Se estimează că populația școlară de origine română din Ucraina se ridică la 57 000 de elevi (cu o pondere de circa 14% din ansamblul minorității române, minoritate reprezentând 409 mii de persoane, la ultimul recensământ general al populației din 2001, și situată pe poziția a doua, după minoritatea rusă), scrie https://cubreacov.wordpress.com/
Potrivit datelor recensământului populației, comunitatea românească din Ucraina este distribuită teritorial astfel:
44% în regiunea Cernăuți (nordul Bucovinei, ținutul Herța și nordul Basarabiei)
30% în regiunea Odesa (sudul Basarabiei și partea ucraineană a interfluviului Nistru-Bug)
8% în regiunea Transcarpația
12% în regiunile Krovopivnițk (fostă Kirovograd) și Nikolaev
6% în alte regiuni.
Numărul total de școli publice cu predarea în limba română este de 78 (dintr-un total de 16 365 de școli). Procentual și geografic școlile românești sunt distribuite astfel:
63 școli în regiunea Cernăuți (80%)
3 școli în regiunea Odesa (3,8%)
12 școli în regiunea Transcarpația (15%)
0 școli în regiunile Krovopivnițk și Nikolaev (0%)
0 școli în alte regiuni (0%).
Nu există în Ucraina nicio instituție privată de învățământ preuniversitar cu predarea în limba română. Alte minorități naționale din Ucraina dispun de instituții private de învățământ preuniversitar.
Cele 78 de școli publice românești reprezintă 0,47% din numărul total de școli din Ucraina, în timp ce minoritatea românească deținea oficial la ultimul recensământ 0,85% din ansamblul corpului social, în condițiile în care foarte mulți etnici români nu au fost înregistrați ca atare, fiind trecuți la alte naționalități, în special la ucraineni.
Numărul grădinițelor de copii cu instruirea în limba română este de 61, adică în 17 localități în care există școală românească nu există și grădiniță de copiii românească. Acest fapt constituie un factor determinant pentru ca părinții să opteze pentru înscrierea copiilor în școlile sau clasele cu predarea în limba ucraineană (sau rusă).
De asemenea, nu există în Ucraina nicio grădiniță de copii privată cu instruirea în limba română, în timp ce alte minorități dispun de grădinițe private cu instruirea în limbile lor materne.
Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina (cca 61%) sunt educați și instruiți în limbile ucraineană și rusă, statul ucrainean stimulând abandonarea educației în limba română în favoarea celei în limba ucraineană (sau rusă).
Raportul actual dintre elevii români instruiți în limba maternă și cei instruiți în limbile ucraineană și rusă este de aproximativ 4:6.
Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, în anul 2011-2012, un număr de doar 22 743 elevi erau instruiți în limba română, dintre care 18 666 – în limba română și 3 877 – în limba ”moldovenească”.
Acest contingent reprezenta circa 39% din populația școlară estimată de origine română din Ucraina, respectiv 61% dintre elevii de origine română sunt instruiți în limbile ucraineană și rusă.
De asemenea, 2 616 elevi instruiți în ucraineană sau rusă studiau limba română ca materie obligatorie, dintre care 578 limba română și 2 038 – limba ”moldovenească”.
Totodată, 564 elevi instruiți în ucraineană sau rusă studiau limba română ca materie facultativă, dintre care 289 limba română și 275 limba ”moldovenească”.
Per total, numărul elevilor români instruiți în limba română și al celor instruiți în limbile rusă și ucraineană care studiau limba română ca materie obligatorie sau facultativă în anul de învățământ 2011-2012 a constituit 25 923 elevi, ceea ce reprezenta doar circa 45% din populația școlară aparținând minorității naționale române (români, moldoveni, volohi) din Ucraina.
Totodată, Ministrul Educației de la Kiev a declarat la Cernăuți că în anul curent de studii 2017-2018 numărul elevilor instruiți în limba română este de doar aproximativ 16 000, iar al celor instruiți în limba ”moldovenească” este de doar circa 3000, astfel contingentul de copii români instruiți în limba maternă ridicându-se la doar circa 19 000.
