În Legiunea Străină franceză se cântă “Treceți batalioane române Carpații”. VIDEO
Într-o postare pe Facebook, Popa din Brastavat scrie:
“ Legiunea Străină cântă Treceți Batalioane Române Carpații.
RESPECT ! Indiferent de originea lor: germani, ruşi, nepalezi, cehi, polonezi , mongoli, malgaşi, spanioli, italieni, francezi, toți cantă acest cântec minunat”.
Popa din Brastavat: Este filmat în curtea regimentului de instrucție a Legiunii Străine. Practic acolo începe noua viata a unui legionar. Locația este în Castelnaudary, Franța.
Glasul.info: Cum au fost convinsi colegii de alte nationalitati sa cante acest cantec patriotic romanesc?
Popa din Brastavat: Acolo era un căpitan român și el a ales acest cântec pentru compania sa. Se cânta de minim de 3 ori pe zi. Fiecare companie are cântecul ei, care de regulă e franţuzesc…
Treceţi, batalioane române, Carpaţii !
Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că fraţii în veci vor fi fraţi
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea
Voi, compatrioţi, ascultaţi
Treceţi, batalioane române, Carpaţii
La arme cu frunze şi flori
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători
Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ţi, copile, părinţii şi fraţii
Şi-apoi să mergem la război
’Nainte, ’nainte spre marea Unire
Hotarul nedrept să-l zdrobim
Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul
De-o fi se ne-ngropăm de vii
Cu săbii făcură Unirea, ce inimi
Spre Alba cu toţii mergeam
Toţi oamenii ţării semnau întregirea
Voinţa întregului neam
Cu toţii eram regimente române
Moldova, Muntenia, Ardeal
Fireasca Unire cu patria-mumă
Ne-a fost cel mai drept ideal
Aceasta-i povestea Ardealului nostru
Şi-a neamului nostru viteaz
Istoria-ntreagă cu lupte şi jertfe
Trăieşte-n Unirea de azi
Dreptatea şi pacea veghează Carpaţii
Şi ţara e frunze şi flori
A noastră-i izbânda, ai noştri sunt fraţii
Trăiască în veci trei culori
Vrem linişte-n ţară şi pace în lume
Dar dac-ar veni vreun blestem
Carpaţii şi fraţii sări-vor ca unul
Urmând comandantul suprem
Treceţi, batalioane române, Carpaţii
La arme cu frunze şi flori
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători.
Legionarii francezi mai cântă şi un alt cântec, românesc la origine –
intitulat ” Cântecul legionarilor căzuţi”.
Cântecul legionarilor Căzuţi
de Simion Lefter
Plânge printre ramuri luna,Nopţile’s pustii,Căci te-ai dus pe totdeauna,Şi n’ai să mai vii.Pe cărările umblate
|
|
|
Numai vântul mai suspină
|
STUPEFIANT ! Juriul UE al concursului „Capitala europeană a culturii 2023″a hotărât că un oraș maghiar candidat nu se poate califica deoarece acolo există „prea mulți oameni albi fericiți și nu există suficienți migranți”…VIDEO
Mai multe oraşe europene de pe continent au intrat într-o competiţie pentru nominalizarea lor cu titlul de “Capitală Culturală Europeană 2023”.
Ei bine, aflându-se printre cei șapte semifinaliști rămaşi în cursa pentru alegerea la concursul respectiv, orașul maghiar Székesfehérvár a produs un film promoțional, investind efort şi suflet în speranţa ca s-ar putea califica.
Filmul şi-a propus să prezinte cele mai frumoase locuri din oraș, un cuplu fericit și câțiva copii care se joacă…
Site-ul de știri maghiar ” 888.hu scrie că juriul concursului a respins acest film promoţional, motivând că: „Sunt prea mulți oameni fericiți și încrucișați albi și nu sunt suficienți migranți.”
Puţine lucruri ne mai pot surprinde în acest început de mileniu cu adevarat nebun, însa ceea ce vedem în acest caz şochează de-a dreptul !
Aşa se face că oraşul Székesfehérvár din Ungaria nu poate fi desemnat “Capitală Culturală Europeană” din cauză că în aceasta localitate există, potrivit acestor “cenzori” culturali europeni, “prea mulţi oameni albi fericiţi” şi prea puţini imigranţi…
Unul dintre experții Uniunii Europene nu s-a sfiit să argumenteze că:
“Acesta este filmul de propagandă al Europei creștine albe; toată lumea este albă, fericită și dansând pe străzi”.
