Biroul de presă al Patriarhiei Române a criticat din nou atitudinea anumitor jurnaliști în ceea ce privește înălțarea Catedralei Mântuirii Neamului și și-a exprimat regretul că aceștia exagerează costurile necesare.
Astfel, Patriarhie afirmă că presa ”exagerează de 5-6 ori costurile de execuţie a viitoarei Catedrale patriarhale la stadiul roşu-gri, o compară cu fosta Casă a Poporului, deşi este de 10 ori mai mică decât aceasta din punctul de vedere al suprafeţei desfăşurate”.
De asemenea, Patriarhia amintește și faptul că ”sprijinul financiar pentru construirea unor noi locaşuri de cult este prevăzut şi în legislaţia altor state membre ale Uniunii Europene, precum Luxemburg, Olanda, Portugalia, Croaţia şi Slovacia ş.a.”
În comunicat, se mai scrie că, în cei 3 ani de la începerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, plata impozitelor şi contribuţiilor sociale la salariile lucrătorilor de pe şantierul Catedralei, a TVA, a accizei şi a altor taxe au fost în valoare de peste 40 milioane de lei (aproximativ 9 milioane de euro).
Comunicatul integral al Patriarhiei Române:
Catedrala Mântuirii Neamului se înalţă. Credincioşii se bucură, iar cârtitorii se tulbură
În legătură cu unele ştiri şi articole apărute în mass-media, devenite „obsesii demolatoare“ cu privire la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, Patriarhia Română precizează:
1. După trei ani de la începerea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, se constată că mai sunt încă instituţii media care nu urmăresc informarea opiniei publice cu obiectivitate despre construirea acestui locaş de cult, ci continuă, adesea cu invidie şi răutate, seria de dezinformări premeditate şi coordonate.
Astfel, unii jurnalişti, în mod intenţionat, exagerează de 5-6 ori costurile de execuţie a viitoarei Catedrale patriarhale la stadiul roşu-gri, o compară cu fosta Casă a Poporului, deşi este de 10 ori mai mică decât aceasta din punctul de vedere al suprafeţei desfăşurate, sau consideră un exces al Statului sprijinul financiar legal oferit pentru edificarea acesteia, pe motivul că aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru construirea de spitale şi şcoli, deşi în ultimii ani s-au închis multe spitale şi şcoli în diferite zone ale ţării, apărând însă noi spitale private şi şcoli particulare.
2. În mod paradoxal, unii jurnalişti admiră catedralele altor popoare, dar blamează construirea Catedralei naţionale a poporului român, inconsecvenţa şi lipsa de demnitate etnică ale acestor „demolatori mediatici“ fiind evidente.
O analiză atentă a istoriei construirii catedralelor din întreaga lume arată că acestea au fost edificate mai ales cu sprijinul financiar din partea autorităţilor de Stat.
Un exemplu recent îl reprezintă amplele lucrări de consolidare ale fundaţiei Catedralei „Sagrada Famiglia“ din Barcelona, încă nefinalizată, care au fost suportate financiar integral din bugetul provinciei spaniole Catalonia tocmai pentru că autorităţile au înţeles importanţa acestui edificiu bisericesc vizitat în fiecare an de milioane de turişti.
Iar „Catedrala naţională“ din Washington (SUA), construită în secolul 20, este preţuită de autorităţile de Stat ca fiind un simbol naţional.
Celor care mai contestă alocarea de fonduri publice în vederea construirii viitoarei Catedrale le reamintim faptul că sprijinul financiar pentru construirea unor noi locaşuri de cult este prevăzut şi în legislaţia altor state membre ale Uniunii Europene, precum Luxemburg, Olanda, Portugalia, Croaţia şi Slovacia ş.a.
3. Prin Legea construirii ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului nr.376/2007 se recunoaşte caracterul naţional al proiectului Patriarhiei Române,considerat ca fiind necesar pentru cult şi reprezentativ pentru credinţa majorităţii poporului român, care la ultimul recensământ al populaţiei din anul 2011 şi-a declarat apartenenţa la Biserica Ortodoxă Română în proporţie de 86%. Astfel, articolul 1, alin. 2 din această lege prevede că „fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale“.
Viitoarea Catedrală patriarhală se construieşte din donaţiile clerului şi ale credincioşilor în cadrul colectei organizate în bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate şi cu sprijin financiar de la bugetele de Stat central şi locale, ai căror contribuabili sunt în majoritate creştini ortodocşi.