În anul de învățământ 2015-2016 în clasele întâi ale școlilor publice din Ucraina fuseseră înscriși 414 mii de elevi. Ținând cont de ponderea elementului românesc în ansamblul corpului social din Ucraina conform datelor ultimului recensământ (0,85%), numărul elevilor de origine română înscriși în clasa întâi ar fi trebuit să fie de circa 3 500.
În anul curent de învățământ 2017-2018 numărul elevilor înscriși în clasele întâi ale școlilor publice din Ucraina a fost de 408 208, ceea ce ar însemna, ținând cont de ponderea procentuală a elementului românesc înregistrat la recensământ, un număr de aproximativ 3 469 de elevi de origine română înscriși în clasa întâi, indiferent de limba de predare. Cea mai mare parte dintre aceștia au fost înscriși în școlile sau clasele cu predarea în limba ucraineană.
Cifra de 408 208 elevi înscriși în clasele întâi a fost anunțată public de către ministrul Științei și Educației din Ucraina, Lilia Grinevici (”1 вересня в 1-й клас підуть 408 тис. 208 першокласників” – сказала міністр освіти і науки Лілія Гриневич, Перший раз у перший клас: в Україні зросла кількість першокласників у 2017, Українські новини, 16 серпня2017 // ”La 1 septembrie vor merge în clasa întâi 408 mii 208 elevi” – a spus ministrul Științei și Educației, Lilia Grinevici, Prima dată în clasa întâi: în anul 2017 numărul elevilor claselor întâi din Ucraina a crescut, Ukrainski novini, 16 august 2017).
Pentru a stimula înscrierea celor 3 469 de copii români în clasa întâi cu predarea în limba română, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni ar fi trebuit să aibă în vedere un număr corespunzător de burse identitare în locul celor 1000 de burse de merit/de performanță prevăzute pentru toată populația școlară românească din Ucraina instruită în limba română.
Cât privește cele 1000 de burse de merit/de performanță lunare mari propuse de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și aprobate de Guvernul României, avem următorul tablou: 1000 elevi x 200 RON x 9 luni = 1 800 000 RON (sau cca 385 885 Euro)/an.
Această variantă cuprinde 4,39% din populația școlară instruită în limba română sau doar 1,74% dintre elevii de origine română. Astfel, varianta actuală nu vizează la 95,61% dintre elevii instruiți în limba română și 98,26% din elevii de origine română din Ucraina.
Mai multe organizații reprezentative ale românilor din Ucraina au propus ca statul român să acorde burse identitare anuale mai mici tuturor celor 19 000 de elevi români instruiți în limba română, situație din care ar rezulta un cu totul alt tablou: 19 000 elevi x 500 RON/an = 9 500 000 RON (sau cca 2 036 616 Euro)/an.
În această situație, cuprinzând sută la sută populația școlară instruită în limba română, suma alocată ar fi de doar 5,27 ori mai mare decât prevede varianta actuală, iar numărul de elevi vizați ar fi de 19 ori mai mare (respectiv, efectul social ar crește cu 1 800%, cu impact imens asupra prestigiului învățământului în limba română).
Cumulând cei doi factori de creștere, devine evident că randamentul financiar al variantei propuse este cu cca 400 % mai mare decât al celei actuale.
Aceste costuri sunt incomparabil mai mici decât dacă statul român ar sprijini funcționarea de școli private în cele 78 de localități din Ucraina în care există în prezent învățământ preuniversitar în limba română (față de 282 de localități în care a existat învățământ preuniversitar în limba română între 1924 și 1991).
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
[…] https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2018/03/19/alarmant-mai-putin-de-jumatate-din-copii-romani… […]
ApreciazăApreciază
Pingback de Necunoașterea limbii de stat, ar urma să fie PEDEPSITĂ în Ucraina cu ÎNCHISOAREA « CER SI PAMANT ROMANESC | 02/03/2019 |