România în pragul dezastrului social

 

 

Unul din cinci români cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani este plecat din ţară pentru mai mult de un an, conform Monitorului Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

„Emigraţia de lungă durată este măsurată ca diferenţa între populaţia cu domiciliul şi cea cu reşedinţa în România. Mai mult de 2,5 milioane din cetăţenii români cu domiciliul permanent în România sunt plecaţi din ţară pentru mai mult de un an. Numărul lor a crescut constant, îndeosebi după 2007.

Dacă la nivel naţional fenomenul reprezintă „numai” 12% din populaţie, la grupele de vârstă 25 – 39 de ani (perioada cea mai activă, atât din punctul de vedere al forţei de muncă, cât şi al fertilităţii) incidenţa este dublă: unul din cinci cetăţeni de această vârstă este plecat din ţară pentru mai mult de un an” (București, România/Romanian Global News)

26 de ani de la războiul ruso-român de la Nistru. VIDEO

 

 

Vineri, 2 martie, s-au împlinit 26 de ani de la războiul declanșat de Rusia la Nistru,  după ce forţele rebele și armata rusă au atacat posturile de poliţie basarabene de pe malul stâng al Nistrului .

Iniţial, pe 2 septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independenţa regiunii, iar doi ani mai târziu a început războiul. Efective ale gărzii transnistrene şi unităţi de mercenari sub comanga GRU, au atacat postul de poliţie din Dubăsari. În acea perioadă Republica Moldova nu avea armată.

Astfel, autorităţile de la Chişinău au ripostat cu forţele poliţiei.

 

 

 

Foto: Eroi moldoveni anonimi

 

Conflictul a fost coordonat de Armata a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldaţi, ajutată de regimente întregi de mercenari cazaci aduşi de spionajul militar rusesc (GRU) din stepele calmâce, din Siberia.

La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de încetare a focului între ex-preşedintele Mircea Snegur şi preşedintele de atunci al Rusiei, Boris Elţin.

În timpul conflictului armat, cele mai grele lupte s-au dat la Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa.

Potrivit datelor Ministerului Apărării, în timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar alţi 284 au rămas invalizi, scrie www.deschide.md.

  

Români nu vă uitați eroii!

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/?s=fotografii+r%C4%83zboi+pe+nistru+

 

 

Analistul politic american Robert Kaplan: „Provocarea strategică pentru România este să se protejeze nu împotriva unei acţiuni imediate a Rusiei, ci împotriva unei acţiuni subversive lente

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Presupun că Putin, fiind un ofiţer de informaţii, nu un funcţionar plicticos, ştie că Articolul 5 din Tratatul NATO protejează membrii săi împotriva unei invazii terestre, dar nu protejează membrii NATO împotriva acţiunilor subversive, împotriva activităţii serviciilor de informaţii, împotriva imperialismului prin intermediul companiilor energetice, mai degrabă decât prin intermediul Armatei Roşii. Nu protejează Europa Centrală şi de Est împotriva acţiunilor subversive prin cumpărarea mediei şi a băncilor”, avertiza în urmă cu cinci ani analistul american Robert Kaplan, atenţionând România să se ferească de acţiunile Rusiei în următorii cinci ani.

  Robert Kaplan, desemnat în 2011 de către Foreign Policy printre „Primii 100 de gânditori ai lumii”, a subliniat că Rusia se simte permanent vulnerabilă, deoarece are un teritoriu vast, dar are mai puţini cetăţeni decât Bangladesh şi este divizată interior de munţi şi de fluvii.

Această vulnerabilitate „duce la insecuritate, iar imperiile se formează din insecuritate, din nevoia de a avansa, pentru că, dacă nu avansează, sunt ameninţate din interior”, a explicat Kaplan.

Cred că provocarea strategică pentru România şi vecinii săi este să se protejeze nu împotriva unei acţiuni imediate a Rusiei, ci împotriva unei acţiuni subversive lente în următorii cinci ani”, a mai spus el.

„Ceea ce vrea preşedintele rus este o zonă tampon tradiţională în Europa Centrală şi de Est şi în Caucaz. Cu alte cuvinte, el nu vrea să recreeze Pactul de la Varşovia. Acesta a fost prea scump şi de aceea s-a prăbuşit Uniunea Sovietică. El vrea o zonă tampon tradiţională, de influenţă, cuvântul potrivit ar fi finlandizare.

Vrea ca în Europa Centrală şi de Est şi în Caucaz să aibă o situaţie similară celei pe care o avea URSS în Finlanda în timpul Războiului Rece, când politica externă finlandeză era, într-o anumită măsură, deţinută de URSS. Li se permitea să fie capitalişti şi democraţi, dar în alte zone nu erau independenţi deloc”, a declarat în mai 2014  la Bucureşti, analistul Stratfor, Robert Kaplan, care şi-a lansat, la MAE, volumul „Răzbunarea geografiei”.

El a mai subliniat că Ucraina, ca loc de naştere al Rusiei, este mai importantă pentru Moscova decât este pentru Europa şi pentru SUA, astfel că ruşii vor fi „mai agresivi pentru a o păstra”, menţionând că Putin „a calculat probabil corect” că Europa nu va lua „sancţiuni semnificative” împotriva Rusiei, din cauza dependenţei energetice şi a implicării economice în Rusia. „Şi probabil că are dreptate, atât timp cât nu trimite trupe în Ucraina, ceea ce-i puţin probabil”, a spus Robert Kaplan.

„Presupun că Putin, fiind un ofiţer de informaţii, nu un funcţionar plicticos, ştie că Articolul 5 din Tratatul NATO protejează membrii NATO împotriva unei invazii terestre, dar nu protejează membrii NATO împotriva acţiunilor subversive, împotriva activităţii serviciilor de informaţii, împotriva imperialismului prin intermediul companiilor energetice, mai degrabă decât prin intermediul Armatei Roşii. Nu protejează Europa Centrală şi de Est împotriva acţiunilor subversive prin cumpărarea mediei şi a băncilor”, a avertizat analistul american.

Autorul american a mai arătat că, date fiind resursele sale și așezarea sa geografică, România are potențialul de a deveni un spațiu propice pentru dezvoltarea de afaceri și atragerea de investiții, cu condiția să-și creeze instituții solide.

România este, într-un fel, binecuvântată

„România este, într-un fel, binecuvântată din punct de vedere geografic. Are Delta Dunării, accesul pe Dunăre către Europa Centrală, are, comparativ cu vecinii săi, rezerve enorme de energie, de resurse minerale strategice, metale, hidrocarburi (…). Provocarea pentru România este să construiască instituții solide (…) care să facă din România un spațiu dezirabil pentru afaceri și pentru investiții din partea statelor occidentale”, a susținut Kaplan, potrivit Agerpres.

În acest sens, el a dat exemplul statului Singapore. „România să utilizeze exemplul statului Singapore, combinat cu resursele sale naturale și cu accesul său la Dunăre, poate fi un pol de stabilitate și un spațiu pentru dezvoltat afaceri în secolul XXI”, a subliniat analistul american.

Scriitorul și analistul american  crede că Ungaria încă își mai dorește “să recupereze teritoriile pierdute”, între ele și Transilvania. Kaplan  știe că nimeni la Budapesta nu vorbește “public” și “deschis” despre acest ideal, dar susține că “acest lucru există în rădăcinile politicii externe ungare”. 

Rusia și Ungaria “ar putea colabora” pentru revenirea la Ungaria Mare, declară analistul american, amintind, însă că “Statele Unite sunt un factor descurajant” pentru orice aranjament de acest fel.

În ceea ce privește “geografia imposibilă” a României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Kaplan amintește că atunci țara s-a aflat “între Hitler și Stalin”, în vreme ce azi este “mult mai aproape de Putin, decât de Statele Unite: în vreme ce SUA se află în partea cealaltă a lumii, Putin este chiar lângă România”.

 

 

 

Robert Kaplan a fost timp de peste 25 de ani corespondent de politică externă pentru publicația „The Atlantic” iar în 2011 „Foreign Policy” l-a inclus în topul său „Primii 100 de gânditori ai lumii”.

Din 2009 până în 2011, Kaplan a fost membru al Comitetului de Politici de Apărare condus de secretarul american al Apărării, Robert Gates.

În ianuarie 2016 a publicat în Statele Unite un volum  despre România sub titlul, “În umbra Europei”, declarând că: ” am vrut să așez și mai bine România pe harta Washingtonului. Există atât de multe cărți bune, scrise în engleză de istorici și jurnaliști despre Polonia, încât poți spune că există o bibliotecă întreagă despre această țară. România are în schimb parte de mult mai puține cărți.

Pentru mine, România este la fel de importantă ca Polonia: geografic, demografic, ca fel de organizare cele două state sunt similare în efortul lor de a face față Rusiei.”

În legătură cu faptul că expansiunea Rusiei nu a putut fi oprită până acum: Crimeea a devenit parte a Rusiei, iar Ucraina este pe cale să devină un stat eșuat, Georgia a fost invadată în 2008 de Rusia, și la rândul ei are două enclave rusești pe terioriul ei, Osetia de Sud și Abhazia, în vreme ce Republica Moldova are la rândul ei una, Transnistria, analistul american a declarat:

„Cred că economia Rusiei va merge din rău în mai rău și din acest motiv agresiunile Rusiei în afară vor merge la fel din rău în mai rău. De asemenea, în interior situația este complicată, de aceea Putin vrea să fie agresiv în afară. Strategia lui Vladimir Putin este de a crea enclave rusești, spații destinate contrabandei, locuri care nu sunt de loc state legale, ca Transnistria, Abhazia, Nagorno-Karabah, dar care pot fi folosite de Moscova pentru a controla statele pe teritoriul cărora există aceste enclave. Este metoda imperialistă a lui Vladimir Putin: nu cucerește statele cu armata, ci le subminează în acest fel. 

 Republica Moldova este o regiune vulnerabilă cu instituții slabe, cu un nivel extrem de mare de corupție și un stat haotic, din punct de vedere politic.  Deci nu se va putea apăra în fața Moscovei.

 Cred că marile puteri trebuie să ajute R. Moldova. România poate la rândul ei fi de folos, dar n-ar trebui să intre într-o astfel de combinație: ar fi prea provocator pentru Moscova. Eu cred că deocamdată România este norocoasă: nu s-a reunit cu R. Moldova, nu este parte a Spațiului Schengen și nu a aderat la Euro Zonă.

Dacă ar fi fost membră a zonei euro ar fi ajuns ca Grecia, iar în Schengen ar fi avut multe bătăi de cap cu refugiații. Reunificarea cu R. Moldova ar fi dus la o situație internă care ar fi fost de departe mult mai rea decât cea actuală.

 

 

 

 

 

Rusia poate acționa indirect: poate încerca să facă statele est-europene să fie mai dependente de Moscova din punct de vedere energetic, poate pune în operă operațiuni subversive cu ajutorul serviciilor secrete, poate susține crima organizată, poate influența mass-media sau chiar partidele. Toate acestea par să existe mai puțin în România decât în cazul  săi vecinilor slavici. Dar există întotdeauna un risc.

Serbia, Bulgaria și celalte state slave au o legătură lingvistică naturală tradiţională istorică. România nu are. Pe de altă parte, Ungaria este diferită și cu toate că nu este o țară slavă, se orienteză spre Rusia datorită premierului Viktor Orban.

Cred că Ungaria, în adâncul său, își dorește să recupereze teritoriile pierdute. Nimeni nu spune acest lucru deschis, în public, dar cred acest lucru există în rădăcinile politicii externe ungare.

Se știe că nu e posibilă o Ungarie Mare, ceea ce nu înseamnă că acest lucru nu-i deranjează pe unguri: acela că nu e posibilă revenirea la Ungaria Mare, dar Rusia și Ungaria ar putea colabora în legătură cu acest lucru până la un punct, dar în același timp, nu uitați, că Statele Unite sunt un factor descurajant în această ecuație. Statele Unite trimite mai multe trupe americane în Europa, mai mult echipament militar și  după cum vedem, există o mare rezistență împotriva agresiunii lui Vladimir Putin. Cred că avem motive de optimism.

Rusia știe că Pactul de la Varșovia nu poate fi recreat: a fost prea scump și atunci când exista. Control direct din perioada comunistă asupra statelor estice s-a dovedit mult prea scump. Rusia crede că Europa Centrală și de Est este o zonă tradițională a influenței sale imperiale.

 

România trebuie să-și întărească armata din motive geopolitice evidente. Cred că țara a făcut progrese serioase în acest sens în ultimii 20 de ani. E bine pentru România că găzduiască trupe americane pe teritoriul său ca o măsură de protecție împotriva Rusiei.

 Da.România s-ar putea apăra singură destul de bine, pentru că are o puternică identitate națională.

O coeziune internă serioasă și o identitate națională puternică sunt importante și ajută imens din punct de vedere militar.  

Surse:

http://www.mediafax.ro/externe/analist-american-putin-stie-ca-articolul-5-din-tratatul-nato-protejeaza-membrii-aliantei-de-invazie-dar-nu-si-de-actiuni-subversive-12629108

http://www.paginaeuropeana.ro/un-analist-american-avertizeaza-romania-sa-se-fereasca-in-urmatorii-ani-rusia-va-cumpara-mass-media-si-banci/

http://romanialibera.ro/opinii/interviuri/-interviu-cu-analistul-american-robert-d–kaplan–rusia-are-mai-multe-interese-strategice-in-romania-decat-sua-408076