CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Vizita Nataliei Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni în Ucraina şi dezinteresul faţă de genocidul identitar la care sunt supuşi românii de către Kiev

 

 

 

 

Intotero Profilul lui Natalia Elena Poza, Imagine poate conține: 1 persoană, aproape

 

 

 

În data de 2 martie 2018 Natalia Intotero, Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, a întreprins o vizită de lucru în Ucraina ca să le spună românilor supuși unui început de genocid identitar de către Kiev, doar vorbe, transmite corespondentul Romanian Global News la Cernăuți.

Elementul central al vizitei a fost întâlnirea de la Consulatul General al României la Cernăuți, care inclus o serie de dezbateri referitoare la Legea Educației promulgată de autoritățile ucrainiene și care desfințează învățământul în limba română și asa zisul experiment al învățământului bilingv în școli, în fapt o găselniță a autorităților ucrainiene pentru a convinge românii să renunțe la limba română.

Printre alte teme discutate au fost necesitatea deschiderii unei grădiniţe româneşti în Cernăuţi (n.r. de ce doar una?), în condițiile în care etnicii maghiari din Transcarpatia au deschis zeci de grădinițe cu ajutorul Ungariei, bursele pentru 1000 de elevi români din Ucraina în condițiile în care aceștia sunt aproape 50.000, iar Ungaria dă burse identitare, nu de merit, TUTUROR elevilor care învață în maghiară în Ucraina, veșnica reconstrucţie a Casei Memoriale „Aron Pumnul din Cernăuți și promisiuni pentru jurnaliștii români din comunitățile istorice.

În cadrul întâlnirii, cu un tupeu demn de zona din care provine, însoțitorul și se pare controlorul ministrului Intotero, consilierul Costin Ciobanu, adică același individ care a susținut, în Senatul României, că nu trebuiesc acordate burse tuturor copiilor care învață în limba română în Ucraina, s-a străduit, cu jumătăți de frază incoerente, să explice celor prezenți la întâlnire procedura extrem de complicată dar și plină de riscuri pentru asociația care și-o asumă, de acordare a amărâtelor de 1000 de burse.

În condițiile în care, așa cum se sublinia mai sus, Ungaria acordă burse TUTUROR copiilor care învață în limba maghiară în Ucraina prin proceduri extrem de simple și nebirocratice.

De ce îl poartă ca pe sfintele moaște Intotero pe Ciobanu după ea? Sunt zvonuri că acesta ar fi trimis de Sistem că să o facă pe Intotero, așa cum le-a făcut și pe Ligor și Păstârnac, foste ministre, să facă praf activitatea legată de românii de pretutindeni a MRP, ca apoi tot Sistemul să ceară, prin „cutii de rezonanță”, desființarea Ministerului care demostrând că este ineficient, nu se mai justifică…Este o ipoteză de luat în seamă!

Anatol Popescu, Președintele Asociației „Basarabia” din Sudul Basarabiei, Ucraina, a comentat impresia pe care a lăsat-o românilor vizita ministrei Intotero în Ucraina:

„De la minutul 6:45, doamna ministru eschivează în mod flagrant de la problema limbii „moldoveneşti” impuse de autorităţile ucrainene şcolilor cu predare în limba română din Sudul Basarabiei. Nici MAE, nici MRP nu are o soluţie, la această problemă – acesta ar fi trebuit să fie răspunsul. Pentru dumneaei nu există, cu siguranţă, români în această zonă. Sunt în Australia, Noua Zeelandă, Cernăuţi şi Slatina, chiar şi la Comrat, probabil, numai nu în Basarabia Istorică. Drept dovadă, în mandatul precedent nu a atras nicio atenţie acestei regiuni multîncercate în decursul istoriei.”

Ce a înțeles Natalia Intotero din ce au cerut românii din Ucraina vedeți în interviul acordat pentru jurnaliștii BucPress TV:

 

Publicitate

06/03/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

6 martie 1897- A apărut Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Acum 121 de ani, la data de 6 martie 1897 (6/18), apărea Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători.