Dr. András Cser-Palkovics, primarul oraşului, a susţinut o conferință de presă despre decizia juriului spunând că, de fapt, nu s-a desfășurat nici o audiere a experților şi că decizia sa bazat exclusiv pe probleme politice zilnice, iar acuzațiile au fost adresate reprezentanţilor oraşului Székesfehérvár și delegației acestuia.
Primarul a reamintit, de asemenea, criticile comisiei de film despre Székesfehérvár:
„I-au lăsat pe cei săraci și pe migranți în afara filmului, dar în același timp au existat prea multe cruci, biserici și ceea ce era și mai rău, este atitudinea orașului, pentru că a considerat aceste lucruri o valoare. „
Filmul orașului a apărut pe YouTube și a atras mii de vizualizări.
In locul oraşului maghiar Székesfehérvár, “cu prea multe cruci” şi cu “prea mulţi oameni albi fericiţi”, juriul a hotărât să recomande înscrierea oraşelor maghiare Győr, Debrecen și Veszprém ca finaliste pentru concursul Capitala Culturală Europeană.
Surse:
https://glasul.info/2018/02/17/halucinant-un-oras-din-ungaria-nu-poate-fi-capitala-culturala-europeana-pentru-ca-acolo-sunt-prea-multi-oameni-albi-fericiti/
https://voiceofeurope.com/2018/02/eu-hungarian-town-cant-be-european-capital-of-culture-because-there-are-too-many-happy-white-people/#.WogiJHGBfPN.facebook
CITIŢI ŞI :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/29/genocidul-popoarelor-europene-paneuropa-si-sinuciderea-etnica-planul-kalergi/
R.Moldova ar putea cere miliarde de dolari cu titlu de despăgubiri de la Federaţia Rusă
Foto: Locul unde criminalii NKVD au executat sumar 3400 de basarbeni în 1940-1941
La Chişinău, Tiraspol, Soroca sau Cahul, „eliberatorii” roşii au executat mii de moldoveni, pe care i-au aruncat în gropi comune, turnând var peste cadavre.
Pentru a se menţine la putere, regimul comunist din URSS a folosit toată „experienţa” acumulată de omenire de manipulare, falsificare, intimidare etc.
Când măsurile „paşnice” nu aveau efect, sovieticii rezolvau simplu problema: oamenii incomozi regimului erau lichidaţi, cu un glonte în cap.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova afirmă că ţara sa ar putea cere miliarde de dolari drept despăgubiri de la Federaţia Rusă
Iată că recent, într-un inverviu acordat unei publicatii din Letonia (Latvijas Avize), Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a avertizat ca pentru pierderile provocate de prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei ţara sa ar putea solicita despăgubiri în cuantum de cateva miliarde de dolari.
“Ne gândim să angajăm o firmă de avocatură internațională pentru a calcula pierderile provocate de prezența rusă în Transnistria timp de 25 de ani. Pretenţiile ar putea să se ridice la miliarde de dolari”, scrie radiochisinau.md
Președintele Parlamentului Republicii Moldova afirma ca tara sa ar putea cere miliarde de dolari drept despagubiri de la Federatia Rusa
“Noi credem că cei aproximativ 2.000 de militari ruși din Transnistria sunt forțe de ocupație. Ei fac exerciții comune cu așa-zisa armată transnistreană. Trupele rusești creează riscuri de securitate, deoarece sunt o prezență militară ilegală, precum este și armata rusă din Abhazia, Osetia de Sud și estul Ucrainei.Ne străduim să vorbim despre prezența ilegală a forțelor rusești în Transnistria la nivel internațional și sperăm că această problemă va ajunge şi în vizorul ONU”, a declarat Andrian Candu în interviul publicat la rubrica Kaujas Lauks (Câmpul de Luptă), scrie mold-street.com citat de radiochisinau.md
Pe de alta parte, acelaşi Andrian Candu, a afirmat că aceasta este o problema delicată, fiindca societatea moldovenească nu este gata să învinovăţească complet ocupaţia sovietică:
Surse:
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/iata-unde-calaii-nkvd-au-masacrat-3-400-de-basarabeni-in-1940-1941
Glasul.info
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 