Astfel, viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului este construită din banii românilor pentru români, ei fiind europeni credincioşi şi darnici, demni de o catedrală naţională, ca şi celelalte popoare europene.
În acelaşi timp, precizăm că în cei 3 ani de la începerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de Stat pentruplata impozitelor şi contribuţiilor sociale la salariile lucrătorilor de pe şantierul Catedralei, a TVA, a accizei şi a altor taxe au fost în valoare de peste 40 milioane de lei (9 milioane de euro). Astfel, o mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de Stat ca sprijin financiar pentru construirea viitoarei Catedrale patriarhale s-a întors la bugetul public.
Iar efectul banilor folosiţi pentru Catedrală se vede concret în construcţia care se înalţă, deoarece banii primiţi nu se scurg în alte direcţii prin evaziunea fiscală, devenită cauza principală a lipsei banilor pentru sănătate, educaţie şi alte domenii prioritare ale societăţii.
4. Referitor la graficul de execuţie a lucrărilor, reamintim că în aprilie 2013 a fost finalizată construirea infrastructurii Catedralei Mântuirii Neamului, iar din toamna aceluiaşi an au început lucrările la suprastructura acesteia.
Edificarea viitoarei Catedrale patriarhale se estimează a fi terminată în anul 2016, dată fiind complexitatea lucrărilor care trebuie realizate, pentru ca aceasta să reziste la cutremure şi să existe timp îndelungat.
5. Totodată subliniem faptul că paralel cu construirea Catedralei şi a altor biserici, în pofida crizei economico-financiare din ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română continuă opera social-filantropică, medicală şi educaţională desfăşurată în beneficiul comunităţilor de români din ţară şi străinătate, care nu s-a diminuat, ci s-a amplificat.
În acest sens, reamintim că pentru susţinerea acestor activităţi în anul 2013, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit suma de peste 80.000.000 de lei, cu 10% mai mult decât în anul anterior pentru ajutorarea a aproape 1 milion de români în peste 780 de instituţii socio-medicale şi educaţionale proprii (cantine sociale, brutării, cabinete medicale, farmacii, centre educaţionale pentru copii, centre de zi pentru vârstnici, grădiniţe sociale şi after-school, centre pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane etc.).
Noua Catedrală va fi un edificiu major care va îmbogăţi patrimoniul cultural al României şi care rămâne în ţară, nu pleacă în afara ei. În acest sens, cei care nu pot sau nu vor să participe la construirea ei ar fi mai înţelepţi dacă nu devin „demolatori mediatici“ ai ei, învrăjbind periodic opinia publică, printr-o atitudine ostilă nejustificată. În concluzie, dacă nu vrei să fii ctitor, cel puţin nu fi cârtitor!
Patriarhia Română prin construcția acestui edificiu megaloman încearcă să-și asigure pâinea de mâine a acestor pigmei ce tot sug valori din bugetele primăriilor și în special al celor din București în frunte cu Capitala Însă în țară avem o sărăcie cruntă, sărăcie sub nivelul anilor 1980-1990 și construim MegaCatedrale! Ceaușescu pe lângă Casa Poporului putea să construiască și astfel de catedrale contrar ideilor că acesta iera Toma Necredinciosul în religie și, ca să vă întăresc ideea că acesta apăra valorile istorice amintiți-vă cum a reușit să strămute MegaBiserici din Dealul Spire către perimetru Izvor insă, acesta își putea permite astfel de cheltuieli pentru că economia românească era în plină dezvoltare și statul era stăpân pe valorile României și economia în general.
Nu vă mai uitați în Ograda Capitaliștilor și coborâți cu picioarele pe teritoriul vostru românesc.
ApreciazăApreciază
Încercaţi să judecaţi fără părtinire…Citiţi vă rog atent articolul şi veţi vedea că toate naţiunile creştine au construit deja de secole catedrale.
Oare de ce nu vă irită faptul că deşi aveam un stadion naţional, s-au găsit imediat fonduri mult mai mari decât în cazul Catedralei Naţionale pentru a construi un altul?..Ce să mai spunem despre aşa zisul Palat al Parlamentului cu care propaganda se mândreşte şi nu uită să specifice că aste a doua cea mai mare clădire din lume ?
Repet citiţi atent articolul şi pe urmă încercaţi să emiteţi păreri referitoare la necesitatea Catedralei…
ApreciazăApreciază
A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.
ApreciazăApreciază
Bună ziua.
Problema este cu totul altfel decât sugerarea din articol. De ce nu se face trimitere la Constituție?
Constituția spune așa: România nu are religie de stat. Cei care doresc să fie creștini ortodocși pot dona fonduri din propriul buzunar, dar nu din fonduri de stat. Catedrala are caracter particular și nu de stat. Ceea ce au făcut guvernele este o încălcare a libertății religioase, o distribuire ilegală a fondurilor statului.
Respect religia ortodoxă și merită să aibă o asemenea catedrală, dar, din buzunarul propriu și nu al taxelor strânse de la o populație care nu a fost consultată pentru luarea unei asemenea decizii. Spor la construit, dar pe banii parohiilor și a donațiilor.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
CAPITOLUL II
Drepturile şi libertăţile fundamentale
ARTICOLUL 29
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia…
În România sunt recunoscute oficial 18 CULTE RELIGIOASE, potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă
Toate cultele religioase, inclusiv cel ortodox şi cel catolic care au cei mai mulţi credincioşi, primesc legal si transparent ajutoare băneşti şi de altă natură din partea Statului Român.
Noua Lege, nr. 489/2006, privind Libertatea religioasa si regimul general al Cultelor pleaca de la premisa de baza a recunoasterii de catre Stat a rolului pozitiv al cultelor in viata societăţii romanesti contemporane:
“Statul Roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social – caritativ, cultural si de parteneri sociali, precum si statutul acestora de factori ai pacii sociale” (art. 7, alin. 1).
Statul roman recunoaste rolul important al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte Biserici si Culte recunoscute, in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti (art. 7, alin. 2).
Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publica. (art. 8, alin. 1).
Ca urmare a acestei atitudini, o nota deosebita in noua Lege a Cultelor se concretizeaza prin aceea ca exista posibilitatea parteneriatelor sociale de interes comun incheiate intre Stat si Biserica sau Culte (art. 9, alin. 5).
In acest sens, se trece de la simpla respectare a libertatii religioase si a autonomiei cultelor la cooperarea – parteneriat social dintre Stat si Biserica in viata societatii româneşti.
Aceste relatari privind cooperarea dintre Stat si Biserica in domeniul vietii sociale se explica nu numai prin increderea de care se bucura Biserica in randurile populatiei României, românii fiind unul dintre popoarele cele mai religioase ale Europei, ci si prin nevoia de a face fata multor probleme de ordin social.
Acesta este spiritul în baza căruia nu doar Biserica Ortodoxă Română, dar şi celelalte culte religioase recunoscute de legile României pot beneficia de ajutoare băneşti sau de altă natură din partea Statului Român.
În toate ţările Uniunii Europene, cultele asumate de stat (recunoscute sau înregistrate) beneficiază cel puţin de toate avantajele acordate organizaţiilor non-profit: statele nu percep impozit pe lăcaşurile de cult, donaţiile făcute cultelor nu sunt taxate, iar personalul clerical beneficiază fie de un sprijin direct, fie de scutiri de taxe şi impozite, pentru facilitarea misiunii sale.
Asistenţa religioasă în instituţiile publice este finanţată de stat, ca o consecinţă a garantării libertăţii religioase şi de cult.
Totodată, în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, venitul realizat de culte din activităţi lucrative este scutit de impozit, dacă este reinvestit în activităţi de interes public, printre care se numără şi activităţile culturale.
În toate ţările analizate, donaţiile directe nu sunt impozitate, iar sumele primite de personalul de cult din aceste fonduri nu sunt nici ele impozabile.
Cultele din statele UE se autofinanţează sau sunt finanţate de stat ori din „taxa pentru Biserică”, iar în multe ţări donaţiile sunt scutite de taxe, imobilele bisericii nefiind impozitate.
În România,nu există impozit pe cult, dar statul prevede în bugetul său linii de credit prin care sunt susţinute cultele în lucrarea lor considerată ca fiind de utilitate publică.
Toate cele 18 culte recunoscute sunt egale în privinţa drepturilor de finanţare din partea statului, sau a autorităţilor publice centrale şi locale, cu respectarea principiului proporţionalităţii.
Cultele pot stabili contribuţii benevole pentru susţinerea activităţilor pe care le desfăşoară.
Atenţie !
Ajutorul financiar pe care statul îl acordă la cererea cultelor este stabilit în raport cu numărul de credincioşi ai cultului respectiv şi cu nevoile reale de subzistenţă şi activitate ale acestuia şi poate fi folosit în principal pentru cheltuieli de funcţionare, pentru constituirea şi conservarea patrimoniului imobil, pentru activităţi sociale, culturale şi educative.
Susţinerea financiară a cultelor se realizează în primul rând prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte. Statul participă şi la salarizarea personalului de cult cu un anumit procent, privilegiind unităţile de cult care sunt în dificultăţi financiare. Autorităţile locale, la cererea cultelor, pot participa financiar la susţinerea activităţii acestora.
Ca ajutor material indirect, statul acordă cultelor facilităţi fiscal şi avantaje în natură. Legea permite ca 2% din impozitul pe venit să fie atribuit asociaţiilor non-profit sau cultelor.
Codul fiscal prevede o exonerare de impozit pentru activităţile lucrative ale cultelor prin care sunt finanţate construcţiile destinate activităţilor cu caracter religios, activităţi de conservare şi restaurare a imobilelor, activităţi religioase sau educative.
Sunt scutite de impozit clădirile aparţinând cultelor recunoscute, cu excepţia celor care sunt folosite pentru activităţi economice.
Toate catedralele şi bisericile mari construite după anul 1990 în alte orașe ale României au primit sprijin financiar de la bugetul central sau de la bugetele locale, potrivit Constituției României (art. 29-30), Legii Cultelor nr. 489/2006, O.G. 82/2001 şi H.G. nr. 1470/2002.
Autorităţile Statului român au înţeles necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului ca necesitate practică, dar şi ca simbol al demnității şi unității naţionale prin adoptarea în unanimitate a Legii Catedralei nr. 261/2005, precum şi ca o reparație morală pentru bisericile demolate sau translate din Bucureşti pentru a construi în locul lor Casa Poporului.
În art. 1 alin. (2) al acestei legi se prevede că fondurile necesare construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita alocărilor bugetare anuale, precum și de organele administrației publice locale.
Este bine de stiut că în alte state din lume, marile catedrale s-au construit şi cu sprijinul financiar al Statului sau prin acordarea de facilități fiscale pentru societățile comerciale care au contribuit la edificarea acestora.
De exemplu, Catedrala Națională din Washington DC (SUA), Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova (Rusia), Catedrala Sfântul Sava din Belgrad (Serbia) etc.
ApreciazăApreciază
Deci, Catedrala aparține Statului Român și nu bisericii ortodoxe, catolice sau a vre-o unei secte religioase. Marea masă de fonduri investite în această megaconstrucție aparține națiunii române pentru că statul, primăria capitalei și județele au rupt și de la gura săracilor ce-și plătesc contribuțiile și taxele la zi. Să nu vă treacă prin minte cumva că biserica va patrona acest mastodont orthodox și nu numai. Slujbașii bisericii vor fi angajații statului roman așa cum se întâmplă cu preoții din bisericile militare.
ApreciazăApreciază
Presupun că ştim să citim…
Hai să mai citim odată:
„Toate catedralele şi bisericile mari construite după anul 1990 în orașele României au primit sprijin financiar de la bugetul central sau de la bugetele locale, potrivit Constituției României (art. 29-30), Legii Cultelor nr. 489/2006, O.G. 82/2001 şi H.G. nr. 1470/2002.
Autorităţile Statului român au înţeles necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului ca simbol al demnității şi unității naţionale prin adoptarea în unanimitate a Legii Catedralei nr. 261/2005, precum şi ca o reparație morală pentru bisericile demolate sau translate din Bucureşti pentru a construi în locul lor Casa Poporului.
În art. 1 alin. (2) al acestei legi se prevede că fondurile necesare construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita alocărilor bugetare anuale, precum și de organele administrației publice locale.
Vă sugerez să mai citiţi încă odată articolul şi să nu emiteţi judecăţi pripite…
ApreciazăApreciază
Catedrala Națională este singura construcție-simbol la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. Felicitări celor care au gândit și pus în practică acest proiect pe care și l-au dorit strămoșii noștri încă din anul 1877.
ApreciazăApreciază