Potrivit legii, repausul se acorda liber numai o jumătate de zi, duminică dimineaţă, şi 14 sărbători pe an, dar condiţionat pentru întreprinderile industriale, întrucât Camera de Comerţ avea latitudinea să hotărască întreprinderile la care trebuia să se lucreze continuu.

Legea a fost dată la iniţiativa primului ministru Lascăr Catargiu, sprijinit de primarul capitalei de la acea vreme, scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea, care a susţinut adoptarea legii spunând că: „muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecînd la lucru în zori şi întorcîndu-se acasă noaptea, tîrziu”.

 Ziua liberă de duminică nu a fost bine primită de toată lumea. Printre cei care au contestat repausul duminical s-a numărat marele nostru dramaturg  Ioan Luca Caragiale care scria :
” N-am vazut ceva mai urât pe lume decat un oras mare în zilele de repaus dominical! Toate prăvăliile cu obloanele lasate ca pleoapele în somn… Ce somn!… Peste tot închis!… Să vrei să te spânzuri, n-ai de unde să-ţi cumperi un ştreang… Lipsa asta de activitate, de viata, de mişcare comercială mă apasă pe umeri, mă trage şi pe mine la somn; şi nu pot dormi măcar – parcă sunt în stare de insomnie… şi când mai vad şi toată mitocanimea asta parvenită, prostimea asta eleganta, învârtindu-şi roatele cu cauciuc în neştire, îmi vin fel de fel de idei… primejdioase… De un ceas umblu să dau de un prietin… parcă toţi au intrat în pământ!”.
 
 În 1910, legea a fost modificată cu o  prevedere care stabilea acordarea de libere duminica şi de sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale. Excepţie de la lege făceau instituţiile statului şi  administraţia publică. Tot excepţie se făcea şi în cazul brutăriilor.

Acestea lucrau în toate zilele săptămînii pentru a vinde pâine proaspătă, fiind obligatoriu deschise şi duminica.

Abia în 1913, au primit liber şi brutăriile. Prin Decretul Regal nr.4.333 emis în data de 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui text prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor care trebuiau consumate chiar în ziua producerii.

  Peste încă un deceniu,  în 1925, a apărut “Legea pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale”, prin care patronii erau obligaţi să acorde salariaţilor lor un număr de 11 zile libere pentru sărbătorile legale.

În contextul declanşării celui de-al Doilea Război Mondial a fost adoptat “Decretul-lege pentru stabilirea regimului muncii în condiţii excepţionale”.

Documentul emis în 1940, prevedea mărirea zilei de lucru  şi anularea dreptului la concediu pentru salariaţi.

Un an mai târziu, în 1941, a apărut Decretul privind regimului muncii în timp de război” care interzicea orice încetare a lucrului în întreprinderile militarizate fără încuviinţarea comandantului militar al întreprinderii.   

Comuniştii au desfiinţat zilele libere de sărbătorile religioase. În timpul regimului comunist, românii au avut zile libere doar cu ocazia sărbătorilor de stat:1 şi 2 mai, 23 şi 24 august.

După Revoluţia din Decembrie 1989: prin decretul adoptat pe  14 martie 1990 s-a stabilit săptămâna de lucru de cinci zile în unităţile de stat. S-a stabilit, de asemenea, faptul că sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. 

 În prezent, Codul Muncii prevede 14 zile libere acordate cu ocazia sărbătorilor legale, respectiv câte două zile pentru Anul Nou, Paşte, Rusalii şi Crăciun şi câte o zi pentru Ziua Unirii Principatelor Romane, Ziua Internaţională a Muncii, Ziua Copilului, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Andrei şi Ziua Naţională a României.   

Potrivit prevederilor legale în vigoare, angajaţii care sunt nevoiţi să lucreze inclusiv în zilele considerate libere, vor primi în plus la salariu, adică ziua lucrată va fi plătită dublu.

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/03/06/ziua-de-6-martie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

https://www.scribd.com/document/260311600/Repausul-Dominical

https://zilelibere.com/

 http://www.rador.ro/2018/03/06/182342/

http://adevarul.ro/locale/alexandria/istoria-liberelor-romani-aparut-legea-repausului-duminical-1_58eb66e95ab6550cb8219403/index.html

06/03/2018 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , | 5 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: