldaţi.

La scurt timp după instaurarea regimului lui Horthy, s-au înfiinţat, de asemenea, o multitudine de societăţi secrete, cu scopuri iredentiste, revizioniste, avînd o putere discreţionară în viaţa statului. Ele urmăreau, în principal, lupta pentru revizuirea Tratatului de la Trianon, redobîndirea tuturor teritoriilor cedate Slovaciei, Iugoslaviei şi României, locul prioritar ocupîndu-l Transilvania.

Cea mai puternică dintre organizaţiile secrete a fost Uniunea Naţională Ungara, care dispunea de o centrală secretă la Viena, iar organizaţia legală îşi avea sediul la Budapesta. Ulterior, întreaga conducere acţiona atît legal, cît şi ocult, pe baza unui amplu program revizionist.

Rolul de coordonator al tuturor organizaţiilor şi asociaţiilor revizioniste, al întregii activităţi propagandistice desfăşurate în ţară şi în străinătate, l-a exercitat,inainte de razboi , de catre Liga Revizionistă Maghiară. Finanţată in perioada interbelica  de guvernul horthyst şi de către organizaţiile industriaşilor şi latifundiarilor, aceasta a fost „reactivata” de oculta maghiara contemporana pentru a declanşa o puternică ofensivă diplomatică împotriva Tratatului de la Trianon, încercînd să discrediteze prevederile acestuia.

Într-un studiu întocmit de Marele Stat major al Armatei Române, în anul 1940, se sublinia faptul că, încă din timpul Conferinţei de Pace de la Paris, Ungaria horthystă pregătea mari acţiuni de spionaj, diversionism, sabotaj şi chiar intervenţia armată împotriva statului român, pentru re-anexarea Transilvaniei.

În prezent din nou  se semnaleaza că „în urma unei informaţii primite,se semnaleaza ca din Ungaria se introduc arme în teritoriile cu minoritati importante spre a fi distribuite populaţiei tinere ungare”. Deci, propaganda revizionistă anti-românească s-ar conjuga din nou cu activităţile teroriste pregătite si in partea de nord-est a Transilvaniei. Şi de data aceasta, ungurii au planuit purificarea etnică a regiunilor prin toate mijloacele posibile

Cum se stie ,purificarea etnică a fost practicată intens în perioada1940-1944, în timpul ocupaţiei horthyste, dar si în perioada 1952-1968, în timpul existenţei Regiunii Autonome Maghiare;ca si în perioada începută prin evenimentele din decembrie 1989.

Cu 6 luni înainte de prăbuşirea regimului ceauşist, pe frontul intensificării propagandei anti-româneşti desfăşurate de către publicisti maghiari ori  „reactivati”  în ziare, posturi de radio şi televiziune din Ungaria, Germania, Elveţia, Franţa, Italia, Anglia, Statele Unite etc., un grup restrans de intelectuali promonarhisti români din Occident a fost invitat la Budapesta să participe la comemorarea victimelor evenimentelor din anul 1956, respectiv reînhumarea rămăşitelor lui Imre Nagy, fost prim-ministru al Ungariei. 

Aceştia, împreună cu 12 maghiari de frunte ai FIDESZ, intre care si Orban Viktor au semnat impreuna  Declaratia  de la Budapesta un document fara valoare dar „aprobat”iresponsabil si de Regele Mihai.

În Declaraţia cu pretentii „bilaterale…oficiale” se arăta că „Transilvania  istorica este un spaţiu de complementaritate(intre Ungaria si Romania!)  ce trebuie prezevat şi care trebuie să devină un model de pluralism politic, cultural şi religios”.

Nici nu mai era de mirare ca la 22 decembrie 1989, apare din spuma Marii pe scena politică românească, formaţiunea politica UDMR, gata constituită, deşi formal evenimentul a fost anunţat mai târziu.

Faptul acesta indică o acţiune prealabilă de organizare şi validează, indirect, teza conform căreia ar fi existat o majoră acţiune a conducerii maghiarilor din Transilvania, care, prin intermediul formaţiunii respective, trebuia să înfăptuiască ţelurile revizioniste ale Budapestei.

În  anarhia generală,  pe care unii politicieni o justificau ca fiind o consecinţă a aşa-numitului „vid de putere”, s-a uitat un lucru fundamental pentru evoluţia ulterioară a vieţii politice româneşti: stabilirea unor criterii riguroase de organizare şi funcţionare a partidelor politice.

 Aşa s-a ajuns la constituirea partidelor politice pe criterii etnice, de-a dreptul paradoxală pe scena politică românească.

Sub conducerea UDMR, în judeţele Harghita şi Covasna, aşa-zisa revoluţie din decembrie 1989 a fost interpretată ca un eveniment exclusiv maghiar, îndreptat împotriva nu doar a statului totalitar comunist, ci şi împotriva statului român şi împotriva românilor, lozincile scandate de demonstranţii maghiari avand si caracter şovin revizionist: „Horthy, Horthy”, „Trăiască Ungaria”, „Ardealul la Ungaria”, „Afară cu românii împuţiţi”. 

Manifestanţii au fost orientaţi să distrugă sediile de miliţie şi securitate, 38 din acestea fiind ocupate, devastate şi incendiate; personalul a fost batjocorit, maltratat, cadre militare din miliţie şi securitate au fost omorîte cu bestialitate de aşa-zişi revoluţionari maghiari, nu pentru faptele lor, ci pentru că erau reprezentanţi ai Statului Român. 

Victimele – lt-col. Dumitru Coman din Odorheiul Secuiesc, plutonierul major Liviu Teofil Cheuchişan din comuna Dealu, jud. Harghita, maiorul Agache Aurel din Tîrgu Secuiesc, linşat în centrul oraşului, cadavrul fiind scuipat şi lovit, în continuare, ore întregi de toţi maghiarii prezenţi; în ochi i s-a înfipt o monedă şi emblema de la caschetă, iar în gură i s-a pus un şobolan; plutonierul Gabi Dănilă din comuna Zetea, jud. Harghita, şi doi maghiari consideraţi filoromâni, Ferencz Emeric din Cristuru Secuiesc şi Székely Gavril din Odorhei.
Toate manifestările publice au avut un pronunţat caracter antiromânesc, cu discursuri revizioniste maghiare, steaguri ungureşti, lozinci antiromâneşti.

Întreaga reorganizare post-revoluţionară a vizat, sub lozinca epurării comuniste, înlocuirea românilor din organele locale ale puterii administrative de stat, din fruntea unităţilor social-economice. Vechii comunişti, cu funcţii înalte înainte de 1989, nu au avut nimic de suferit dacă erau maghiari.

În paralel, a avut loc separatismul pe criterii etnice (mai ales în şcoli) şi alungarea a mii de români din cele trei judeţe. UDMR, organizaţie deja existenta la 22 dec. 1989 a iniţiat şi coordonat acţiunea de reorganizare a învăţământului în judeţele Mureş, Covasna şi Harghita, pe principiul segregaţionist rasist, a studierii numai în limba maghiară. 

Iar masurile  antiromâneşti in desfasurare au culminat cu rebeliunea  din martie 1990,de la Tîrgu Mureş, pregătită şi declanşată,– asa cum s-a dovedit!- de la Budapesta,inclusiv prin prezenta  catorva mii de „turisti unguri”intraţi in Ardeal, mai ales prin Satu Mare, prin care se urmărea coagularea unor mase critice detonatoare de confruntari prin care să se pună stăpînire pe oraşe cu „potential” pregatit, şi asasinarea unora dintre lideri români.

Bine pregătită, rebeliunea trebuia să indice lumii întregi necesitatea desprinderii Transilvaniei de România şi pentru a impune această concluzie urma să fie puternic mediatizată; Doua televiziuni occidentale deja aveau trimise echipe de filmare la Tîrgu Mureş, declaratii ulterioare devoaland ca respectivii reporteri au ştiut precis ce şi cînd se va întîmpla si aveau chiar cameramani de origine maghiară; toate au interpretat evenimentul ca fiind o acţiune antimaghiară; însuşi Mihăilă Cofariu, bătut bestial de maghiari, a fost prezentat ca victima a romanilor !!  (PETRE ŢURLEA – ROMÂNI ŞI UNGURI 1940-2011, ).
Doar politicienii unguri, obsedaţi de Trianon, au redevenit subit interesaţi de… soarta secuilor.

Iar secuii, instigati de UDMR, s-au declarat  la ultimele recensăminte, maghiari, îndreptăţindu-ne să vorbim de un Ţinut Secuiesc fără secui… 

Prof. Deak Andrei

http://infobrasov.net/revizionismul-horthist-revendica-iar-reinfiintarea-regiunii-autonome-maghiare-adica-un-kosovo-unguresc/

23/03/2018 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. Bine, bine … ei vor Kosovo unguresc, eu vreau Romania Mare cu granita pe Tisa. Toata tara Crisurilor si intreg Maramures.

    Apreciază

    Comentariu de ionelslavu | 23/03/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: