CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

NEAGU DJUVARA – boierul român care ne-a ajutat să redescoperim istoria neamului nostru, tocmai fiindcă a ştiut să ne-o povestească. VIDEO


 

 

Puţini intelectuali români s-au bucurat şi se bucură de o afecţiune publică precum cea de care are parte Neagu Djuvara, istoricul care ne-a ajutat să redescoperim istoria neamului, tocmai fiindcă a ştiut să ne-o povestească. 

Să-l omagiem pe boierul român Djuvara, trecut de curând în lumea drepţilor, amintindu-ne câteva din strălucitoarele sale gânduri… 

 „M-am născut la trei zile după intrarea României în Primul Război Mondial.

Din partea mamei, istoria familiei (Grădișteanu) se pierde în urmă cu cinci veacuri. Tatăl meu cobora dintr-o familie veche de celnici (căpetenii) aromâni. Toată viaţa mea a fost o întâmplare. M-a luat Dumnezeu de la locul cutare, m-a trântit la locul cutare.

Nu eu sunt cel care mi-am ales calea, ci Dumnezeu.

Istoria a fost şi a rămas dragostea vieţii mele, chiar dacă am profesat în Drept. De cele mai multe ori, încă din trecut, talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decât în străinătate.

Începând de la Cantemir, până la Eliade și Cioran, toți marii noștri intelectuali s-au remarcat pe alte meleaguri. Este ca un fel de blestem asupra acestei ţări. O naţiune în declin nu mai ştie să-şi folosească geniile.  Tineretul care se revoltă astăzi nu se revoltă pentru un ideal, se revoltă ca să dărâme.

Asta înseamnă că s-a stricat ceva în mentalul european colectiv. Tineretul, ca purtător de idealuri viitoare, chiar greșite cum a fost comunismul, nu mai are niciun ideal. În mai puțin de un secol, Europa va fi metisă.

Mie îmi este clar că indo-europenii se sinucid încet, dar sigur. Nu mai fac copii, nu mai au nicio ambiție. Și asta nu de ieri, ci de zeci de ani. Nu ştiu cât va mai dura – două sute, trei sute, poate patru sute de ani.

Ca şi la sfârşitul Imperiului Roman, masa de sclavi, invaziile germanice şi turanice au făcut să se schimbe componenţa etnică a Europei. Aşa se schimbă şi acum.Dacă te duci în metroul parizian, poți afla cum va arăta Europa de mâine.

Noi nu suportăm un „atac” al lumii a treia. Dimpotrivă, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia vin să-l umple.

Civilizația europeană este menită să dispară. Asta este o lege universală.

Când ai avut atâta splendoare de creativitate și de putere politică, ca să te întinzi pe globul întreg, trebuie să plătești prin dispariție.

Cu fiecare cultură care moare, o floare unică se veştejește pentru a nu mai renaște, o mireasmă incomparabilă se risipește pentru totdeauna.  

Dintre intelectualii tineri care prind o bursă Fullbright, nu se mai întorc în România decât 1%. E o tragedie.

Nu putem să ieşim din bârlog, dacă această fugă a creierelor continuă. „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine în ţara mea”. Asta era o vorbă de secole în mintea românului. Faptul că acum tinerii pleacă fără gânduri de întoarcere, este o schimbare dramatică în mentalitatea românului după atâtea veacuri. 

Dacă tinerii care pleacă în străinătate, la doctorate în Germania, Franța, Statele Unite nu se mai întorc în țară, atunci Româna este pierdută definitiv.

Eu, câtă vreme am fost în străinătate, cu toate că sunt căsătorit cu o franţuzoaică şi mi-am făcut toate studiile în Franţa, nu m-am gândit niciodată să mă fac franţuz. Nu te poţi transforma în francez sau în neamţ când eşti născut român.

Fără tinerii plecați în Occident nu putem construi o Românie de alt soi decât cel moştenit de la comunişti.
 Acum țăranii noştri beau de zece ori mai mult decât în vremea copilăriei mele. Foarte mulți tânjesc după lucrul pe care-l văd la vecin. Mie nu mi-a fost niciodată poftă de ceea ce are altul.Românul, în general, era destul de blajin, ştia să plece capul când trebuie și îl ridica atunci când era necesar.

Toată istoria noastră dovedeşte asta încă de la Mircea cel Bătrân și Ştefan cel Mare. Au fost însă vreo două veacuri, în timpul epocii fanariote, în care am cam luat obiceiul să nu reacţionăm. 

Românul pe care l-am cunoscut eu, când eram copil, era prea blând, prea supus.Dintr-odată a venit un regim atât de brutal şi atât de injust, încât omul a început să se apere cu dinţii, să se înrăiască.

Anii de comunism au creat acest fenomen: să ajungi să îţi fie scârbă de ţara ta. 

Nu mai există sentimentul că vecinul tău e un prieten. Lumea nu se mai salută pe scara blocului pentru că zice „Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat!” 

Comunismul: un regim în care minciuna a fost ridicată la rangul de metodă de guvernare, în care teroarea a dezvoltat laşitatea la cei mai mulţi şi eroismul imprudent la câţiva, în care delaţiunea a fost considerată o virtute, în care furtul, nu numai din bunul statului, dar şi din cel al vecinului, a sfârşit prin a părea legitim din cauza privaţiunilor permanente şi a exemplului de înşelăciune venit de sus…Masele au ieșit din 50 de ani de comunism cu  mentalitatea inconștientă că șpaga și șmecheria sunt mijloace indispensabile de supraviețuire. 

Moştenirea noastră cea mai tragică constă în faptul că acea jumătate de secol de regim comunist ne-a stricat sufletul. Un asemenea regim nu putea să nu lase urme profunde în mentalităţi şi comportamente. Ele sunt astăzi piedica majoră în integrarea noastră într-o lume nouă.

Răul făcut mi se pare atât de adânc şi de generalizat, încât nu ştiu dacă va mai putea fi stârpit de tânăra generaţie. Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite.

 O mie de ani! Vă sperie cifra, nu-i așa? Dar gândiți-vă: bunicul vostru s-născut, poate, acum aproape o sută de ani. În orice caz, într-o sută de ani încap trei generații: bunicul, tatăl și fiul, care, de obicei, apucă să se cunoască.

Imaginați-vă, deci, de zece ori aceste trei generații ale unei familii și iată-ne la strămoșii noștri din anul 1000! Vedeți că o mie de ani nu-i așa de mult?

 

O conferinţă  memorabilă:

 

 

06/02/2018 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: