CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Violurile în masă săvârşite de glorioşii ostaşi sovietici, cenzurarea scrierilor istoricului britanic Antony Beevor şi resecretizarea arhivelor de stat ale Rusiei


Sir Antony James Beevor, născut la 14 decembrie 1946, este un istoric militar englez care a publicat câteva lucrări  despre cel de-al doilea război mondial și secolul XX, bine primite de critică şi de publicul larg.

 

 

 

 

 

Antony Beevor.

Cele mai cunoscute lucrări ale sale sînt: „Stalingrad” și „Berlin – The Downfall 1945” , în care vorbeşte despre   cel de-al doilea război mondial şi războiul dintre Uniunea Sovietică și Germania.

Acestea au fost lăudate pentru stilul lor viu, convingător și pentru dezvăluirea unor documente recente din arhivele sovietice care au permis cititorilor să reevalueze evenimente considerate până atunci tabu de istoriografia sovietică şi rusă.

Este considerat de asemenea un expert  în cel de-al doilea război mondial şi în ansamblu, lucrările sale au fost traduse în peste 30 de limbi, cu peste 6 milioane de exemplare vândute. 

În Rusia cărțile lui Beevor au fost interzise, după ce autorul a fost acuzat de simpatii naziste şi  promovarea unor stereotipuri şi falsuri răspândite de Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial. 

Beevor a respins încercările de interzicere a cărţilor sale de către  „un guvern care încearcă să-și impună propria versiune a istoriei” ca și alte „încercări de a dicta adevărul”, în privinţa Holocaustului și a genocidului armean.

După ce guvernul Ucrainei a condamnat cartea sa „Stalingrad”, Antony Beevor a luat atitudine faţă de  dorința unor guverne de a schimba trecutul și avertizează asupra pericolelor legate de cenzură.

 

 

 

Soldați germani în Ucraina în al doilea război mondial.

 

Soldați germani în Ucraina în al doilea război mondial. Fotografie: Keystone / Getty Images

 

Un vechi proverb spaniol spune că „istoria este o tarla comună, pe care toată lumea poate cultiva fân”. De asemenea, ea a fost mult timp un câmp de luptă pentru perpetuarea miturilor naționaliste și a încercărilor politice de a remodela trecutul. 

În ultimele decenii, numeroase conferințe internaţionale de istorie internațională și academicieni străini şi  universități au contribuit la reducerea tendinței țărilor de a vedea trecutul în mod unilateral, din propriile lor perspective patriotice.

 În același timp însă, o serie de guverne încă mai încearcă să-și impună propriile versiuni ale trecutului prin învăţământul public, presiuni asupra presei și adesea prin  cenzura directă și chiar printr-o legislație care restricţionează activitatea istoricilor şi restrânge dreptul la informare asupra unor aspecte ale trecutului care nu convin propagandei oficiale.

Motivele variază. În Franța, încercările fostului președinte Nicolas Sarkozy de a incrimina negarea genocidului armenilor  au fost puternic suspectate că ar fi vizat atragerea voturilor puternicii comunități armene. 

În Turcia, cenzura devine din ce în ce mai feroce și nu doar în privinţa genocidului armean, dar şi în ceea ce priveşte problema kurdă sau încercarea de lovitură de stat din 2016. Rusia de astăzi acţionează uneori la fel ca Uniunea Sovietică în încercările sale de a perpetua falsurile istorice legate de  trecut. 

Iuri Dimitriev, un foarte respectat cercetător al Gulagului din Karelia, nord-vestul Rusiei, a fost arestat, în 2016, sub  acuzația de a fi făcut  fotografii pornografice  fiicei sale adoptive și este deținut de mai bine de un an  pentru „evaluare psihiatrică”.

Majoritatea arhivelor rusești, mai ales cele militare, au fost închise istoricilor străini încă din anul 2000, după ce FSB (noua versiune a KGB din Rusia) a început să investigheze activitatea cercetătorilor străini. 

Grigory Karasin, ambasadorul rus la Londra la acel moment și acum ministru adjunct de externe al Rusiei, a condamnat relatările istoricilor despre violurile de masă ale Armatei Roșii, calificându-le drept „minciuni, calomnie și blasfemie”, deși acestea se bazau în principal pe surse arhivistice rusești.  

   În 2009, într-o prima încercare de a introduce legea, Shoigu a spus că  această infracțiune ar echivala cu negarea Holocaustului, ceea ce a fost orice s-ar spune, o comparație interesantă.

„Acum, el este ministrul Apărării, multi il considera succesorul lui Putin, și el a reușit în cele din urmă sa treaca prin parlament legea care pedepseste cu până la cinci ani de închisoare pe cei care „defăimeaza Armata Roşie”.

Istoricul britanic Antony James Beevor nu este surprins de faptul că lucrarea sa  „Berlin: Căderea” a fost retrasa din bibliotecile ruse şi  s-a aratat, potrivit The Guardian, contrariat de faptul că Ministerul Educației din Federația Rusă nu a dispus interzicerea carţii sale mai devreme, după ce i s-au adresat directe de la oficiali rusi privind aşa zisul „conținut inadecvat” al cărţii sale încă de la începutul anilor 2000 .

 „Rapoartele direcțiilor NKVD din Prusia de Est (azi regiunea Kaliningrad) au menționat sinuciderile în masa ale femelilor germane, care nu mai suportau violența. Aceste rapoarte ajungeau pe masa lui Lavrenti Beria, șeful NKVD, si personal lui Stalin. În jurnalele corespondenților de război sovietici și a ofițerilor pot fi găsite deseori marturii ale grozaviilor văzute” – a mai spus istoricul.

Beevor a explicat că „Armata Roșie, în care spre sfârșitul războiului a ajuns un număr foarte mare de tineri, fără nicio pregătire, demonstrau o disciplină incredibil de scazuta.

„De fiecare dată cand luptele incetau, soldații pur și simplu se impraştiau pentru jafuri și violențe,”

Pe istoricul Antony Beevor îl sperie încercarile actualului guvern rus de a impune propria versiunea a istoriei.

„Sunt categoric împotriva acestor tentative de a dicta adevărul, indiferent despre ce este vorba de Holocaustul, genocidul armean, sau „sfânta victorie de pe 9 mai 1945”, – spune omul de știință britanic.

„În conformitate cu legea rusă, eu sunt un criminal, și cu toate acestea continui sa primesc invitații la dineurile ambasadorului rus. Poate că Churchill a avut dreptate când a spus că Rusia este „o ghicitoare, înfășurată într-un mister, ascuns într-un puzzle”- a concluzionat omul de știință englez.

 

 

Surse:

https://www.theguardian.com/books/2018/feb/03/antony-beevor-stalingrad-ukraine-ban-censorship

http://www.paginaderusia.ro/violurile-in-masa-comise-de-armata-rosie-motivul-interzicerii-cartii-berlinu-caderea/

Publicitate

26/02/2018 - Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Privit în oglindă , de partea cealaltă, soldații americani au comis 141 de violuri în Franța și Germania între iunie 1944 – iunie 1945. Dintre aceștia 49 au putut fi identificați și au fost condamnați la moarte de gen.Eisenhower.

    Apreciază

    Comentariu de edi | 26/02/2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: